Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de următorii învinuiţi sub aspectul săvârşirii  infracţiunii de conflict de interese, astfel:

–  DRĂGHICI SONIA-MARIA (deputat în Parlamentul României), reţinând ca situaţie de fapt că învinuita, în calitate de deputat, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă în baza căruia fiul său a fost angajat în perioada 02.03.2009 – 15.09.2009 şi ulterior, începând cu data de 21.09.2009 şi până la sfârşitul mandatului, în cadrul biroului său de parlamentar.

–  CINDREA IOAN (fost deputat în Parlamentul României) reţinând ca situaţie de fapt că, în perioada 05.10.2009 – 01.02.2011, în calitate de deputat, a propus şi a avizat angajarea în cadrul biroului său parlamentar a soţiei sale.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

În contextul declaraţiilor publice recente ale unor reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor apărute în mass-media, conform cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a agreat proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor, 

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face următoarele precizări:

În urma consultării proiectului de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor ce a fost trimis în acest scop instituţiei noastre, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Camerei Deputaţilor o serie de observaţii, în sensul celor ce urmează:

I. “Având în vedere propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, vă trimitem punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la prevederile care influenţează desfăşurarea procesului penal.

1. Propunem ca punctul 15 al propunerii legislative (referitor la introducerea alineatului 21 al art. 23 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

    „(21) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi  care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare.

De asemenea, considerăm că obţinerea unei autorizări a Biroului permanent pentru audierea de către un magistrat a unui martor nu se justifică, având în vedere principiul separaţiei puterilor, în condiţiile în care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informaţii clasificate. Trebuie avut în vedere că dispoziţiile legale permit magistraţilor accesul la orice informaţii clasificate pentru care deţin autorizarea necesară, fără acordul instituţiei care deţin aceste informaţii. În practica organelor judiciare există investigaţii privind infracţiuni contra siguranţei naţionale care implică în mod frecvent accesul la informaţii clasificate, iar condiţionarea administrării unui mijloc de probă de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra în contradicţie cu principiile care guvernează procesul penal.

2. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat pentru a detalia conţinutul noţiunii de motive concrete, legale şi temeinice, precum şi pentru a indica expres înscrisurile care trebuie să însoţească cererea ministrului justiţiei, întrucât formularea actuală poate determina dificultăţi de interpretare. Considerăm că este necesară o menţiune expresă potrivit căreia cererea nu este însoţită de dosarul cauzei, pentru a evita aparenţa că Parlamentul se substituie instanţei de judecată.

Textul poate fi formulat în sensul:

„(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere şi prezentarea situaţiei de fapt. Cererea nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Totodată, considerăm că textul alineatului 2 trebuie să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii, pentru a evita dificultăţi de interpretare care ar putea duce la concluzia că este necesară înfiinţarea unei comisii speciale.

3. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 241 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat, prin eliminarea menţiunii „şi va fi comunicată şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun”.

În formularea actuală, textul sugerează că în această situaţie Consiliul Superior al Magistraturii ar urma să declanşeze o procedură disciplinară împotriva magistratului, la sesizarea Camerei, ceea ce ar intra în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor.

Legalitatea măsurilor dispuse de un procuror poate fi verificată numai de către instanţa de judecată, astfel încât în această etapă procesuală nu pot fi stabilite responsabilităţi în seama unui organ judiciar. În măsura în care o persoană consideră că a fost săvârşită o abatere disciplinară prin care i-au fost afectate drepturile poate sesiza nemijlocit Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui ministru care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice, care justifică începerea urmării penale şi nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Folosirea terminologiei existente în constituţie şi în deciziile Curţii Constituţionale creşte acurateţea textului şi îl face compatibil cu prevederile noului Cod de procedură penală, potrivit cărora începerea urmăririi penale se dispune doar in rem, fără a mai exista posibilitatea de începere a urmăririi penale împotriva unei persoane.

Totodată, referirea la temeiul constituţional face ca cele două proceduri să fie simetrice, iar prevederea expresă că sesizarea nu este însoţită de dosarul cauzei este necesară pentru motivele indicate anterior.

