<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>muzeu arta populara &#8211; InfoPress.Tv Romania</title>
	<atom:link href="https://www.infopress.tv/et/muzeu-arta-populara/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.infopress.tv</link>
	<description>Noi suntem cu ochii pe tine</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 Jun 2025 11:56:54 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.2</generator>
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">187710293</site>	<item>
		<title>Ziua Universală a IEI la Muzeul de Artă Populară Constanța</title>
		<link>https://www.infopress.tv/ziua-universala-a-iei-la-muzeul-de-arta-populara-constanta/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/ziua-universala-a-iei-la-muzeul-de-arta-populara-constanta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Jun 2025 11:56:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[camasi]]></category>
		<category><![CDATA[ciupag]]></category>
		<category><![CDATA[Constanţa]]></category>
		<category><![CDATA[creatoare]]></category>
		<category><![CDATA[dobrogea]]></category>
		<category><![CDATA[ie]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<category><![CDATA[spacel]]></category>
		<category><![CDATA[ziua universala ie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=41471</guid>

					<description><![CDATA[  &#160; „Ziua Universală a Iei” va fi organizată de Muzeul de Artă Populară Constanța,  în perioada 21-24 iunie. Vor participa creatoare de ii și cămăși, dar și de podoabe tradiționale din Muntenia (Breaza, județul Prahova), Bucovina (Mănăstirea Humorului, județul Suceava), Transilvania (Salva, județul Bistrița-Năsăud) și Dobrogea. La eveniment vor participa Iulia Goran din Breaza, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong> </strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong> „Ziua Universală a Iei” va fi organizată de Muzeul de Artă Populară Constanța,  în perioada 21-24 iunie. Vor participa creatoare de ii și cămăși, dar și de podoabe tradiționale din Muntenia (Breaza, județul Prahova), Bucovina (Mănăstirea Humorului, județul Suceava), Transilvania (Salva, județul Bistrița-Năsăud) și Dobrogea.</strong></p>
<p>La eveniment vor participa Iulia Goran din Breaza, Vera Andronic și Carmen Hison din localitatea suceveană Mănăstirea Humorului și Maria Morar din comuna bistrițeană Salva. În cadrul manifestării, Dobrogea va fi reprezentată de Daniela Dimancea, Dorina Baias, Manuela Hule, Elena Hariton și Carmen Bulgaru.</p>
<p>Participantele la manifestare vor oferi celor interesați informații legate de varietatea motivelor, croiul și modelele autentice ale iilor și cămășilor vechi și noi din zonele pe care le reprezintă.</p>
<p>Cunoscută sub diferite denumiri, în funcție de zona de proveniență („ie”, „ciupag”, „spătoi”, „spăcel”, „cămașă cu pui pe cot”, „cămașă cu căptuf”, „cămașă cu ciocănele”, „cămașă cu tăblie”, „cămașă cu brezărău” sau „cămașă cu mânecă răsucită”), cămașa femeiască este un reper identitar și piesă de bază a costumului tradițional românesc.</p>
<p>Datorită importanței sale, „cămașa cu altiță”, după cum mai este cunoscută ia, a fost inclusă în anul 2022 pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.</p>
<p>Cei care doresc să descopere frumusețea cămășii tradiționale românești sunt așteptați la muzeu până în data de 30 iunie, pentru a vizita expoziția temporară „Cămașa &#8211; piesă definitorie a costumului tradițional românesc”, realizată cu piese vechi de peste un secol reprezentative pentru zone precum: Dobrogea (jud. Constanța), Bucovina, Vrancea, Muscel (Argeș), Mehedinți, Gorj, Olt, Vâlcea, Teleorman, Ilfov, Mărginimea Sibiului, Dealurile Clujului, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Bihor, Maramureș, Țara Oașului, Țara Zarandului (Arad), Ținutul Pădurenilor (Hunedoara) și Banat.</p>
<p>Cine poartă ie, în ziua de 24 iunie, va putea vizita gratuit Muzeul de Artă Populară Constanța, în intervalul orar 10.00- 18.00.</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/ziua-universala-a-iei-la-muzeul-de-arta-populara-constanta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">41471</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Mărțișoare din perioada Regalității. Vernisaj expoziție</title>
