Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internaţional care va avea „consecinţe eterne”.

„Ori va fi pace, ori va fi o tragedie pentru Iran mult mai mare decât cea la care am asistat în ultimele opt zile”, a declarat Trump într-un discurs adresat naţiunii de la Casa Albă.

Atacul SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene ar putea declanșa o reacție imediată în piețele globale la redeschiderea acestora, ducând la creșterea prețurilor petrolului și la o tendință de refugiere în active sigure, au declarat investitorii, în timp ce evaluau cum va afecta cea mai recentă escaladare a tensiunilor economia globală.

UPDATE

Autoritatea aeronautică israeliană a anunţat duminică dimineaţă că, din cauza situaţiei actuale de securitate, toate sosirile şi plecările sunt suspendate. Pasagerii au fost sfătuiţi să consulte companiile aeriene pentru informaţii actualizate.

Armata israeliană a anunţat că Iranul a lansat un nou val de rachete în direcţia Israelului şi a îndemnat oamenii să se adăpostească, relatează CNN

„Cu puţin timp în urmă, IDF a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, au anunţat Forţele de Apărare ale Israelului. „Sistemele defensive funcţionează pentru a intercepta ameninţarea”, a precizat sursa citată, adăugând că publicul a fost „instruit să intre într-un spaţiu protejat şi să rămână acolo până la noi ordine”.

Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie prin care condamnă invazia Rusiei în Ucraina şi solicită retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, exprimându-şi totodată sprijinul pentru această ţară şi integritatea ei teritorială, dar de data aceasta cu opoziţia SUA şi cu mult mai puţin sprijin decât în anii precedenţi, relatează AFP. Washingtonul a votat alături de Moscova sau Belarus, exact la trei ani de la invadarea Ucrainei.

Rezoluţia, prezentată de Ucraina, cu susţinerea aproape a tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, a fost aprobată cu 93 de voturi, 18 voturi împotrivă, între care şi din partea SUA, în timp ce 65 de state s-au abţinut. România s-a numărat printre cele 93 de țări care au votat pentru.

SUA au prezentat propria rezoluție a Adunării Generale, în care Rusia nu este nominalizată drept agresor în război și care nu recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei. Varianta americană de rezoluție, cerea „o încheiere rapidă” a ostilităților armate și îndemna la „o pace durabilă între Ucraina și Rusia”, deplângând, totodată, „pierderile tragice de vieți omenești” de-a lungul conflictului.

Această variantă a fost modificată prin adoptarea mai multor amendamente din partea țărilor europene, care au introdus o referire la integritatea teritorială a Ucrainei şi au cerut o „pace justă”. Textul modificat a fost supus votului, avînd 93 de voturi în favoarea sa, 8 împotrivă şi 73 de abțineri, inclusiv  abținere din partea Statelor Unite.

Pe data de 5 decembrie, organizaţiile nonprofit constănţene le mulţumesc celor mai implicaţi voluntari pentru ajutorul acordat de-a lungul anului, premiindu-i în cadrul Galei Voluntarilor.

ONG-urile participante sunt: Asociaţia Împreună pentru Viitor Constanţa – coordonatorul evenimentului, Organizaţia Nonguverrnamentală Ecologistă Mare Nostrum, Fundaţia Giovanni Bosco, Centrul de Zi „ARCA’’ pentru persoane cu dizabilităţi, Asociația pentru Promovarea Educaţiei Creativ-Ecologice şi Abilităţilor Inovative,  ADAPTO – Asociaţia pentru Promovarea Egalităţii între Tineri, Asociaţia Studenţilor şi Medicilor Voluntari, Asociaţia Speranţa, Asociaţia Civilă de Prim Ajutor şi Intervenţie la Dezastru, Asociaţia Grupurilor Locale de Tineret, Filiala „Tineri Mereu” Constanţa, Comitetul Naţional Român pentru Drepturile Copilului-Filiala Constanța, APP PROCIVITAS, Asociaţia Semicercul Artei, Asociaţia Logopezilor din Romania Filiala Constanţa,  Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”,Subfiliala Mangalia, Centrul Regional de Resurse pentru Organizaţiile Neguvernamentale CENTRAS Constanţa, Asociaţia de Caritate din Armata Română “Camarazii”, Asociaţia România-Dacia Casa Noastră, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere Mangalia,  Asociaţia Art-Music For People, Asociaţia Sweet Land, CREPS Constanţa.

Sponsori ai evenimentului sunt Procivitas şi Clubul Amicii, iar parteneri Forţele Navale Române, AYG Romania, Radio Constanţa. Invitat de onoare, Anca Nastase, director executiv al Federaţiei VOLUM.

Ca o noutate, anul acesta a fost introdusă secţiunea „Viitori voluntari”, pentru copiii cu vârste cuprinse între 5-14 ani, care fac voluntariat şi reprezintă un exemplu formidabil pentru întreaga societate. Scurte momente artistice vor înveseli atmosfera între momentele de premiere la secţiunile voluntarul junior al anului, voluntarul senior, voluntarul străin, coordonatorul de voluntari, organizația anului, unitatea de învăţământ, compania anului, jurnalişti care au promovat iniţiativele de voluntariat, patru premii speciale si cei mai buni voluntari ai anului, locurile III, II şi I.

Naţiunile Unite au desemnat în anul 1985 data de 5 decembrie, ca Ziua Internaţională a Voluntarului. Această zi este dedicată efortului tuturor persoanelor care au adus o contribuţie importantă societăţii prin voluntariat şi este celebrată în întreaga lume.

