Alimentația corectă promovează nu doar o mai bună stare de sănătate și o susceptibilitate scăzută la îmbolnăvire, ci contribuie și la dezvoltarea cognitivă și la succesul școlar. Instrumentul util în stabilirea elementelor din dieta copilului este piramida alimentară creată pentru aceștia și care este diferită de cea a adulților, prin mărimea porțiilor recomandate și prin aportul diferit al unor nutrienți cheie: calciu, fier, sodiu, grăsimi.

Pot fi create programe alimentare bazate pe produse variate, bogate în nutrienți și echilibrate energetic (caloric), în funcție de vârsta copilului. La baza alimentației copilului se vor afla glucide complexe, porționate moderat (pâine, cereale, orez, mămăligă, paste). Fructele și legumele proaspete și gătite dietetic constituie următoarea clasă de produse alimentare obligatorii în dieta copilului, datorită aportului de fibre, enzime, multivitamine și minerale pe care le conțin”, explica nutriționistii. Carnea slabă, peștele, ouăle conțin proteine și îi asigură copilului și aportul de fier, însă porțiile nu trebuie să depășească 80-100 g carne pe zi, iar metoda de gătire să fie dietetică: fiert, la grătar sau la cuptor, nu prăjit. La același nivel, în piramida alimentară se află produsele lactate: lapte integral, brânzeturi, iaurt, chefir, sana, etc, importante datorită aportului de calciu, proteine și vitamina D. Cel mai limitat nivel al piramidei este cel care conține uleiuri, grăsimi și dulciuri rafinate și, de aceea, ele trebuie consumate cu mare atenție și doar ocazional, fiind bogate în calorii și sărace în nutrienți.

Dacă se face o listă de alimente care trebuie să se regăsească în dieta copilului, aceasta ar trebui să conțină și produse obținute din cereale integrale (orez, ovăz, grâu integrale), legume (cu frunze verzi, bogate în clorofilă și cu pigment cât mai închis la culoare, bogate în licopen), fructe (citrice, mere bogate în vitamina C, de pădure, bogate în antioxidanți), ou (fiert cleios), brânzeturi proaspete și cu aport scăzut de sare, carne de curcan și somon, fasole uscată, nuci și alte oleaginoase crude, condimente — turmeric, mentă, scorțișoară, miere. Atenție la miere, care este într-adevăr un produs natural, cu multiple beneficii, însă efectul asupra greutății corporale este același cu cel al zahărului

In primul rând, este esențial consumul de lichide: apă, ceai de plante și sucuri de fructe și legume cu toată pulpa adăugată, proaspăt stoarse. În acest fel, toxinele care au cauzat apariția simptomelor pot fi îndepărtate mai repede. În același timp, cafeaua și ceaiul negru trebuie evitate pentru că au efect diuretic și deshidratează organismul, concentrând astfel toxinele.

Un aliment benefic este broccoli, o legumă crucifer, care include în compoziția sa un complex de nutrienți cu potențial efect antioxidant, anti-inflamator și detoxifiant, fiind astfel un aliment imuno-stimulator și un adevărat agent anticancerigen. Compoziția sa nutrițională specială furnizează și alte beneficii (protector cardiovascular și al sănătății ochiului), făcându-l un aliment esențial al oricărei diete echilibrate.

Peștele este unul dintre cele mai sănătoase alimente, care poate înlocui cu succes orice fel de altă carne, atuurile acestuia fiind proteinele de calitate și grăsimile cu valoare biologică ridicată, renumiții acizi grași omega 3, capabili să mențină sistemul imunitar optim funcțional. Acești acizi grași esențiali se mai găsesc cu precădere în: semințele de in, floarea soarelui, dovleac, rapiță și nuci.

Morcovul și dovleacul sunt cele mai importante surse alimentare de beta-caroten, efectul acestui nutrient asupra sănătății fiind studiat clinic, organismul putând beneficia de protecție împotriva radicalilor liberi, substanțe care distrug membrana celulară.

Alimentele iuți, cum ar fi piperul, muștarul iute, hreanul, pot fi consumate în cantități moderate, pentru că ele au efect de decongestionant nazal, favorizând drenajul mucozităților. Ceapa ajută la curățarea congestiilor și la eliminarea excesului de mucus la diverse niveluri în organism. Usturoiul, de asemenea, posedă numeroase proprietăți terapeutice: îmbunătățește aPrintre alimentele de evitat în perioada răcelii se numără laptele și produsele lactate, existând studii clinice care arată că anumite componente ale laptelui determină eliberarea de histamine în organism, substanță care contribuie la agravarea congestiei nazale.