		<link>https://www.infopress.tv/martisoare-din-perioada-regalitatii-vernisaj-expozitie/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/martisoare-din-perioada-regalitatii-vernisaj-expozitie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Feb 2025 10:00:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[gravor]]></category>
		<category><![CDATA[martisoare regale]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<category><![CDATA[robert fessler]]></category>
		<category><![CDATA[Vernisaj]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=40883</guid>

					<description><![CDATA[&#160; Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, între 25 februarie și 15 martie, expoziția temporară „Mărțișoarele Societăților de Caritate din perioada Regalității (1910-1945)”, realizată cu piese aparținând colecționarului Georgian Anghel. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 27 februarie, de la ora 16.00. Expoziția reunește mărțișoare ale principalelor organizații cu profil filantropic ale vremii: Societatea „Principele [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p><strong>Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, între 25 februarie și 15 martie, expoziția temporară „Mărțișoarele Societăților de Caritate din perioada Regalității (1910-1945)”, realizată cu piese aparținând colecționarului Georgian Anghel. Vernisajul expoziției va avea loc joi, 27 februarie, de la ora 16.00.</strong></p>
<p>Expoziția reunește mărțișoare ale principalelor organizații cu profil filantropic ale vremii: Societatea „Principele Mircea”, Organizația Internațională de Cruce Roșie, Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române. Aceasta din urmă își desfășoară activitatea și în prezent, păstrându-și specificul caritabil.</p>
<p>Mărțișoarele sunt realizate din materiale diverse: alamă, alamă aurită, alamă argintată, alamă emailată, bronz și cupru. Banii obținuți din vânzarea acestor „bijuterii” vestitoare ale primăverii, însoțite de firul alb-roșu, erau destinați copiilor orfani și nevoiașilor.</p>
<p>Cel mai vechi mărțișor are formă de cruce și a fost realizat în anul 1910 de către Robert Fessler, gravor al Casei Regale. Sunt prezentate și creații ale altor gravori cunoscuți în epocă, precum: Theodor Radivon, un alt gravor al Casei Regale, care avea ateliere în București, dar și la Brașov sau gravorul Saraga din Iași, cel care a realizat „Mărțișorul Dezrobirii 1918”.</p>
<p>Alături de mărțișoare sunt expuse și Proiectul de Statut al Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române din 1909, Statutul din 1910 și Darea de Seamă din 1911.</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/martisoare-din-perioada-regalitatii-vernisaj-expozitie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">40883</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Spectacole şi expoziții la Constanța de Ziua Culturii Naţionale</title>
		<link>https://www.infopress.tv/spectacole-si-expozitii-la-constanta-de-ziua-culturii-nationale/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/spectacole-si-expozitii-la-constanta-de-ziua-culturii-nationale/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Jan 2025 16:13:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[curs actorie]]></category>
		<category><![CDATA[expozitii]]></category>
		<category><![CDATA[mihai eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<category><![CDATA[poezie urbana]]></category>
		<category><![CDATA[recedere]]></category>
		<category><![CDATA[spectacole]]></category>
		<category><![CDATA[ziua culturii nationale]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=40561</guid>

