Printre participanti se afla si scoala de dans Joy2Dance din Constanta.

SECTIUNI / DE DANS DIN CONCURS
22 iulie 2016 – Dans popular traditional sau etnic: Este expresia unei natiuni si a poporului sau. Exprimand cu simplitate traditia populara a orcarei natii, dansul popular sau etnic este modul prin care oamenii si-au manifestat din cele mai vechi timpuri afectiunea si dragostea pentru pamant, patrie si pentru tot ce are de valoare ca popor. Cu origini in spatiul rural, in prezent dansul popular reprezinta un mod de comunicare atat intre persoanele din mediul rural, cat si din cel urban. Costumele şi muzica trebuie să reflecte tradiţia folclorică a zonei, a nationalitatilor conlocuitoare sau a tarii pe care o reprezinta formatia, ansamblul in concurs. Formatiile, ansamblurile de dans popular isi pot arata deschiderea culturala si pentru dansuri din alte zone decat cele de provenienta, respectand insa conditia de a corela costumele cu muzica aleasa.
23 iulie 2016 – Artistic Style : La aceasta sectiune am inclus toate stilurile de dans practicate de scolile de dans din lume promovate de Consiliul International al Dansului, care vor fi jurizate separat in functie de stilul ales.
Dans Clasic – balet, fantezie clasica, dans de caracter. Dansul pe „Pointe” este permis începând cu varsta de cel puțin 12 ani (în toate categoriile).
Dans Contemporan – balet combinat cu elemente de dans modern si / sau acrobatice. Atentie acest stil de dans nu trebuie confundat cu dansul modern.
Dans de societate –Vals,tango, foxtrot – formatii. (Atentie, acest gen de dans, la fel ca si dansul latino este asimilat eronat de catre necunoscatori ca fiind dans sportiv)!
Latino Show – Dansuri Sud Americane – formatii ( salsa, merengue, bachatta, samba, cha-cha, mambo, caraibean, etc)
Dans de Caracter –tiganesc, arabesc, oriental, spaniol, etno, unguresc, etc. Participantii care se vor inscrie la acest stil vor evolua in seara 1 la subsectiunea din dansurile popoarelor.
Musical – jazz dance, teatru-dans, cabaret, etc
Dans modern: – disco, electric- boggye, etc
MTV-Comercial : dansuri inspirate din traditia MTV.
Free style : (streetdance, breackdance, hip – hop, etc). Show-ul realizat pe scena este factorul determinant al notei finale alaturi de dificultatea figurilor si expresivitatea dansatorilor.
Dans tematic / Fantezie : Acest stil este diferit de fantezia clasica si trebuie sa evidentieze ideea coregrafica. Coregrafia dansului poate fi realizata pe orice stil de dans sau pe o fuziune de mai multe stiluri, dar trebuie să aibă o temă clară care să te poarte într-o călătorie (poveste) care are un început şi un sfârşit. La acest stil de dans sunt necesare elemente de butaforie (confectionate din carton, panza, material plastic, etc care servesc la realizarea decorului sau a dansului). Toate stilurile de dans sunt permise. La aceasta categorie sunt permise si variatii de varsta, ex: adulti si copii (open age).
Show Dance sau Productie coregrafica: -(broadway show, burlesque). Tot ce se petrece pe scena trebuie sa aiba ideea unui spectacol artistic in care se pot folosi obiecte ajutatoare (scaune, mese, scari, banci, etc). Totul poate fi combinat cu efecte luminoase, sonore sau pirotehnice (fara a pune in pericol integritatea corporala a participantilor sau a publicului). Organizatorii trebuie sa fie anuntati inca de la inscriere daca in coregrafie sunt elemente surpriza de orice natura ! Daca organizatorii nu sunt anuntati in legatura cu aceste elemente riscati descalificarea! Sunt permise variatii de varsta (open age).
Performing Art: gimnastica ritmica, majorete, dans acrobatic, dans acrobatic la bara, pe franghie, sau dansuri specifice artei chinezesti, dansuri cu elemente de magie, contorsionism, etc.
Open Master Dance: Aceasta categorie este dedicata in special intstructorilor, coregrafilor, maestrilor dansului care pregatesc echipele participante. Este categoria la care ei insisi pot participa alaturi de echipa sau echipele pe care le pregatesc. Se poate aborda orice stil de dans.
24 iulie 2916 – Sectiunea Individual / Duo / Trio
Este sectiunea destinata pentru perechi, duo fete, duo baieti, duo mixt sau individual si trio.
La aceasta sectiune se vor putea inscrie participanti care vin in nume propriu dar care apartin unei scoli de dans din concurs.
Scolile de dans, cluburile de dans care doresc sa isi inscrie elevii la aceasta sectiune trebuie sa aiba obligatoriu si o formatie inscrisa in concurs.
Este permisa abordarea oricarui stil de dans (clasic, frestyle, latino, disco, etc) .
La aceasta sectiune se va avea in vedere ca durata dansului sa nu depaseasca 2.00 minute! Doar in cazul variatiilor timpul este decis de variatia aleasa, dar nu trebuie depasita durata de 2,30 min.
Criteriile de jurizare vor fi cele descrise mai jos, fara schimbarea de formatii.
Punctaj maxim acumulat la aceasta sectiune = 40 puncte
25 iulie 2016 – Sectiunea Freestyle = (urban, streetdance, hip-hop, r&b, etc) doar pentru scolile de dans care participa cu formatii si la una din celelalte sectiuni ).
– Premierea Participantilor – Gala Laureatilor ( castigatorii trofeelor vor putea prezenta un singur dans)
CRITERII DE JURIZARE PENTRU SECTIUNI :
– Coregrafia si incadrarea corecta a dansului = 10 pct.
– Creativitatea / Originalitatea si impresia artistica = 10 pct.
– Costumele, machiajul, coafura = 10 pct.
– Impresia tehnica / dificultatea figurilor/sincronizarea = 10 pct.
– Schimbari de formatie/scenografie = 10 pct
Total maxim de puncte 50.
Atentionari speciale:
Orice manifestare lispita de fair-play si de respect vis a vis de organizatori din partea concurentilor sau a sustinatorilor acestora atrage dupa sine descalifiarea echipei !
Membrii juriului trebuie sa fie respectati avand in vedere munca solicitanta care necesita multa atentie. Orice observație sau lipsă de respect față de un membru al juriului va fi penalizată de către directorul festivalului.
CATEGORII DE VARSTA DIN CONCURS:

KINDERI: 4 – 7 ani
KADETI / COPII : 8 – 10 ani
JUNIORI: 11 – 14 ani
SENIORI :15 – 18 ani
MASTER: peste 18 ani fara limita de varsta daca in componenta echipei face parte si coregraful.
OPEN AGE ( pentru formatii sau ansambluri care sunt alcatuite din minim 10 persoane; acestea trebuie sa aiba obligatoriu in componenta participanti cu varste de la 4 ani la 4o – 50 + de ani).

Premii in valoare totala de 4000 de euro !!!
TROFEE:
TROFEUL ROMANIEI la DANS – D-AOR 2016 pentru cea mai buna formatie de dans straina.
TROFEUL ROMANIEI la DANS – D-AOR 2016 pentru cea mai buna scoala de dans romaneasca.
TROFEUL ROMANIEI – sectiunea FLOCLOR
TROFEUL ROMANIEI – sectiunea ARTISTIC STYLE
TROFEUL ROMANIEI – sectiunea FREESTYLE ( streetdance )
TROFEUL ROMANIEI – sectinea SOLO
TROFEUL ROMANIEI – sectiunea DUO
Trofee / cupe sportive pentru fiecare din locurile 1,2,3 de la fiecare sectiune din concurs.
Miss Dans Art Romania Open – 2016 – Coronita de ,,Diamante,,
Diplome si premii surpriza pentru toate echipele participante.
Marele Premiu AJSPT Buzau: O EXCURSIE (transport gratuit) la DANCE WORLD TROPHY 2017 ( Firuli – Venetia) oferit de AJSPT Buzau pentru prima clasata din clasamentul final general indiferent de sectiune in limita a 25 de locuri in autocar. Daca formatia castigatoare nu poate participa din motive independente de noi, premiul se reporteaza pentru urmatoarea formatie clasata in functie de punctajul final general.
Marele Premiul al TABEREI NAVODARI :
Consiliul Local Navodari si Primaria Navodari asigura Trofeul Taberei Navodari la Dans 2016!!!
Locul 1 = 2000 lei Locul 2 = 1000 lei Locul 3 = 500 lei pentru cele 3 sectiuni distincte din concurs ( folcor, dans artistic, freestyle(streetdance). Premiile sunt valabile doar pentru echipele cazate in Tabara Navodari pe parcursul festivalului si sunt oferite de Consiliul Local Navodari si Primaria Navodari. Pentru aceste premii se va realiza un clasament al taberei Navodari, separat de cel al festivalului. Vor fi premiate formatiile care vor acumula cel mai mare punctaj final pe tabara de la fiecare din cele 3 sectiuni.

