post paste – InfoPress.Tv Romania

Moșii de Iarnă. Tradiții, ce se dă de pomană

Stefania Stavarache — Sat, 22 Feb 2025 15:40:56 +0000

„Moșii de Iarnă”, sărbătoare din calendarul popular, dar și religios (fiind trecută cu această denumire în calendarul ortodox), dedicată cultului strămoșilor, anticipează Postul Paștelui.

Sărbătoarea se marchează în sâmbăta din „Săptămâna Clisei”, numită așa deoarece este ultima săptămână dinaintea Postului Mare, în care se mai pot mânca produse din carne și „clisă” (slănină).

Se spune că la „Moșii de Iarnă”, sufletele celor răposați se satură din aburul fierturilor care se dau de pomană în această zi, după ce au fost sfințite la biserică.

În ajunul Lăsatului Sec de Carne este ultima zi în care se mănâncă piftii. In aceasta zi se dau de pomana piftii. Batranii spun ca daca n-ai mancat piftiile in aceasta zi, a doua zi trebuie sa le arunci. Altfel vor veni friguri in timpul verii

În satul tradițional românesc, femeile nu lucrau în această zi, pentru a nu tremura precum piftia.

Coliva este cel mai important aliment dat de pomană la Moșii de iarnă și în toate slujbele de pomenire a morților/ Coliva este binecuvântată de preot la biserică în cadrul slujbei de pomenire și apoi împărțită celor prezenți sau dăruită altor persoane.

Mâncarea gătită oferită de pomană la Moșii de iarnă este aleasă cu grijă, în funcție de tradițiile locale și de perioada anului. Printre cele mai des pregătite bucate se numără sarmalele, piftia, servită mai ales în zonele de sud, dar și friptura de pui, porc sau pește, în funcție de obiceiurile familiei.

Tot pomana se numeste si orice fapta de milostenie facuta pentru pomenirea si folosul mortilor, ca de pilda hainele sau lucrurile care se dau saracilor si care sunt binecuvantate de preot printr-o molitva deosebita.

Pe parcursul anului există mai multe zile de pomenire a morților, dintre care cele mai importante sunt:

Moșii de iarnă – sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec pentru postul Paștelui

Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor.

Moșii de toamnă – sărbătoriți în anumite regiuni, fără o dată fixă.

Sâmbetele morților din timpul Postului Mare, în care se fac pomeniri suplimentare.

Lăsata Secului pentru postul Paștelui 2024. Tradiții și obiceiuri

Stefania Stavarache — Sun, 17 Mar 2024 12:00:37 +0000

Lăsata Secului pentru Postul Paștelui începe pe 18 martie 2024 și va dura 40 de zile, până pe 5 mai – Duminica Paștelui. Acest moment important pentru creștinii ortodocși înseamnă de fapt o pregătire temeinică și spirituală pentru celebrarea Învierii Domnului Iisus Hristos.

Creștinii își invită rudele la masă, iar acestea trebuie să vină cu daruri, daruri ce constau în preparate din carne, colaci și vin.

De Lăsata Secului trebuie să ne împăcăm cu cei din jurul nostru cu care suntem certați pentru ca Postul Paștelui să nu ne prindă cu apăsări sufletești.

În multe zone rurale din țară, Lăsatul Secului de Paște este o sărbătoare extrem de importantă. Marchează momentul de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi.

În Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit.Se spune că făcând acest obicei, vrăbiile nu vor strica ogoarele.

După Lăsatul secului de carne pentru Postul Paștelui urmează Săptămâna Albă.

Săptămâna albă sau a brânzei este o etapă premergătoare Postului Mare, în care se renunță la consumul de carne, alimentația bazându-se pe legume și lactate, așa cum indică și numele.

Dacă de regulă, miercurea și vinerea sunt zile de post, în această săptămână nu se respectă asta. Adică și în aceste zile se pot consuma lactate, pește și ouă.

Pe de altă parte, aceste dezlegări sunt și o pregătire fizică sau trupească a creștinilor pentru postul care va veni.

În timpul Postului Paștelui creștinii ortodocși au dezlegare la pește doar 2 zile din toate cele 40 – Buna Vestire, pe 25 martie și Duminica Floriilor, pe 9 aprilie. Totuși, există în fiecare sâmbătă și duminică dezlegare și untdelemn și vin.

Programul IPS Teodosie în prima săptămână a Postului Mare

Stefania Stavarache — Sun, 13 Mar 2016 07:58:09 +0000

Luni, 14 martie, în Biserica Ortodoxă începe Postul Mare. În prima săptămână, în zilele de luni, marţi, miercuri şi joi, în biserici va fi oficiat Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar de miercuri se săvârșește Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite. Ierarhul Tomisului va oficia Canonul cel Mare la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, începând cu ora 17.00.

Sfântul Andrei Criteanul, autorul canonului care-i poartă numele, s-a născut la Damasc în jurul anului 660, într-o familie creştină, de la care a primit o educaţie aleasă. Mai târziu a devenit monah în ordinul „Frăţia Sf. Mormânt” de la Ierusalim, fapt pentru care a fost supranumit şi „Ierusalimiteanul”. Este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, renumit fiind Canonul cel Mare, una din slujbele importante din perioada Postului Sfintelor Paşti; este un canon de pocăinţă, un lung imn liturgic (250 de tropare) alcătuit din cântări prin care cerem milostivirea și iertarea lui Dumnezeu. Sfântul Andrei Criteanul a murit în anul 740, când se întorcea de la Constantinopol spre Creta. Mormântul său se află în localitatea Eresos din insula Mitilina (Lesbos).

Miercuri, 16 martie, și vineri, 18 martie, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, de la ora 8.00.

Liturghia darurilor mai înainte sfinţite, redactată de către Sfântul Grigorie Dialogul (540-604 d.Hr.), este oficiată doar în perioada Postului Mare, de luni până vineri (în afara zilelor notate în calendar drept aliturgice).

Această Liturghie este o Vecernie combinată cu rugăciuni de pregătire a Darurilor și primirea Sfintei Împărtășanii de către credincioși. Poartă acest nume deoarece Sfântul Agneț (Sfântul Trup) este sfințit în duminica anterioară oficierii Liturghiei. În timpul acestei slujbe nu se face pomenirea morților, de aceea rugăciunile pentru cei răposați sunt făcute sâmbăta.

Postul Mare a fost rânduit de Biserică atât pentru pregătirea celor ce primeau Botezul creştin de Paşti, cât și ca mijloc de sporire duhovnicească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată, aminteşte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima = patruzeci) sau Patruzecime.

Postul Mare este cel mai lung şi important dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Sfinţii Părinţi consideră că are origine apostolică; de la sfârşitul secolului al III-lea postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere – Săptămâna Patimilor). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile.

În Postul Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile – 24 aprilie).