					<description><![CDATA[&#160; Pe15 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Culturii Naționale. Anul 2025 aduce împlinirea  a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, poetul care prin operele sale a influențat zeci de scriitori și care și-a lăsat amprenta marcantă atât în literatură, jurnalism, sau filosofie, creația sa fiind remarcabilă. Această zi este sărbătorită încă din 2011, [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p><strong>Pe15 ianuarie, românii sărbătoresc Ziua Culturii Naționale. Anul 2025 aduce împlinirea  a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, poetul care prin operele sale a influențat zeci de scriitori și care și-a lăsat amprenta marcantă atât în literatură, jurnalism, sau filosofie, creația sa fiind remarcabilă. Această zi este sărbătorită încă din 2011, după ce în 2010 Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege prin care ziua de naștere a poetului, 15 ianuarie, a devenit Ziua Culturii Naționale, totodată o ocazie specială de a reflecta asupra culturii române sau a proiectelor culturale de interes național.  </strong></p>
<p>Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”,  a pregătit o serie de evenimente care celebrează această zi importantă, evocând opera poetului nepereche și readucând în fața publicului opere, simboluri sau momente poetice, menite să ne amintească importanța culturii noastre naționale.</p>
<p><strong>                         Spectacol de poezie, muzică și dans!</strong></p>
<p><strong> </strong>În data de 15 ianuarie, începând cu ora 18.00, publicul constănțean este invitat la manifestarea cultural artistică „Mihai Eminescu între pământ și univers”, un spectacol de poezie, muzică și dans, organizat de Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, Centrul de Cercetare Științifică și Creație Artistică „Euxin” și Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, la care participă studenți ai Facultății de Arte, specializarea Artele Spectacolului (actorie) anul II: Denisa Ali, Ştefan Bencheş, Alina Constantin ,Camelia Chelariu, Cristina Cristici, Daniel Drăghia, Alin Filimon, Bianca Ghiță, Luiza Gorovei, Bianca Ilie, Andreea Roșu, Andreea Trofimov, dar și elevul  Mihai Grecu, unul dintre cursanții de elită ai clasei de actorie anul II, din cadrul Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, profesor  coordonator: Ana-Maria Ștefan.  Realizator spectacol: Daniela Vitcu, prof. univ. dr. – decan al Facultății de Arte. Lect. Univ. Dr. Mirabela Moroșanu, Lect. Univ. Dr. Dana Cojan, Asistent Univ. Drd. Ionuț Dulgheriu. Coregrafia: Stela Cocârlea cadru didactic asociat al Universității „Ovidius” Constanța. Evenimentul va avea loc la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, intrarea este liberă.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>Curs de actorie/   film documentar / interepretare de poezie eminesciană!</strong></p>
<p><strong> </strong>Tot în data de 15 ianuarie &#8211;  clasa de actorie din cadrul Secției Cultural-Educative, va susține un altfel de curs și va viziona filmul documentar  „Eminescu și Cernăuții” .Cu o durată de 65 de minute, filmul documentar „Eminescu și Cernăuții” prezintă, în imagini cinematografice (docudramă și narațiune), povestea plecării din Ipotești la școală a copilului Mihai, la vârsta de șapte ani, împreună cu tatăl său, Gheorghe Eminovici, până la ultima vizită pe care a făcut-o la Cernăuți, înaintea Crăciunului din 1885.</p>
<p>În urma filmului copiii vor discuta aspecte importante din viața poetului. De asemenea, cursanții vor  interpreta poezii  de Mihai Eminescu. Profesor Coordonator: Ana-Maria Ștefan.</p>
<p><strong>Elemente folclorice în creația lui Eminescu!</strong></p>
<p><strong> </strong>Compartimentul Cercetare, Conservare și Promovare Cultură Tradițională din cadrul instituției, va susține la Școala Gimnazială nr. 8, precum și la Școala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza”-Constanța; Scoala Gimnazială nr. 8 Constanța, prezentarea cu tema: Ziua Culturii Naționale &#8211; folclorul, izvor de inspirație în opera poetului Mihai Eminescu &#8211; prezentări despre opera și biografia poetului, momente poetice, motive folclorice în opera poetului. Coordonator: Referent de specialitate: Liliana Gîlcă</p>
<p><strong>Expoziție de fotografie <em>POEZIE URBANĂ!</em></strong></p>
