Ministrul  a intrat în mai multe case ale localnicilor afectate de fenomenele meteo extreme.

„Din păcate, aici, la Amzacea, în 48 de ore a plouat cât pentru jumătate de an, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în această zonă. Vorbim de precipitații de peste 200-250 litri de apă pe metru pătrat care au căzut aici într-un timp foarte scurt. Acest lucru demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de grave sunt efectele schimbărilor climatice la care asistăm cu toții. Am văzut și canalul din localitate care a fost înfundat și a provocat aceste inundații puternice. Colegii de la Apele Române lucrează la decolmatarea acestui canal și venim astfel în sprijinul autorităților locale. Totodată, i-am asigurat pe oamenii care au suferit de pe urma acestor inundații că vor primi sprijin din partea Guvernului pentru a-și putea reface gospodăriile”, a declarant Mircea Fechet.

Ministrul a verificat stadiul lucrărilor de înnisipare a plajelor din zona Jupiter-Cap Aurora. Aceste lucrări fac parte din proiectul Reducerea eroziunii costiere faza II (2014-2020) – Etapa II, care urmărește limitarea efectelor negative ale fenomenelor de #eroziune a plajelor și falezelor de-a lungul litoralului Mării Negre. Proiectul contribuie semnificativ la menținerea ecosistemelor marine litorale, asigură stabilitatea în timp a zonei și menține valorile socio-economice și de mediu ale zonei.

„Am vrut să vedem cum progresează aceste lucrări de restaurare a plajelor, esențiale pentru creșterea potențialului turistic și protejarea zonei. În această zonă, erau porțiuni unde nu a existat plajă până acum și mă bucur să redăm turiștilor noi sectoare de plajă și în această parte a litoralului românesc.  Încă se lucrează aici, am văzut și granulometria nisipului și cred că acesta e mult mai bun decât pe multe plaje unde am fost în #România și în afara țării. Este un lucru extraordinar și pentru hotelierii de aici, care își trimiteau turiștii pe alte plaje până acum și mă bucur că avem aceste #investiții care vor contribui semnificativ la stoparea eroziunii plajelor de pe litoralul românesc”, a precizat Mircea Fechet.

La această etapă a concursului au participat 18 echipaje de elevi de la unităţile de învăţământ din judeţul Constanţa. Pe primul loc s-a clasat echipajul Liceului Teoretic ,,George Călinescu” Constanţa, coordonat de profesor Daniela Dicianu, format din elevii Crăciun Violeta, Biţeanu Alexandru, Păduraru Bianca-Maria. Aceştia vor reprezenta judeţul Constanţa la faza naţională a concursului.

Concursul este coordonat de Regia Naţională a Pădurilor -ROMSILVA, în parteneriat cu Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă ALUTUS şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Peste 43 de hectare vor fi împădurite (fie  plantări noi, fie completări ale zonelor în care s-a acţionat în primăvară sau în toamna anului trecut). In judetul Constanta actiunea se va derula in localitatea Pestera.

Pentru al şaselea an consecutiv, „Plantăm fapte bune în România”  va organiza acţiuni de împădurire cu ajutorul voluntarilor, pe terenuri publice neproductive aflate în situații dificile: suprafețe agricole degradate, afectate de alunecări sau  în pericol de deșertificare.

„Să ne punem în calendar ziua de 12 noiembrie 2016 ca ziua de împădurire națională cu voluntari. În al doilea weekend din luna noiembrie plantăm cel puțin câte un arbore, fie pe plantațiile oficiale ale inițiativei noastre,  fie în propriile curți, grădini sau într-un spațiu public – însă numai pe baza unei aprobări din partea autorităților locale. Strângeți-vă familia, prietenii, colaboratorii sau vecinii pentru a planta fiecare câte un arbore pe 12 noiembrie!”, îndeamnă Liana Buzea, fondatorul iniţiativei.

Norvegia este prima țară care interzice tăierile de copaci, ca urmare a unei reglementări adoptate recent de parlament, un pas uriaș spre reducerea despăduririlor la nivel global.