Totodată, băuturile alcoolice trebuie interzise, pentru că deshidratează organismul, favorizează eliminarea vitaminei C din corp și încarcă suplimentar ficatul deja extenuat de luptă cu toxinele bolii.ctivitatea globulelor albe, mărește producția de anticorpi, distruge ciuperci și fungi.

Dacă medicul consideră necesar, poate recomanda anumite suplimente de vitamine și minerale. vitamina A este un nutrient vital pentru membranele mucoaselor sistemului respirator pe perioada răcelii. Lisina, un aminoacid, are proprietăți antivirale și de aceea este de obicei recomandată. Vitamina B5 susține funcționarea adrenală, minimizează congestia nazală și oboseală. Vitaminele B, în general, au rol anti-inflamator și ajută la ameliorarea simptomelor răcelii. Vitamina C și zincul ajuta la scurtarea duratei răcelii și reduc severitatea simptomelor. Usturoiul și echinaceea sunt plante de mare ajutor în caz de raceala.

Este important să consumăm o mare diversitate de legume și fructe colorate pentru a putea beneficia la maxim de efectele lor asupra sănătății, pentru că ele conțin o serie de substanțe nutritive fitochimice, care se combină și se completează reciproc în lupta pentru menținerea stării de sănătate. Din dieta întregii familii nu trebuie să lipsească legumele și fructele proaspete, cereale integrale bogate în fibre, proteinele de natură superioară din pește și lactate fermentate (chefirul, sana, laptele bătut) dieta zilnică trebuie împărțită în trei mese principale și două gustări de fructe, iar între mese să se consume din abundență lichide care hidratează: apă și ceai neîndulcit. Totodată, alimentele condimentate (iuți și sărate) trebuie și ele limitate.

Mișcarea joacă un rol esențial în activarea metabolismului și de aceea măcar activitățile fizice de rutină (mers pe jos, urcat scări, plimbare în parc, bicicletă, role) trebuie practicate.

Micul dejun poate să conțină alimente bogate în proteine, dar și carbohidrați complecși cu fibre. Proteinele pot fi luate din carne, ouă, lactate sau soia. Fibrele pot fi găsite în pâine cu secară. Fructele de sezon trebuie consumate la gustări. Prânzul poate să conțină o supă sau o ciorbă de legume, carne de curcan sau pește gătite dietetic, salată de vară cu lămâie și ulei de măsline, cartof copt, lactate. Cina poate să fie formată din brânzeturi nesărate (caș, urdă), legume la grătar sau salată asortată, pâine cu secară sau mămăliguța și iaurt.

Câteva dintre cauzele cel mai des întâlnite ale balonării sunt alimentația excesivă, când se consumă porții mari de alimente și se combină macronutrienții (proteine, lipide, glucide) în mod necorespunzător, apare fenomenul de balonare. Există o serie de alimente care ar putea cauza balonare: fasolea, conopida, varza, ceapă, usturoiul, care trebuie să fie consumate în cantități limitate sau chiar eliminate din dietă.

O altă cauză este intoleranța alimentară — mai ales la lactoză și la gluten. „Intoleranța anumitor alimente poate fi stabilită doar prin teste specifice și trebuie să ne adresăm unui m edic gastroenterolog Aerofagia — înghițirea unor cantități mari de aer poate cauza balonare, iar lucrurile simple cum ar fi vorbitul în timpul mesei, băutul lichidelor cu paiul, mestecarea gumei trebuie eliminate pentru a reduce incidența balonării. De asemenea, sindromul de colon iritabil este adeseori asociat cu balonarea, însă evaluarea și tratamentul vor fi făcute de către un medic de specialitate.

Când suferim de balonare putem să facem o plimbare ușoară după masă, mișcarea putând stimula eliberarea hormonilor care încurajează activitatea digestivă.

Există medicamente care conțin niște substanțe specifice și care descompun repede gazele formate în exces. Ceaiul de mentă sau de fenel ajută la eliminarea gazelor. Fibrele alimentare trebuie consumate în cantități mai mari în cazul în care balonarea este cauzată de spasm intestinal. Eliminarea stimulenților: ceai negru, cafea, ciocolată, grăsimile, care pot favoriza spasmele tractului digestiv. Atenție la lactate — acestea pot fi înlocuite în dietă cu produse similare care nu conțin lactoză. Evitarea temperaturii prea reci sau prea calde a alimentelor — pentru a scădea incidenta aerofagiei. Observarea și notarea alimentelor care produc balonare și, implicit, eliminarea lor din dietă, recomandă nutriționiștii.