<p>Clasa de artă fotografică, catedra Arte Vizuale, coordonată de profesor Iuliana Gheorghe ( Pană), Secția Cultural-Educativă, va prezenta expoziția de fotografie intitulată sugestiv „Poezie urbană”. Vernisajul va avea loc în data de 18 ianuarie, ora 16.00. Expoziția va avea loc la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” și va fi deschisă publicului ( gratuit), în perioada 18 -31 ianuarie.</p>
<p><strong><em>REVEDERE!</em></strong></p>
<p>Pentru iubitorii de muzică, am pregătit un eveniment online, o interpretare a profesorului de pian, basul Mihai Teodoru, a celebrului lied „Revedere”  de Aurel Eliade, pe versurile poetului Mihai Eminescu. La pian: Natalia Gribinic. Momentul artistic a fost susținut  în cadrul spectacolului „BuradArt – Ziua Națională a României”.  Momentul va putea fi vizionat pe paginile oficiale ale Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, de Facebook, Instagram și Tik Tok.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong>Expoziție de fotografie și poezie dedicată Zilei Culturii Naționale peste hotare!</strong></p>
<p>În perioada 14 ianuarie -13 februarie,  Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”, duce peste hotare, expoziția „foto-poezie” intitulată „Perechi”.  „Two of a kind: Pairs in words and Poetry”. Laura Stroe – Poetry, Alexandru Parfinov: Photography. Expun cursanți ai Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”  în Portugalia la Funchal Madeira, la Galeria de Artă  „Art Center Caravel”. Vernisajul va avea loc în data de 14 ianuarie ora 11: 00.</p>
<p><strong>Muzeul de Artă Populară Constanța sărbătorește Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie, prin manifestări la care participarea publicului este gratuită.</strong></p>
<p>Astfel, începând cu ora 13.00, Epșen Memet din Constanța, colaboratoare a muzeului, va susține atelierul demonstrativ „Podoabe tradiționale românești”, la care și-au anunțat participarea elevi din clasa a VI-a B (coordonator prof. Floriana Nan) de la Școala Gimnazială nr. 7 „Remus Opreanu” din Constanța.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Din dorința de a familiariza publicul tânăr cu patrimoniul și specificul Muzeului de Artă Populară Constanța, de la orele 12.00 și 14.00 sunt programate două activități interactive cu genericul „Descoperim satul tradițional românesc!”, la care vor fi prezenți elevi din clasele a V-a A (coordonator prof. Roxana Lică) și a V-a B (coordonator prof. Roxana Spanache) de la Școala Gimnazială nr. 7 „Remus Opreanu”.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>De asemenea, publicul poate vizita expoziția temporară „Scoarțe românești”, realizată cu piese din patrimoniul muzeului, unele dintre acestea având o vechime de peste 150 de ani.</p>
<p>Cei care vor trece pragul instituției de cultură vor descoperi la etaj și un interior de sărbătoare din satul tradițional dobrogean, introdus recent în expoziția permanentă a muzeului, „Arta populară din România”, care cuprinde exponate din toate zonele etnografice ale țării.</p>
<p>Muzeul de Artă și secțiile din județ ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor oferi ACCES GRATUIT vizitatorilor, pe întreaga durată a programului. De asemenea, accesul va fi liber și la <span class="html-span xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r xexx8yu x4uap5 x18d9i69 xkhd6sd x1hl2dhg x16tdsg8 x1vvkbs"><span class="xt0psk2"><span class="xjp7ctv"><span aria-describedby=":rkm:">Delfinariu Constanța</span></span></span></span>, Microrezervație și Planetariu din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, în limita spațiului disponibil.</p>
<p><span aria-describedby=":rop:">Teatrul de Stat Constanț</span>a va celebra Ziua Culturii Naționale cu un concert teatral al Adei Milea, la ora 19:00, iar la <span aria-describedby=":roq:">Teatrul Căluțul de mar</span>e, începând cu ora 11:00, va avea loc spectacolul „DE DRAGOSTE, DE NU&#8230;”, dedicat publicului 12+.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/spectacole-si-expozitii-la-constanta-de-ziua-culturii-nationale/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">40561</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Expozitie „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc”</title>
