Ajunul Crăciunului este o zi specială, plină de tradiții și semnificație profundă. Indiferent de modul în care sărbătorim, este un moment de a petrece timpul cu familia și cei dragi, de a reflecta asupra semnificației sărbătorii, de a aduce lumina și căldura în casele noastre.

Românii țin cont și de unele superstiții în această zi, pentru ca totul să le meargă așa cum trebuie în anul care urmează.

Ajunul Crăciunului, zi de colindat Naşterea Domnului este anunţată în lume de creştini prin colinde, primii care pornesc cu colindatul, în dimineaţa de Ajun, sunt copiii şi tinerii. Aceştia sunt primiţi de gazde cu mere, nuci, covrigi şi cu acele turte numite „Scutecelele lui Hristos”. Pentru că, până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie şi ei primiţi cu daruri de post. „Mos Ajun“,Sculați, gazde, nu dormiți”, „Deschide ușa creștine”, „Colindisul“ sau „Buna dimineata la Mos Ajun“ , sunt cele mai des intâlnite colinde in Ajunul Craciunlui.

În seara de Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă.

De asemenea, fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiță (bancă făcute din scânduri) și să mănânce câte ceva, ca astfel pețitorii lor să nu întârzie. Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: ”măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”. Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, spun: ”cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame”.

Tot în ziua de Ajun, cei care voiau să afle cum vor sta cu sănătatea în anul care urmează tăiau pe jumătate un măr. Dacă fructul avea viermi la interior, credința era că omul va fi urmărit de boală. Un măr putred însă anunța moartea.

Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie să bea rachiu în Ajunul Crăciunului.

O altă tradiție specifică Munteniei, Olteniei și Banatului este ca gospodinele să prepare un aluat folosit pentru a alunga deochiul animalelor din gospodărie. Astfel, animalele vor fi sănătoase tot anul și vor da mai mult lapte.
O altă superstiție care vizează norocul spune că, dacă nu ai împodobit casa cu crenguțe de văsc, vei avea ghinion tot anul.

In ajunul Craciunului, trebuie sa oferi un cadou cuiva, orice cadou e binevenit, oricât de mic, dacă vrei sa ai noroc in anul care vine!

În noaptea de 24 spre 25 de decembrie, copiii din întreaga lume îl aşteaptă pe Moş Crăciun.