Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat, vineri, legea bugetului de stat pe anul 2026 şi decretul pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026.   Legea merge la Monitorul Oficial, iar după publicare va intra imediat în vigoare.

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, joi, sesizările AUR în legătură cu cele două proiecte, stabilind că actele normative sunt constituţionale.

Legea Bugetului a fost adoptată vineri, 20 martie, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, după dezbateri-maraton. Au fost înregistrate 319 voturi „pentru”, un număr de 104 de parlamentari au votat „contra”. A mai fost o abținere și doi parlamentari au ales „nu votez”.

Nicușor Dan a semnat şi decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specifici în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026.

A fost votat de 258 din cei 263 de membri prezenţi la Adunarea Generală de alegeri desfăşurată la Casa Fotbalului din Capitală. Contracandidatul său, Ilie Ştefan Drăgan, a primit doar 5 voturi.

Componența Comitetului Executiv:

Răzvan Burleanu – preşedinte FRF, Gino Iorgulescu – prim-vicepreşedinte FRF, Cristian Petrean – vicepreşedinte FRF, reprezentant al fotbalului amator, Valeriu Argăseală şi Alexandru Meszar – reprezentanţi ai cluburilor din Liga 1, Bogdan Bălănescu şi Cristi Tănase – reprezentanţi ai cluburilor din Liga 2, Mihai Dăscălescu şi Florin Spînu – reprezentanţi ai cluburilor din Liga 3, Alin Cioban – reprezentant al fotbalului feminin, Cristian Vornicu – reprezentant al fotbalului în sală, Cătălin Cighir – reprezentant al cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori, Emilian Hulubei – preşedintele sindicatului fotbaliştilor, Kyros Vassaras – preşedinte CCA, Mihai Stoichiţă – preşedinte Comisia Tehnică FRF.

Citește și Forțele Navale se alătură căutărilor marinarilor dispăruți de pe remorcherul Astana

Florin Mitroi a menționat că hotărârea este una voluntară și a fost luată în urma analizei contextului administrativ și politic în care se află județul.” La baza deciziei mele stă o dezamăgire profundă”.

Transmitem integral comunicatul de presă:

„Astăzi, mandatul meu de preşedinte al Consiliului Județean Constanța încetează prin renunțare la funcție. A fost o decizie foarte grea, asupra căreia am stăruit îndelung.

Din respect pentru toţi cetăţenii județului, indiferent că m-au susţinut sau nu, fac public faptul că la baza deciziei mele stă o dezamăgire profundă. Sunt siderat de dorinţa acerbă a unora de a ține județul cât mai scufundat, cât mai lipsit de investiții, cât mai invizibil, servind doar interese mărunte. Și la fel de siderat sunt și de marea masă a oamenilor politici şi a factorilor de decizie în administrație, care aleg să rămână indiferenţi, doar ca să își păstreze funcția. Eu nu pot. Am depus un jurământ, că voi servi interesul cetățeanului. Nu pot să asist nepăsător la ignorarea lui.

Am candidat pentru această funcție, având convingerea că este cea mai bună direcție pentru a putea dezvolta județul, dar, din păcate, din această poziție, nu pot să fac mai multe pentru cetățeni, nici să schimb modul în care este văzută administrația.

Mi-am dat seama că am două opțiuni: să continui să ocup această funcţie până la finalul mandatului, însă să dezamăgesc cetăţenii, pentru că nu pot realiza în aceste condiții ce mi-am propus și ce este necesar, fiind limitat, îngrădit, presat în mod constant; sau  să renunţ la această funcție, din respect pentru voi și pentru mine, pentru a putea realiza ce mi-am propus, însa pe altă cale, pentru că demnitatea personală şi dezvoltarea judeţului sunt mai importante decât ocuparea unei funcţii.

Este o retragere voluntară, asumată. Sper să o vedeți ca pe o decizie onorabilă, și nu o slăbiciune.

Consider că am luat decizii corecte, chiar dacă unele au deranjat. Am anulat contracte nedrepte, am deschis uşi spre transparență. Puneți faptele înaintea vorbelor. Constanța are nevoie de susținere, de implicare, de acțiune, de-adevărat. Dar nu de la un singur om, ci de la toți.

Le mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit, cetățenilor care au crezut în mine, colegilor oneşti, echipei care mi-a susținut activitatea şi presei.

Sper la un Consiliu Județean stabil, o echipă pregătită şi proiecte care vor continua, indiferent de nume.

Mă plec în fața cetățenilor acestui județ și sper ca următorul preşedinte să îi iubească la fel de mult ca mine.