		<link>https://www.infopress.tv/expozitie-obiceiuri-de-craciun-si-anul-nou-in-satul-traditional-romanesc/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/expozitie-obiceiuri-de-craciun-si-anul-nou-in-satul-traditional-romanesc/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 Dec 2024 11:00:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[colindatori]]></category>
		<category><![CDATA[Craciun]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<category><![CDATA[obiceiuri]]></category>
		<category><![CDATA[recuzita]]></category>
		<category><![CDATA[traditii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=40344</guid>

					<description><![CDATA[Muzeul de Artă Populară Constanța găzduiește expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc”. Expoziția reconstituie atmosferă sărbătorilor de iarnă prin intermediul recuzitei specifice colindătorilor (trăistuțe, sorcovă, bici, clopoței și buhai) și a jocurilor cu măști puse în scenă cu prilejul Anului Nou. În holul central de la etajul I al muzeului [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Muzeul de Artă Populară Constanța găzduiește expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc”.</p>
<p>Expoziția reconstituie atmosferă sărbătorilor de iarnă prin intermediul recuzitei specifice colindătorilor (trăistuțe, sorcovă, bici, clopoței și buhai) și a jocurilor cu măști puse în scenă cu prilejul Anului Nou.</p>
<p>În holul central de la etajul I al muzeului sunt etalate costume populare de colindători din Bucovina și Dobrogea, dar și mascați din alaiul „Caprei”, întruchipând personaje precum: Baba, Moşul, Ţiganul, Ţiganca, Dracul, Urâtul.</p>
<p>Măștile specifice jocului de Anul Nou sunt realizate de meşterul popular Neculai Popa din localitatea Târpeşti, judeţul Neamţ, din diverse materiale: piele, blană, lemn, câlţi de cânepă, coarne de animal, pene, boabe de fasole, materiale textile, bănuți din alamă și cupru.</p>
<p>Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc” va putea fi vizitată până pe 12 ianuarie 2025.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/expozitie-obiceiuri-de-craciun-si-anul-nou-in-satul-traditional-romanesc/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">40344</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Ziua Dobrogei la Muzeul de Artă Populară. Expozitii, târguri, lansări carte</title>
		<link>https://www.infopress.tv/ziua-dobrogei-la-muzeul-de-arta-populara-expozitii-targuri-lansari-carte/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/ziua-dobrogei-la-muzeul-de-arta-populara-expozitii-targuri-lansari-carte/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 09 Nov 2024 12:21:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Constanţa]]></category>
		<category><![CDATA[etnic]]></category>
		<category><![CDATA[expozitii]]></category>
		<category><![CDATA[MOZAIC]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<category><![CDATA[port dobrogean]]></category>
		<category><![CDATA[ziua dobrogei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=40110</guid>

					<description><![CDATA[Cu prilejul „Zilei Dobrogei”, Muzeul de Artă Populară Constanța a pregătit, în perioada 12-17 noiembrie, o suită de manifestări : ateliere de pedagogie muzeale, activități interactive pentru copii, un atelier de fotografie pentru pasionații de portul popular dobrogean, o expoziție și o lansare de carte, dar și un târg la care participă meșteri populari locali. [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cu prilejul „Zilei Dobrogei”, Muzeul de Artă Populară Constanța a pregătit, în perioada 12-17 noiembrie, o suită de manifestări : ateliere de pedagogie muzeale, activități interactive pentru copii, un atelier de fotografie pentru pasionații de portul popular dobrogean, o expoziție și o lansare de carte, dar și un târg la care participă meșteri populari locali. De asemenea, de 14 noiembrie, publicul va putea vizita gratuit muzeul.</p>
<p>Programul complet al manifestărilor:</p>
<p>Ateliere de pedagogie muzeală cu tema <strong>„Dobrogeanca pe linguri”</strong> (12 &#8211; 15 noiembrie);</p>