Carta Organizației Naţiunilor Unite a fost semnată la 26 iunie 1945 la Conferinţa de la San Francisco (SUA) şi a intrat în vigoare la 24 octombrie în acelaşi an. În prezent, organizaţia numără 193 de state membre.

Organizaţia mondială şi-a diversificat continuu, în cei 71 de ani scurşi de la înfiinţarea sa, sfera activităţilor, pledând constant pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltare şi drepturile omului.

România a devenit stat membru al ONU la 14 decembrie 1955, prin adoptarea unei rezoluții a Adunării Generale. România rămâne atașată valorilor și principiilor Cartei ONU şi ferm hotărâtă să își continue și diversifice contribuţia la stabilitatea şi securitatea internaţională, atât în plan regional, cât şi în plan global.

Cu experienţa a patru mandate în Consiliul de Securitate al ONU, România este pregătită să-și asume responsabilitatea unui viitor mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și, din această perspectivă, să se alăture efortului colectiv de promovare a agendei ONU.

Data de 6 iunie nu a fost aleasă întâmplător pentru limba rusă, aceasta fiind ziua de naștere a poetului Aleksandr Sergheevici Pușkin, considerat întemeietorul literaturii ruse moderne.

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene. Este limbă oficială în Rusia, Belarus, Kazakhstan, Republica Kârgâză etc. Geografic, este cea mai răspândită limbă din Eurasia. Totodată, limba rusă este limba nativă cea mai vorbită în Europa, cu 144 de milioane de vorbitori nativi în Rusia, Ucraina și Belarus. Rusa este a opta cea mai vorbită limbă din lume în funcție de numărul vorbitorilor nativi și a șaptea în funcție de numărul total al vorbitorilor.

Ziua mondială a apei se marchează anual, iar tema anului 2016 „Apă și locuri de muncă” scoate în evidență legătura dintre cantitatea și calitatea apei necesare și oamenii care lucrează în acest domeniu, care reprezintă un aspect definitoriu pentru asigurarea calității vieții. Prin acțiunile organizate în acest an se urmărește și recunoaștere muncii depuse în acest sector de activitate și conștientizarea necesității de a avea condiții de muncă decente.

Obiectivul marcării acestei zile este de a sensibiliza atât potențialul pentru o cooperare extinsă, cât și răspunsurile la provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă, având în vedere creșterea cererii de acces la apă și la serviciile în domeniu. De asemenea, va oferi o oportunitate de a valorifica impulsul creat la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio +20), precum și de a sprijini formularea de obiective noi, care vor contribui la dezvoltarea resurselor de apă esențiale atât pentru productivitatea economică, cât și pentru bunăstarea socială.

În mesajul său pentru ediția din 2016 a zilei, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon ne transmite îndemnul de a ne reafirma „angajamentul nostru de a îmbunătăți calitatea, gestionarea și protecția resurselor de apă, ca parte a campaniei noastre istorice pentru a obține o viață demnă pentru toți oamenii „.

Alegerea României în această funcție, pentru a doua oară de la adoptarea Tratatului şi înființarea Comisiei în 1996, reprezintă o recunoaștere a contribuției României la promovarea intrării în vigoare şi universalizării CTBT. Acest lucru a fost evidenţiat şi prin actuala prezidare de către România a Grupului de Lucru destinat pregătirii celebrării celei de a 20-a aniversări a Tratatului şi participarea la Grupul Personalităților Eminente creat de Secretarul Executiv al CTBTO, Dr. Lassina Zerbo, cu scopul de a sprijini intrarea în vigoare a Tratatului.

Comisia Pregătitoare a CTBT reunește reprezentanți diplomatici ai celor 183 de state semnatare ale Tratatului şi reprezintă forul politic decizional al CTBTO vizând promovarea semnării şi ratificării Tratatului pentru a permite intrarea sa în vigoare. De asemenea, Comisia Pregătitoare sprijină construirea şi finalizarea regimului de verificare al CTBT care monitorizează respectarea interzicerii totale a experienţelor nucleare.

Atribuțiile principale ale Președintelui Comisiei Pregătitoare vizează, suplimentar celor de conducere a sesiunilor plenare, facilitarea consensului în problemele sensibile aflate pe agenda CTBTO şi coordonarea negocierilor între statele semnatare şi grupuri regionale în vederea adoptării deciziilor Comisiei.

România consideră că CTBT este unul din pilonii fundamentali ai arhitecturii internaționale de securitate şi sprijină ferm intrarea sa rapidă în vigoare ca un pas esențial în atingerea obiectivelor de neproliferare şi dezarmare nucleară.

Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty — CTBT) a fost negociat în perioada 1994-1996, fiind adoptat la 10 septembrie 1996. Tratatul prevede obligația statelor-părți de a nu testa arme nucleare și de a întreprinde toate măsurile care se impun pentru a preveni sau interzice astfel de acțiuni pe teritoriul lor.

CTBT urmează să intre în vigoare la 180 de zile după ratificarea sa de către toate statele care posedă instalații nucleare semnificative, incluse în Anexa 2 a Tratatului. Aceasta cuprinde 44 de state, printre care și România. Până în acest moment, Tratatul (care are 183 de state semnatare) a fost ratificat de 164 de state, dintre care 36 incluse în Anexa 2.

România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 și l-a ratificat la 4 octombrie 1999.