 Cu referire la raportul „Globalizing torture”, dat publicităţii de Open Society Justice Initiative, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

Ca membru al comunităţii de valori occidentale, România este profund ataşată statului de drept, instituţiilor democratice, promovării şi apărării drepturilor omului. În acest spirit au fost analizate alegaţiile cuprinse în raportul menţionat.

MAE remarcă faptul că raportul prezintă informaţiile din cuprinsul sau într-o manieră preponderent factuală, fără a fi aduse elemente de noutate faţă de tema tratată şi faţă de alegaţiile formulate anterior în legătură cu acest subiect.

Până în prezent, autorităţile române nu deţin niciun fel de informaţii din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism.

De asemenea, nu au putut fi produse până în prezent dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi.

După cum este ştiut, Senatul României a instituit în decembrie 2005 o Comisie de anchetă special dedicată acestor alegaţii. Raportul Comisiei de anchetă a fost adoptat de Senatul României la 22 aprilie 2008 (56 voturi în favoare, 6 împotrivă şi 2 abţineri), după dezbateri. Concluziile raportului arată clar că:

– nu au existat baze secrete americane în România;

– nu există sau nu au existat în România facilităţi pentru deţinerea de prizonieri, altele decât cele penitenciare;

– nu există sau nu au existat persoane deţinute cu sau fără acte în sistemul penitenciar din România, care ar fi putut fi asimilate prizonierilor;

– nu există sau nu au existat fisuri în sistemul de control complet al traficului – civil sau militar;

– nu există sau nu a existat posibilitatea ca, din neglijenţă, anumite zboruri să fi putut trece nemonitorizate sau neînregistrate;

– nu există sau nu au existat situaţii în care asupra zborurilor să nu se fi aplicat procedurile la sol prevăzute în convenţiile internaţionale;

– nu există situaţii în care anumite instituţii din România să fi participat conştient sau prin omisiune ori neglijenţă la operaţiuni de transport ilegal de deţinuţi prin spaţiul aerian sau aeroporturile din România;

– zborurile civile americane sau ale altor state nu ar fi putut transporta, lăsa ori ridica persoane care ar fi asimilate deţinuţilor, pe teritoriul român sau în responsabilitatea autorităţilor române, potrivit normelor internaţionale;

– a existat o anchetă profundă parlamentară pentru stabilirea alegaţiilor media privind existenţa unor centre de detenţie sau a unor zboruri cu prizonieri ilegali în România;

– scopul escalelor în România ale zborurilor nu a avut nimic în comun cu posibile transporturi ilegale de prizonieri pe teritoriul României; autorităţile române au manifestat totală transparenţă şi disponibilitate pentru elucidarea acuzaţiilor aduse României pe această temă.

Cu referire la plângerea depusă în numele lui Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României, MAE precizează că această plângere a fost comunicată Guvernului, care a formulat, în termenul acordat de Curte în acest sens, observaţii cu privire la admisibilitatea şi fondul cauzei, faţă de acele capete de cerere comunicate de către instanţa europeană.

De asemenea, în data de 07.06.2012, Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, în prezent deţinut în închisoarea de la Guantanamo Bay, a depus, prin intermediul Open Society Justice Initiative, ca si in cazul procedurii de la CEDO, o sesizare autorităţilor judiciare române privind deţinerea acestuia într-un centru de detenţie CIA din România. A fost deschisă o anchetă, aflată în prezent în curs de derulare. Autorităţile competente vor întreprinde toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestei cauze cu deplina respectare a principiilor statului de drept şi a drepturilor omului.

MAE constată că raportul în discuţie este de fapt elaborat si prezentat de aceeaşi entitate – Open Society Justice Initiative – care a sprijinit cele două demersuri judiciare anterior menţionate, ceea ce este de natură să pună sub semnul întrebării obiectivitatea afirmaţiilor din raport.