<p><strong>„Mozaic etnic dobrogean”</strong>, manifestare la care participă elevii clasei a XI-a A de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, coordonați de profesor Cristina Gîlă (12 noiembrie, ora 14.00);</p>
<p><strong>„Să ne cunoaștem tradițiile”</strong>, activitate interactivă cu participarea preșcolarilor de la Grădinița „Căluțul de mare” Constanța (13 noiembrie, ora 10.00);</p>
<p><strong>14 noiembrie &#8211; „Ziua Dobrogei”, </strong>vizitarea gratuită a expozițiilor permanentă și temporară, în intervalul orar 09.00-16.30;</p>
<p><strong>„Să ne cunoaștem tradițiile”</strong>, activitate interactivă cu participarea preșcolarilor de la grădinița din cadrul Școlii Gimnaziale „Petre Ispirescu” Constanța (14 noiembrie, ora 10.00);</p>
<p><strong>„Să ne cunoaștem tradițiile”</strong>, activitate interactivă cu participarea clasei a IV-a de la Școala nr. 37 din Constanța (15 noiembrie, ora 10.00);</p>
<p><strong>„Fotografii în port popular dobrogean”,</strong> ședință foto cu piese contemporane de port popular, specifice Dobrogei, puse la dispoziție de către Muzeul de Artă Populară Constanța (14 noiembrie);</p>
<p><strong>„Târg de Ziua Dobrogei”</strong>, manifestare la care participă meșteri populari locali (14 &#8211; 17 noiembrie, în intervalul orar 09.00 &#8211; 17.00);</p>
<p><strong>„Societatea <em>Principele Mircea</em> (1917-1947)”</strong>, expoziție de medalioane, cărți poștale și fotografii, reprezentând-o pe Regina Maria în port popular; vernisaj 16 noiembrie, ora 11.00 (14 &#8211; 23 noiembrie);</p>
<p><strong>Lansare de carte &#8211; „Societatea <em>Principele Mircea</em> (1917-1947)”</strong>, autori Anghel Georgian și Aida Georgiana Ciortan (16 noiembrie, ora 11.30).</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/ziua-dobrogei-la-muzeul-de-arta-populara-expozitii-targuri-lansari-carte/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">40110</post-id>	</item>
		<item>
		<title>FOTO Ceremonialul de nuntă la tătarii dobrogeni</title>
		<link>https://www.infopress.tv/foto-ceremonialul-de-nunta-la-tatarii-dobrogeni/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/foto-ceremonialul-de-nunta-la-tatarii-dobrogeni/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 28 Oct 2024 10:15:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[ceremonial]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[kise]]></category>
		<category><![CDATA[mendil]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<category><![CDATA[nunta tatari]]></category>
		<category><![CDATA[tokiz]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=40004</guid>

					<description><![CDATA[Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, în perioada 25 octombrie – 8 decembrie 2024, expoziția temporară, realizată cu valoroase piese din patrimoniul propriu, multe dintre ele fiind clasate în categoria Tezaur. Structurată pe două săli, expoziția pune în evidență tradiționalele daruri de nuntă și tipurile de țesături și broderii care compuneau zestrea miresei. În prima [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto"></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, în perioada 25 octombrie – 8 decembrie 2024, expoziția temporară, realizată cu valoroase piese din patrimoniul propriu, multe dintre ele fiind clasate în categoria Tezaur.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Structurată pe două săli, expoziția pune în evidență tradiționalele daruri de nuntă și tipurile de țesături și broderii care compuneau zestrea miresei.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În prima sală sunt prezentate piesele care definesc secvențe de ceremonial precum pețitul, logodna și cununia: ștergare țesute sau brodate, punguțe pentru bani, tutun sau ceas, batiste, cămăși, dar și o valoroasă rochie de mireasă decorată cu „o mie de ramuri”.</div>