Trebuie avut în vedere şi faptul că, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, Camerele pot fi sesizate şi în alte modalităţi pentru a cere urmărirea penală a miniştrilor care au şi calitatea de deputat sau de senator, astfel încât ar trebui analizată oportunitatea introducerii unei proceduri care să reglementeze aceste ipoteze.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol ar trebui să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii şi să prevadă termenul în care aceasta poate întocmi raportul, similar procedurii în cazul în care se cere arestarea preventivă, reţinerea sau percheziţia unui parlamentar.

Pentru aceleaşi argumente, considerăm că alineatul 3 al articolului ar trebui eliminat. Cele două proceduri trebuie să fie simetrice şi nu există argumente care să justifice o un demers suplimentar în cazul cererii de urmărire penală, care are o influenţă limitată asupra situaţiei juridice a unei persoane, în comparaţie cu luarea unei măsuri preventive. Menţinerea referirii la audierea persoanei vizate de sesizare poate afecta celeritatea procedurii, cu consecinţe asupra bunei înfăptuiri a justiţiei.

II. În completarea punctului de vedere transmis iniţial, vă înaintăm un set suplimentar de observaţii cu privire la propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

1. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea alineatului 3 al art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(3) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii ministrului justiţiei se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative, care se referă numai la hotărârea de aprobare, poate fi interpretat în sensul că hotărârile nu sunt supuse aprobării plenului în situaţia în care comisia care a analizat cererea ministrului justiţiei a întocmit raport cu propunere de respingere, împrejurare care ar intra în contradicţie cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constituţie.

În acest sens, trebuie avut în vedere că, potrivit art. 62 din Regulamentul Camerei deputaţilor, Biroul permanent trimite comisiilor, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de hotărâri ale Camerei, iar potrivit art. 67 alin. 2 din acelaşi act normativ, comisia întocmeşte un raport cuprinzând propuneri motivate privind admiterea sau respingerea actului examinat. Potrivit art. 104 din Regulament, în cea de-a doua ipoteză votul Camerei se dă cu privire la propunerea de respingere a hotărârii.

Din interpretarea acestor prevederi rezultă că potrivit regulamentului pot fi întocmite proiecte de hotărâre de respingere a cererii ministrului justiţiei, iar pentru aceste situaţii propunerea legislativă nu reglementează o procedură de supunere la vot în plen, deşi prevederile constituţionale stabilesc competenţa exclusivă a Camerei de a încuviinţa percheziţia, reţinerea sau arestarea deputaţilor şi senatorilor.

Chiar dacă în practica parlamentară actuală se întocmesc proiecte de hotărâri privind aprobarea cererii ministrului şi în situaţia unui raport cu propunere de respingere, considerăm că legea ar trebui să prevadă proceduri pentru toate situaţiile posibile potrivit regulamentului, având în vedere că uzanţele se pot modifica în timp.

2. Propunem, pentru aceleaşi argumente, reformularea similară a punctului 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 96/2006) în sensul:

„(5) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se supune spre dezbatere şi adoptare plenului  respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Aceasta se adoptă cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile.          

(6) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală a unui ministru care are şi calitatea de deputat sau senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către Preşedintele Camerei respective.”

În continuarea cercetărilor efectuate în cauza aflată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică  din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu listele electorale permanente și listele electorale suplimentare utilizate la referendumul din 29 iulie 2012, Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cadrul probatoriului administrat în cauză, procurorii au dispus ridicarea de la Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi de la societatea comercială desemnată să realizeze procedurile tehnice, conform art. 431 alin. 5 din Legea 3/2000, copiile de pe listele electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, utilizate la Referendumul naţional din data de 29.07.2012.

Totodată, au mai fost ridicate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, copiile listelor electorale care au fost puse la dispoziţia autorităţilor publice locale, aşa cum s-a stabilit prin H.G. nr. 682 şi 683 din 07.07.2012 (lista electorală permanentă în format electronic).