Deputații norvegieni s-au angajat, de asemenea, să găsească modalități prin care să se producă produse esențiale precum ulei de palmier, soia, carne de vacă și cherestea astfel încât acestea să aibă un impact foarte mic sau deloc asupra ecosistemelor. Acesta este un angajament asumat de statul norvegian, alături de Germania și Marea Britanie, la summitul Națiunilor Unite pentru climă în anul 2014.

Potrivit Națiunilor Unite, producția de ulei de palmier, soia, carne de vacă și produse din lemn este responsabilă pentru aproape jumătate din totalul despăduririlor pădurilor tropicale.

Când pădurile sunt tăiate și se dă foc locurilor respective carbonul din copaci este eliminat sub formă de dioxid de carbon, care este principalul gaz de seră ce contribuie la schimbările climatice.

CEF este cea mai importantă organizație profesională a silvicultorilor din Europa, cu peste 58.000 de membri silvicultori din 13 țări (Bosnia-Herțegovina, Croația, Finlanda, Franța, Italia, Germania, Republica Moldova, România, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina și Ungaria).

Obiectivele majore ale Strategiei Consiliului Silvicultorilor Europeni pentru perioada următoare sunt: susținerea la nivel național, european și global a intereselor silvicultorilor, membri CEF, reprezentarea organizațiilor membre și a silvicultorilor la instituțiile internaționale, precum ONU, Consiliul Europei, Parlamentul European, Consiliul European, Comisia Europeană, în legătură cu domeniul silviculturii, mediului natural, rezervelor de bioenergie, lemn și biomasă, respectiv domeniul relațiilor de muncă.

De asemenea, se are în vedere promovarea prevederilor Declarației Silvicultorului, cu scopul recunoașterii și implementării lor în instituțiile statelor europene și internaționale.

La nivelul Consiliului European, CEF își va consolida statutul de observator acreditat în procesul Forest Europe și se va implica în forurile din care face parte pentru definitivarea Acordului Legal și Obligatoriu pentru Pădurile din Europa, inițiativă a miniștrilor care răspund de păduri, din 46 de state europene întruniți în Conferința Ministerială a Forest Europe.

‘Expertiza membrilor Consiliului Silvicultorilor Europeni va fi folosită în identificarea și promovarea de soluții pentru problematica sectorului silvic, atât din România, cât și din celelalte țări europene. Modul de gospodărire a pădurilor în Europa, ca de altfel în întreaga lume, se face prin management forestier durabil, care are în vedere dezvoltarea și susținerea tuturor celor trei funcții ale pădurii — funcția economică, funcția socială și funcția ecologică — aceste funcții fiind unitare și egale’, notează Marian Stoicescu.

Potrivit organizației, România este singura țară din Uniunea Europeană (UE) și din Europa unde există fenomenul de distrugere a pădurilor, fiind tăiate ilegale 400.000 de hectare de păduri din sectorul silvic privat.

„E o problemă acutizată în toţi aceşti ani. Justiţia nu a funcţionat în cazul industriei lemnului pentru că ramificaţiile sale sunt adânc înfipte în forul legislativ şi executiv. Pădurea, reprezintă o mină de aur pentru aceşti indivizi care acum sunt implicaţi în campania electorală şi sfidează populaţia păgubită. Noi nu vom ceda până nu vom vedea dosarele penale pe numele celor vinovaţi. Pădurile virgine, adevărata avere forestieră a României, sunt masacrate cu sălbăticie. Judeţele Harghita şi Covasna sunt cele mai afectate de acest jaf, asta în condiţiile în care Ministerul Mediului s-a aflat în mâinile UDMR-ului. Dacă în fiecare oră dispar 3 hectare de pădure şi dacă jumătate din aria despădurită se afla în arii protejate, de ce mai avem miniştri, secretari de stat sau autorităţi specifice stopării acestui fenomen?”, a declarat Ovidiu Iane.

Biroul de Presă al Partidului Verde

16.05.2012