Criza politică se adânceşte în România după ce parlamentarii au respins noul guvern.

Parlamentarii au respins luni seara noul guvern propus de premierul desemnat Adrian Veştea. La finalul ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului, Guvernul Veștea a primit doar 189 voturi, în condițiile în care era nevoie de 233.

Unii parlamentari au părăsit sala înainte de începerea votului, după o zi de dezbateri privind componenţa cabinetului propus de Veştea.

România rămâne, așadar, fără un guvern învestit.

Preşedintele Nicușor Dan va trebui acum să desemneze un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru. Dacă următorul prim-ministru desemnat nu reuşeşte să formeze un guvern, acest lucru ar putea declanşa alegeri anticipate. Următoarele alegeri generale sunt programate abia în 2028.

  Sunt audieri maraton în comisiile de specialitate din Parlament, după ce premierul desemnat, Adrian Veștea a depus la Programul de Guvernare și lista miniștrilor Cabinetului.

Audierile vor dura până diseară, votul final în plenul comun fiind programat la 21.30. Pentru ca Guvernul Veştea să fie învestit sunt necesare 233 de voturi favorabile

Lista miniștrilor din Guvernul Veștea

Adrian Veștea – Prim-ministru (PNL)

Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne (PSD)

Alina Gorghiu – vicepremier (PNL)

Diana Morar – vicepremier (independent)

Luca Niculescu – ministru de Externe (independent)

Alexandru Nazare – ministru de Finanțe (independent)

Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (independent)

Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității (PSD)

Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării (PNL)

Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (independent)

Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare (PNL)

Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (PSD)

Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii (PSD)

Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale (PNL)

Radu Marinescu – ministru al Justiției (PSD)

Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor (PSD)

Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii (n.r. actual director al Companiei de Drumuri – CNAIR, membru PNL)

Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale (PSD)

Bogdan Ivan – ministru al Energiei (PSD)

Alexandru Rogobete – ministru al Sănătăţii (PSD)

Radu Oprea – secretar general al Guvernului (PSD)

Programul de guvernare, propus de premierul desemnat Adrian Veștea, urmărește consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației, creșterea competitivității economice și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.

Prioritățile majore ale guvernării sunt implementarea și finalizarea PNRR, accelerarea absorbției fondurilor europene, aderarea la OCDE și întărirea securității naționale.

Citește și

Ilie Bolojan, reconfirmat președinte al Partidului Național Liberal

  Adrian Veștea, premierul desemnat, anunță că joi va depune la Parlament programul de guvernare și lista miniştrilor.

“Suntem în etapa finală de definitivare a programului de guvernare. Fiecare măsură este analizată cu responsabilitate din perspectiva impactului bugetar, astfel încât să respectăm țintele asumate privind deficitul și să prezentăm un plan realist, aplicabil și sustenabil.

Nicușor Dan a depus jurământul cu mâna dreaptă pe Biblie şi Constituţie, și a declarat, în cadrul discursului său, că va fi „un președinte deschis la vocea societății”. După ședința din Palatul Parlamentului, Nicușor Dan a fost așteptat la Palatul Cotroceni, unde a preluat oficial mandatul prezidențial de la președintele interimar Ilie Bolojan.

„Vă mulţumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care aţi susţinut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova – mulţi oameni care nu s-au mai pronunţat vreodată pe politică s-au exprimat acum, arătând că sunteţi interesaţi de direcţia în care merge România. Societatea românească şi-a demonstrat ei înseşi că este vie şi puternică. Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînţeles în limitele statului de drept. Şi vă invit să continuaţi să fiţi implicaţi, cu toată forţa socială pe care aţi dovedit-o, pentru a pune presiunea pozitivă pe instituţiile statului român, pentru ca acestea să se reformeze. Şi vă asigur că voi fi un preşedinte deschis la vocea societăţii şi partener cu societatea”, a spus Nicuşor Dan, în cadrul ceremoniei depunerii jurământului.

La ceremonia de investire fost prezenți reprezentanți ai Executivului, foști șefi de stat, membri ai Casei Regale și ai instituțiilor publice. Au fost invitați și toți foștii președinți ai României, însă doar Traian Băsescu și Emil Constantinescu au fost prezenți. Ion Iliescu și Klaus Iohannis nu au participat.

Mirabela Grădinaru nu a fost prezentă la ceremonia de învestire a lui Nicușor Dan, întrucât mezinul familiei este bolnav. Dar fiica sa, Aheea,  a venit la Parlament separat, direct de la şcoală, însoțită de SPP.

Citește și

Avertizări Cod Roşu, Cod Portocaliu şi Cod Galben de inundații. Ce județe sunt vizate

„În ciuda eforturilor, Parlamentul e paralizat de luni de zile. Intenționez să demisionez din funcția de prim-ministru, dar și din fruntea partidului”, a spus premierul.

Decizia a venit după săptămâni de presiune din partea colegilor săi din Partidul Liberal al Canadei, pe fondul unei rupturi semnificative și în creștere cu privire la modul de gestionare a relațiilor cu Trump în al doilea mandat.

Trudeau şi-a motivat decizia prin „blocajul” politic care s-a instalat în parlament. „Sunt un luptător. Fiecare părticic din mine mi-a spus întotdeauna să lupt pentru că îmi pasă profund de canadieni. Dar fapt este că, în ciuda celor mai bune eforturi de a lucra, Parlamentul a fost paralizat timp de luni de zile”, a decalrat Trudeau într-o conferinţă de presă susţinută afară, în faţa reşedinţiei sale oficiale, la o temperatură resimţită ca minus 15 grade Celsius.