“Ne aflăm în Postul Paştelui şi mulţi dintre noi ne folosim de această perioadă pentru a ne purifica corpul şi spiritul. Ce înseamnă postul? O abţinere voită de la alimentele de natură animală (carne, ouă, lactate) pentru a-i da corpului posibilitatea să se cureţe de toxine, iar, în plan spiritual, o perioadă de abţinere de la gânduri şi fapte rele, negative. În ceea ce priveşte alimentaţia în Postul Paştelui, avem marele avantaj că pieţele s-au umplut deja cu verdeţuri diverse specifice primăverii din care ne putem pregăti zilnic salate mari, ciorbe, ghiveci de legume, nectaruri verzi etc. Aşadar, verdeţurile primăverii ar trebui să fie baza meniului nostru zilnic în post. Acestea nu numai că detoxifică organismul încărcat de toxine de la mâncărurile grele din timpul iernii, dar au un aport uriaş de clorofilă care curăţă sângele, antioxidanţi, minerale şi vitamine. Şi mai sunt şi săţioase datorită fibrelor pe care le conţin în cantitate mare. Alte alimente pe care ar trebui să le consumăm zilnic sunt leguminoasele (fasole, mazăre, năut, linte) pentru aportul lor de proteine de care avem neapărată nevoie. Acestea se pot consuma ca atare, cu legume sau, şi mai bine, în combinaţie cu cereale integrale (orez, paste, hrişcă, quinoa, fulgi de ovăz şi secară, pâine integrală). Combinaţia dintre leguminoase şi cereale este una reuşită nutriţional pentru că împreună formează proteine complete ceea ce e de mare folos atunci când nu se consumă produse de origine animală. Să nu uităm de oleaginoase (nuci, migdale, seminţe de susan, de floarea soarelui, de cânepă) pentru aportul lor de grăsimi sănătoase absolut lapte delicios care să înlocuiască laptele animal şi care să poată fi folosit dimineaţa cu fulgi integrali de cereale, câteva fructe uscate şi câteva nuci (sau migdale, seminţe, sâmburi cruzi). Alte surse de grăsimi bune mai sunt avocado şi nucă de cocos. Din avocado se poate face foarte simplu celebrul guacamole sau se poate adăuga în salate, iar uleiul (untul) de cocos poate fi uns pe pâine în loc de untul animal la micul dejun cu dulceaţă fără adaos de zahăr. Evident că trebuie consumate cât mai multe legume şi fructe, în special acum, şi într-o proporţie mai mare crude decât gătite!

Ca înlocuitor de brânză, vă recomand tofu (din soia nemodificată genetic) şi neafumat, dar nu prea des, de 2-3 ori pe săptămână. În schimb, nu recomand laptele de soia (din cauză că, nefiind fermentat, conţine nişte substanţe toxice pentru organismul uman). Atunci când poftiţi ceva dulce, bucuraţi-vă de varietatea de prăjituri vegane (fără ou, unt sau lapte) pe care le puteţi prepara în casă după reţete din cărţile de bucate pentru vegetarieni sau vegani. Sunt delicioase! În zilele cu dezlegare la peşte, consumaţi peşte neprăjit, la cuptor, pe grill sau fiert. Chiar şi cel în conservă e bun. Ocoliţi pangasius-ul şi căutaţi să consumaţi, pe cât se poate, peşte sălbatic, nu din acvacultură. Peştele trebuie consumat pentru aportul de grăsimi sănătoase omega 3 şi proteinele necesare. Încercaţi să ocoliţi margarina, produsele procesate de soia (în afară de tofu), pateul vegetal, cremwuştii vegetali şi staţi cât mai departe de patiserii, brutării şi cofetării. Mizaţi cât mai mult pe combinaţii cât mai simple intre legume, verdeţuri, fructe, cereale integrale, leguminoase, oleaginoase şi peşte (când e cazul). Luaţi-vă cărţi de bucate cu preparate de post şi veţi descoperi o lume nouă de gusturi şi arome, simplă şi hrănitoare. Dacă veţi mânca cât mai diversificat, din toate alimentele de mai sus, vă veţi acoperi toate nevoile de vitamine, minerale, fibre, proteine, glucide, lipide şi antioxidanţi, veţi elimina din toxine, veţi avea energie şi chef de viaţă. Un post uşor şi gustos!”, spune  Oana Tirpan, prima nutriționistă din România care, mânată de pasiunea de a cuceri cele mai înalte culmi,  a “pășit” anul trecut  pe Kilimanjaro.