Comparativ cu necesităţile de finanţare ale altor proiecte de infrastructură de transport, aceasta este considerată o sumă destul de modestă, iar Comisia Europeană şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi sprijin prin co-finanțare din partea UE.

Starea precară actuală a şenalului navigabil al Dunării este o problemă presantă pentru sectorul căilor navigabile interioare și a industriei transporturilor din centrul şi sud-estul Europei. Această situaţie amenință navigația în condiții de siguranță și de rentabilitate a Dunării, cu consecințe dezastruoase pentru companiile care activează în acest sector.
Noul Master Plan privind reabilitarea şi întreţinerea şenalului pe Dunăre şi afluenţii săi navigabili identifică locații critice de întreținere care limitează în prezent navigabilitatea Dunării și analizează problemele şi nevoile financiare necesare pentru a le rezolva.
Sunt necesare investiții pentru echipamente de dragare, marcarea șenalului navigabil și realizarea unor hărţi ale albiei fluviului. Investițiile vor fi efectuate în deplină conformitate cu legislația europeană de mediu, asigurându-se astfel respectul pentru biodiversitate.
Dunărea, deşi o coloană vertebrală de dezvoltare economică şi de transport care respectă mediul, nu şi-a valorificat potenţialul. Pentru a atinge acest deziderat este necesar ca toţi factorii de decizie să îşi concentreze eforturile.

Deși pare greu de crezut, în timp, la nivelul sistemului de canalizare, în special pe rețelele cu diametre mari – ovoide, echipele de intervenție au descoperit, aruncate, de la resturi menajere, diverse bucăți de materiale plastice și resturi de componente metalice destul de mari, până la triciclete, televizoare și chiar un frigider tip Polar. Dar, în cele mai multe situații, sistemele de canalizare, în special la nivelul gurilor de preluare stradale sunt blocate/obturate cu diverse resturi de la materialele de contrucții, de la cărămizi, dale si bucăți de beton, până la saci de ciment, pietriș sau diverse bucăți de faianță și gresie. Toate acestea împiedică scurgerea apelor și implicit sunt responsabile de nefuncționarea sistemelor la capacitate maximă. În aceste condiții, zonele unde cetățenii au transformat sistemul de canalizare într-o groapă de gunoi, riscă să fie inundate chiar și la cea mai mică aversă de ploaie.

În această perioadă, echipele de intervenție RAJA vor face tot ce este necesar pentru rezolvarea acestor situații, dar totodată rugăm toți abonații care și-au făcut un obicei din a transforma canalizarea în coș de gunoi, să se găndească că orice rest menajer aruncat din comoditate în sistemul de preluare a apelor pluviale poate duce la inundarea proprietăților. 

Condiția esențială în funcționarea sistemului de canalizare și preluarea a apelor pluviale este funcționarea stațiilor de pompare. Investițiile financiare imense făcute în modernizarea și automatizarea acestor sisteme sunt nule de fapt, în condițiile în care, din cauza suprasolicitărilor sau a rafalelor de vânt, liniile de alimentare cu tensiune sunt avariate. În lipsa energiei electrice, stațiile și implicit sistemul de canalizare nu pot funcționa.  În această situație, societatea noastră nu poate decât să anunțe avaria apărută imediat și să spere că furnizorul de energie va reuși să remedieze situația în cel mai scurt timp.

Ministerul Afacerilor Externe a finalizat expedierea către misiunile diplomatice şi consulatelor generale ale României a materialelor necesare secţiilor de votare din străinătate pentru exprimarea votului. Materialele care au fost repartizate constă în:  600.000 de buletine de vot; 400.000 de autocolante, prezentate sub formă de benzi conţinând 15 autocolante/buc.; 1000 de ştampile cu inscripţia VOTAT; 301 de ştampile cu inscripţia ANULAT; 301 de ştampile cu numărul de control alocat secţiilor; 10 tuşiere.

În repartizarea materialelor, s-a avut in vedere o serie de principii:

Pentru stabilirea numărului de buletine de vot alocate fiecărei secţii s-a utilizat ca referinţă numărul de votanţi prezenţi la urne la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009, dat fiind faptul că acesta a reprezentat cel mai mare număr de votanţi la ultimele prezentări la urne (2007 – referendum, 2008 – alegeri parlamentare, 2009 – alegeri europarlamentare şi alegeri prezidenţiale). Numărul de buletine alocate a fost calculat după formula 1 X 4, formulă folosită şi la precedentele prezentări la urne, fiind avute în vedere atât posibilitatea prezentării unui număr mai mare de electori, cât şi posibilitatea anulării buletinelor, din diferite considerente.

În ceea ce priveşte capitalele statelor pe al căror teritoriu se află un număr mare de cetăţeni români, au fost repartizate mai multe buletine de vot, astfel încât să existe posibilitatea redistribuirii, pe bază de solicitări, la misiunile din teritoriu sau din vecinătate.

Pentru stabilirea numărului de autocolante s-a făcut diferenţierea între statele din spaţiul UE şi alte câteva state unde cetăţenii români au dreptul de a circula şi pe baza cărţii de identitate (de ex. Albania, Croaţia, Muntenegru, Macedonia, Serbia) şi restul statelor. În acest sens, în spaţiile UE şi apropiate, având în vedere preponderenţa votului cu cartea de identitate, distribuirea autocolantelor s-a realizat conform formulei consacrate la buletine, în procent de 80%. În afara UE, unde se votează preponderent cu paşaport, s-a luat în calcul dublul numărului de votanţi din 2009, benzile fiind multiplu de 15 autocolante; (spre exemplificare, pentru un număr de 100 de votanţi în 2009, a fost dublată cifra, respectiv 200, şi s-a rotunjit – în plus sau în minus – astfel încât cifra finală să reprezinte multiplu de 15, rezultatul final fiind 210 sau 180).

Repartizarea ştampilelor cu inscripţia VOTAT s-a realizat, de asemenea, prin raportare la numărul de votanţi din 2009, astfel: două ştampile pentru secţiile la care s-au prezentat sub 500 de votanţi; trei ştampile pentru secţiile cu 500 – 1000 de votanţi; patru ştampile pentru secţiile cu 1000 – 1500 de votanţi şi cinci ştampile pentru cele cu peste 1500 de votanţi. Excepţia au constituit-o secţiile nou înfiinţate, la propunerea misiunilor şi a comunităţilor româneşti din străinătate, la care au fost repartizate între trei şi patru ştampile în funcţie de buletinele alocate. Secţiile suplimentare au fost stabilite în regiuni cu comunităţi mari de cetăţeni români şi în zone turistice, dată fiind perioada în care se va desfăşura referendumul (ex: Italia, Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania).

Ştampilele ANULAT şi cele cu numărul de control al secţiilor au fost repartizate câte una pentru fiecare secţie. Tuşierele au fost repartizate astfel: opt în teatrul de operaţiuni din Afganistan şi două la Biroul Electoral pentru secţiile de votare din afara ţării (BES).

Ministerul Afacerilor Externe se preocupă de asigurarea condiţiilor astfel încât orice cetăţean român să îşi poată exercita dreptul de vot.