Demisia  vine după mai bine de nouă ani de când este la putere. Trudeau a fost supus unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a demisiona de când ministrul său de finanţe Chrystia Freeland a demisionat din cauza unui conflict politic.

Plecarea lui Trudeau lasă partidul fără un şef permanent într-un moment în care sondajele arată că liberalii vor pierde categoric în faţa conservatorilor din opoziţie în alegerile care trebuie organizate până la sfârşitul lunii octombrie, notează Reuters.

.

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost ales  în funcţia de preşedinte al Senatului. Ilie Bolojan a obţinut 70 de voturi, în timp ce contracandidaţii săi, Mircia Chelaru (AUR) şi Nadia-Cosmina Cerva (SOS România), au întrunit 29 de voturi, respectiv 14 voturi.

„Nu a fost un obiectiv pentru mine ocuparea acestei funcţii, dar voi face tot ce este posibil ca să reprezint cu demnitate Senatul şi ţara noastră. Pentru mine cred că sunt importante câteva lucruri din această poziţie şi sper să rezonaţi şi dumneavoastră cu ele. În primul rând să putem genera legi cât mai bune, cât mai clare, nu legi care sună neapărat bine, dar care creează probleme de obicei, ci legi care rezolvă probleme, legi care creează un context bun pentru ca românii, pentru ca antreprenorii să se dezvolte şi ţara noastră să aibă o direcţie bună în anii următori”, a afirmat Bolojan, după ce a fost ales președintele Senatului, potrivit News.ro.

Minorii nu vor mai putea cumpăra băuturi energizante, măsura a primit azi votul decisiv din Parlament. În cazul în care nu vor respecta viitoarea regulă, magazinele sau restaurantele vor risca inclusiv suspendarea activității timp de o lună.

ACamera Deputaților a adoptat astăzi(cu 238 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 12 abţineri) un proiect de lege crucial pentru protejarea sănătății tinerilor, interzicând consumul de băuturi energizante de către minori. Legea introduce, de asemenea, amenzi semnificative pentru operatorii economici care încalcă această interdicție.

Proiectul definește băuturile energizante ca fiind acele băuturi care conțin diverse combinații de carbohidrați, vitamine, minerale și două sau mai multe substanțe stimulatoare, precum cafeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactona etc. Legea interzice comercializarea sau oferirea gratuită a băuturilor energizante către minori, inclusiv prin automate comerciale, în incinta instituțiilor de învățământ, a unităților sanitare sau a centrelor de protecție a categoriilor defavorizate.

Operatorii economici care încalcă prevederile legii riscă amenzi de până la 30.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei. În caz de repetări, localul public poate fi suspendat temporar pentru o perioadă de 10-30 de zile.

Proiectul de lege va fi trimis Președintelui României pentru promulgare.

European Youth Parliament funcționează în România ca proiect al Fundaței EYP Romania cu sediul în Oradea, str. Avram Iancu nr.7/7. EYP România dorește organizarea sesiunilor regionale de selecție 2017, urmând modelul deja consacrat de organizare a acestui tip de eveniment EYP care va include teambuilding, muncă în comitet, dezbateri în adunarea generală, seară interculturală și miniconcert susținut de participanții muzicieni.

Fundația European Youth Parliament Romania (EYP Romania) organizează în primăvara anului 2017 selecții în cele 3 regiuni istorice ale Romaniei după cum urmează: 18-20.03.2017 Sesiunea Regională de Selecție Muntenia (Bușteni, Prahova), 24-26.03.2017 Sesiunea Regională de Selecție Transilvania (Bușteni, Prahova), 07-09.04.2017 Sesiunea Regională de Selecție Moldova (Oglinzi, Neamț).

Sesiunile Regionale de Selectie au ca obiectiv selectarea delegaților pentru participarea la Sesiunea de Selecție Naționalădin toamna acestui an (în total 60 de tineri, câte 20 selectați la fiecare Regională). Cu ocazia Sesiunii Naționale de Selecție din toamna 2017, vor fi selectați cei 7 reprezentanți ai României la Sesiunea Internațională EYP din 2018.

Tinerii liceeni și studenți, doritori să participe la aceste întruniri, trebuie să formeze o delegație alcătuită din 11 membri (zece politicieni şi un muzician) din cadrul aceluiași liceu (excepție putând face muzicianul, care poate fi dintr-o instituție de învățământ specializată). Aplicațiile se transmit centralizat pe adresa office@eypromania.eu corespunzator regiunii  istorice, delegaţiile din Bucureşti putând aplica la oricare dintre cele trei sesiuni. Termen limită pentru trimiterea aplicațiilor: 19.02.2017inclusiv.

Decizia privind devansarea cu șase luni a tuturor președințiilor a fost adoptată la 26 iulie de Consiliu și stabilește ordinea preluării președinției Consiliului UE până în 2030.

In locul Marii Britanii, care urma să asigure președinția UE în a doua jumătate a anului 2017, președinția UE va fi asigurată de Estonia.În primul semestru al anului 2017, președinția UE va fi asigurată de Malta. În 2018, Bulgaria va asigura președinția UE în prima jumătate a anului, iar Austria în cea de-a doua. Practic, România va prelua președinția UE de la Austria, la 1 ianuarie 2019, și o va preda Finlandei, care o va exercita de la 1 iulie 2019.

Consiliul UE a decis să adauge Croația, care nu era încă membră a UE în momentul fixării calendarului președințiilor, care ar urma să asigure președinția prin rotație în prima jumătate a anului 2020.