De atunci, an de an, ziua de 24 Ianuarie a fost sărbătorită de națiunea română, fiind considerată una dintre datele de referință ale istoriei noastre. La realizarea Unirii au contribuit și mulți slujitori ai Bisericii. De pildă, mitropoliți Nifon al Țarii Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei au fost președinți ai Divanurilor Ad-Hoc convocate în toamna anului 1857 la București și Iași, iar în acestea au fost aleși și reprezentanți ai mănăstirilor și ai preoților de mir de la fiecare eparhie, cei mai mulți exprimându-și dorința de a se realiza unirea celor două țări. Lucrările Adunărilor elective care l-au ales ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza au fost prezidate tot de cei doi mitropoliți. Unii slujitori ai Bisericii au miilitat prin scrisul lor pentru Unirea Principatelor (Neofit Scriban, Melchisedec Ștefănescu, Iosafat Snagoveanul, Grigorie Musceleanu ș.a.)

An de an, ziua de 24 ianuarie devine prilej de a rememora un fragment important al istoriei românilor, cel al Unirii Principatelor.

Patriarhia Română recomandă ierarhilor şi preoţilor din eparhiile din ţară şi străinătate să oficieze slujbe de pomenire a tuturor celor care au contribuit la Unirea Principatelor Române din anul 1859 şi de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui deziderat naţional, această unire fiind baza statului român modern, România.