De asemenea, de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi de la Biroul Electoral Central, s-a ridicat situaţia statistică la nivel naţional privind repartizarea pe secţii de votare, a celor 18.292.514 de alegători înscrişi în copiile listelor electorale permanente (centralizator număr de persoane înscrise pe listele electorale permanente, fiecare secţie de votare) –  pe suport optic (electronic) şi pe suport hârtie, cu menţiunea ,,conform cu originalul”.

De la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a fost solicitată situaţia numerică defalcată pe ani, începând cu anul înfiinţării instituţiei (2002) şi până la data de 8.08.2012 a persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română potrivit dispoziţiilor  art. 8 din Legea nr.21/1991, a persoanelor care au redobândit cetăţenia română potrivit art.10, art.11 din Legea nr. 21/1991 şi a persoanelor care au renunţat la cetăţenia română conform art.27 din Legea nr. 21/1991. Copiile documentelor ridicate pe suport de hârtie de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sunt:

– cererile de renunţare la cetăţenia română publicate în Monitorul Oficial;

– cererile de renunţare la cetăţenia română aprobate prin Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie în perioada 2010-2012;

– lista adeverinţelor de pierdere a cetăţeniei române eliberate de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie;

– lista persoanelor care au redobândit ulterior, la cerere, cetăţenia română.

În cadrul cercetărilor efectuate în cauză, au fost, de asemenea, ridicate de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în format electronic şi pe suport optic, datele de identificare ale cetăţenilor români care şi-au stabilit domiciliul în străinătate.

Copiile proceselor verbale, pe suport de hârtie, de la toate secţiile de votare înfiinţate în vederea referendumului naţional din data de 29.07.2012, au fost ridicate de la Curtea Constituţională.

În cursul zilei de astăzi, 13.08.2012, s-a procedat la audierea unui martor, iar cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare.

Reamintim că,  în prezent, în cauză, au fost audiaţi învinuiţii: Manoloiu Constantin, chestor de poliție și director al  Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, şi Căbulea Ioan-Nicolae secretar de stat, șef al Departamentului ordine și siguranță publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, faţă de care s-a început urmărirea sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 248 rap. la art. 2481 din Codul penal.

La data de 10.08.2012 , în conformitate cu dispoziţiile art. 109 al. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19  din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, şi ale Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a solicitat Parlamentului României – Camerei Deputaţilor, declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de numitul DOBRE VICTOR – PAUL, fost ministru delegat pentru Administraţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, deputat în Parlamentul României sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art 248 rap. la art. 2481 din Codul Penal.

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu lucrători de poliţie ai Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează cercetări într-o cauză penală având ca obiect furturi de maşini în special de lux).

În prezent sunt în derulare 23 de percheziţii în locaţii din Bacău, Harghita, Vrancea, fiind vizaţi de cercetări 13 învinuiţi care, în cursul zilei de astăzi, 12.07.2012  vor fi conduşi la sediul  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru audieri, urmând ca procurorii să decidă asupra măsurilor procesuale ce se vor impune în cauză.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu lucrători de poliţie ai Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează cercetări într-o cauză penală având ca obiect furturi de maşini în special de lux).

În prezent sunt în derulare 23 de percheziţii în locaţii din Bacău, Harghita, Vrancea, fiind vizaţi de cercetări 13 învinuiţi care, în cursul zilei de astăzi, 12.07.2012  vor fi conduşi la sediul  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru audieri, urmând ca procurorii să decidă asupra măsurilor procesuale ce se vor impune în cauză.

În continuarea cercetărilor efectuate în cauza privind furturi de maşini de lux, au fost identificaţi până în acest moment,9 dintre cei 13 învinuiţi care, urmează să fie conduşi, în cursul zilei de astăzi, 12.07.2012 la sediul  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru audieri.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu lucrători de poliţie ai Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române efectuează în prezent percheziţii în 23 locaţii din Bacău, Harghita, Vrancea. De asemenea, au fost identificate până în prezent, o parte din maşinile ce au format obiectul infracţiunii, urmând ca acestea să fie indisponibilizate în vederea recuperării prejudiciului.

Pe măsura derulării cercetărilor vom informa opinia publică.