Vă mulțumesc din suflet pentru tot ce am construit împreună până acum!

Cu respect şi recunoştinţă,

Florin Mitroi”.

Citiți și Transportul în comun paralizat în Constanța

Potrivit președintelui Nicușor Dan, forumul atrage atenția asupra importanței cooperării între România și industria de apărare aliată, în contextul în care România găzduiește și un exercițiu NATO la scară amplă.  Evenimentul va reuni experți, reprezentanți guvernamentali și factori de decizie ai industrie de securitate, punând capitala României în centrul răspunsului aliat la provocările de securitate de pe Flancul Estic.

Vizita survine într-un moment tensionat pentru regiune, pe fundalul discuțiilor despre retragerea unor trupe americane din Europa.

Nu este prima vizită a lui Mark Rutte în România. A venit la noi în țară acum trei ani, în 2022, în calitate de prim-ministru al Olandei, când, a vizitat, alături de Iohannis, grupul de luptă al NATO de la Cincu, unde Țările de Jos aveau soldați dislocați.

Ion Iliescu va avea funeralii de stat, în calitatea de fost președinte al României. Urmează să fie depus miercuri, la 9.30, în Sala Unirii din Palatul Cotroceni și  va fi înmormântat în Cimitirul Ghencea 3 Militar. Joi, 7 august, va fi declarată zi de doliu național în memoria fostului președinte al României .

Anunțul oficial a fost făcut de Guvernul României.

„Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul președinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”. Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați !”

Un anunț a venit și de la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viață, decesul fiind înregistrat la ora 15:55.
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” transmite sincere condoleanțe familiei și apropiaților.
Ion Iliescu a fost internat în unitatea noastră începând cu 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare.
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” rămâne fidel misiunii sale de a pune pe primul loc viața, demnitatea și respectul pentru pacienții săi.”

Ion Iliescu s-a născut pe 3 martie 1930 în Olteniţa, judeţul Călăraşi. Fostul președinte era căsătorit din 1951 cu Nina Iliescu și nu aveau copii.

Ion Iliescu a fost președintele României între 1990 și 1996 și între 2000 și 2004. A fost o personalitate controversată, acuzat că a orchetrat Revoluția din 1989 precum și pentru rolul său în mineriadele care au zguduit România anilor ’90.

Fostul Președinte nu a mai fost văzut în public de câțiva ani. Ultimul mesaj transmis de Ion Iliescu a fost după alegerile prezidențiale, când acesta l-a felicitat pe Nicușor Dan. Victoria sa exprimă „o aspiraţie profundă a cetăţenilor pentru o conducere responsabilă, onestă şi orientată spre viitor”, scria Iliescu pe blogul său.

Ilie Bolojan, care a condus ca preşedinte interimar partidul, în ulimele luni, a fost singurul candidat pentru această funcţie și a obținut  976 voturi.

Pentru cele patru funcţii de prim-vicepreşedinte au fost în cursă zece candidaţi. După exprimarea voturilor, cei patru prim-vicepreşedinţi sunt:

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne şi viceprim-ministru, 800 de voturi

Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, fost ministru al Dezvoltării, 694 de voturi

Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 din Bucureşti, 584 de voturi

Nicoleta Pauliuc, senator  de Ilfov, 570 de voturi

„În numele celor care au fost aleși, vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, dar și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului.

Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare. Având în vedere alegerea mea în calitatea de președinte, conform statutului, președintele propune secretarul general,” a declarat Ilie Bolojan.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a fost votat președinte al USR. El a ocupat funcția de șef interimar al partidului după ce Elena Lasconi a demisionat în luna mai de la conducerea USR, în urma turului I al alegerilor prezidențiale. Alegerea noului preşedinte va fi validată la Congresul USR pe data de 21 iunie.

El a obţinut 62% dintre opţiuni (7.312 voturi). Fritz a fost urmat de Violeta Alexandru – 22,03% (2.396 voturi); Luiza Elena Oancea – 2,69% (292 voturi), Eduard Răducanu – 2,69% (292 voturi).

La alegeri au participat nouă candidați: Violeta Alexandru – USR Sector 5, Vasile-Gabriel Filip – USR Constanța, Dominic-Samuel Fritz – USR Timiș, Constantin Gheorghiță – USR Italia, Mihai Mihăilă – USR Bacău, Luiza Elena Oancea – USR UK, Eduard Răducan – USR Argeș, George Ungureanu – USR Tulcea și Horea Zaha – USR Bihor.

„Misiunea mea este să ne reconectăm cu alegătorii, sperăm, din ce în ce mai mulți. Să avem o viziune clară nu doar despre ce trebuie reparat, ci și despre ce putem construi, împreună, cu și pentru oameni.

Politica e privită cu scepticism, de multe ori pe bună dreptate. Tocmai de aceea, mă încurajează cei peste 2.000 de membri noi care s-au alăturat USR în ultimele trei săptămâni. E un semn că există oameni care își văd viitorul alături de noi. Trebuie să onorăm această încredere.

Voi rămâne primarul Timișoarei, orașul care m-a format și al cărui conducător este marea onoare a vieții mele să fiu. Și cine știe, poate că vine timpul ca România să fie condusă nu doar din București,”este mesajul transmis de Dominic Frirz

VIDEO Israelul a atacat Iranul. MAE cere românilor să părăsească de urgență Iranul

Fostul președinte al României, Ion Iliescu  în vârstă de 95de ani, este internat în secția de Terapie Intensivă a Spitalului SRI „Agrippa Ionescu”.

„În după-amiaza zilei de ieri, 9.06. 2025, Ion Iliescu, fost președinte al României, s-a prezentat, la solicitarea sa, la Spitalul Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu din București pentru efectuarea unor investigații. Pacientul s-a prezentat cu o stare generală alterată de o simptomatologie respiratorie debutată anterior. A fost internat, iar în prezent beneficiază de îngrijirile medicale de specialitate, în paralel cu procedurile de stabilire a diagnosticului,” a transmis Serviciul Român de Informații, instituţia de care aparţine Spitalul ”Agrippa Ionescu”.

Ion Iliescu a fost președintele României între 22 decembrie 1989 și 1992, apoi între 1992-1996 și între 2000-2004.

În 2019, a mai fost internat în urma unor probleme de natură cardiacă care s-au soldat cu o operație pe cord.

Ion Iliescu a transmis ultimul mesaj public după alegerile prezidențiale, în care l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru victorie și își declara convingerea că acesta va fi un președinte echilibrat, cu „respect pentru valorile democratice și grijă față de bunăstarea tuturor românilor”.

Nicușor Dan a depus jurământul cu mâna dreaptă pe Biblie şi Constituţie, și a declarat, în cadrul discursului său, că va fi „un președinte deschis la vocea societății”. După ședința din Palatul Parlamentului, Nicușor Dan a fost așteptat la Palatul Cotroceni, unde a preluat oficial mandatul prezidențial de la președintele interimar Ilie Bolojan.

„Vă mulţumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care aţi susţinut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova – mulţi oameni care nu s-au mai pronunţat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteţi interesaţi de direcţia în care merge România. Societatea românească şi-a demonstrat ei înseşi că este vie şi puternică. Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles în limitele statului de drept. Şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi, cu toată forţa socială pe care aţi dovedit-o, pentru a pune presiunea pozitivă pe instituţiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Şi vă asigur că voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea”, a spus Nicuşor Dan, în cadrul ceremoniei depunerii jurământului.

La ceremonia de investire fost prezenți reprezentanți ai Executivului, foști șefi de stat, membri ai Casei Regale și ai instituțiilor publice. Au fost invitați și toți foștii președinți ai României, însă doar Traian Băsescu și Emil Constantinescu au fost prezenți. Ion Iliescu și Klaus Iohannis nu au participat.

Mirabela Grădinaru nu a fost prezentă la ceremonia de învestire a lui Nicușor Dan, întrucât mezinul familiei este bolnav. Dar fiica sa, Aheea,  a venit la Parlament separat, direct de la şcoală, însoțită de SPP.

Citește și

Avertizări Cod Roşu, Cod Portocaliu şi Cod Galben de inundații. Ce județe sunt vizate

Curtea Constituțională a României a organizat ședința solemnă a plenului pentru validarea oficială a alegerii lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României. La eveniment a participat președintele interimar Ilie Bolojan, alături de mai mulți lideri politici.

“Le mulțumesc românilor care s-au prezentat în număr foarte mare la vot și care au dat astfel legitimitate noului președinte. Societatea românească a dat dovadă de înțelepciune. Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului, pentru prosperitatea economică a țării și voi fi un partener al mediului de afaceri și voi fi un garant al libertăților cetățenești”, a declarat Nicușor Dan.

Nicușor Dan, a fost ales președinte al României, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent

Luni, 26 mai,  la ora 12:00, va avea loc la Parlament ședința comună a celor două camere, unde Nicușor Dan va depune jurământul.

Citește și Curtea Constituţională a respins cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor prezidenţiale