<div dir="auto"><a href="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/ceremonial_nunta.jpg?ssl=1"><img data-recalc-dims="1" fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-40006" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/ceremonial_nunta.jpg?resize=1186%2C1317&#038;ssl=1" alt="" width="1186" height="1317" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/ceremonial_nunta.jpg?w=1186&amp;ssl=1 1186w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/ceremonial_nunta.jpg?resize=270%2C300&amp;ssl=1 270w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/ceremonial_nunta.jpg?resize=922%2C1024&amp;ssl=1 922w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/ceremonial_nunta.jpg?resize=768%2C853&amp;ssl=1 768w" sizes="(max-width: 1000px) 100vw, 1000px" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În cadrul ceremonialului nunții, nelipsit era „tokîz”-ul, un ansamblu de nouă daruri, având ca punct de plecare cămașa țesută („keten kolek”), netăiată la gât, pe care mireasa cosea alte tipuri de obiecte cu valoare de simbol: jartiere de mire („șorap baw”), punguțe („kîse”), ștergare brodate la gherghef decorate cu motive orientale, batiste de nuntă (de tip „șewre” sau „mendil”).</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În cea de-a doua sală sunt grupate categoriile de țesături și broderii care alcătuiau zestrea miresei: cearceafuri cu alesături florale și fitomorfe, o față de plapumă ornamentată cu fir metalic, dantele și fețe de pernă croșetate, ștergare de grindă, ștergare cu dublă față brodate pe gherghef sau țesute la război, batiste brodate, acoperitori de cap de tip „șember”.</div>
<div dir="auto"><a href="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/batista.jpg?ssl=1"><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-40007" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/batista.jpg?resize=1200%2C1600&#038;ssl=1" alt="" width="1200" height="1600" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/batista.jpg?w=1200&amp;ssl=1 1200w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/batista.jpg?resize=225%2C300&amp;ssl=1 225w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/batista.jpg?resize=768%2C1024&amp;ssl=1 768w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/10/batista.jpg?resize=1152%2C1536&amp;ssl=1 1152w" sizes="(max-width: 1000px) 100vw, 1000px" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Toate aceste obiecte împodobeau camera nupțială, putând fi admirate de membrii comunității timp de un an sau până la nașterea primului copil. Dacă mireasa era înstărită, cu zestrea ei se decora inclusiv tavanul camerei nupțiale, iar dacă aceasta avea o stare materială mai modestă se ornamenta doar colțul cu patul.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">O parte din materialul documentar al expoziției are la bază cercetarea de teren desfășurată în satele dobrogene, pe o perioadă de mai mulți ani, de fostul muzeograf al instituției Argentina Bărbulescu.</div>
</div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/foto-ceremonialul-de-nunta-la-tatarii-dobrogeni/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">40004</post-id>	</item>
		<item>
		<title>FOTO  Clădiri emblematice constănțene, iluminate arhitectural</title>
		<link>https://www.infopress.tv/foto-cladiri-emblematice-constantene-iluminate-arhitectural/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/foto-cladiri-emblematice-constantene-iluminate-arhitectural/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 27 Apr 2024 10:44:21 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[art nouveau]]></category>
		<category><![CDATA[cladiri emblematice]]></category>
		<category><![CDATA[comandament flota]]></category>
		<category><![CDATA[iluminat arhitectural]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<category><![CDATA[traditii romanesti]]></category>
		<category><![CDATA[Ziua Copilului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=38811</guid>

					<description><![CDATA[Constanța se alătură marilor orașe ale lumii care folosesc iluminatul arhitectural pentru a crea experiențe vizuale de neuitat prin iluminarea obiectivelor turistice importante, ca parte din metodele de promovare și atragere a turiștilor. 6 clădiri emblematice din Constanței vor fi iluminate arhitectural timp de o lună. Este vorba despre Comandamentul Marinei Militare , Muzeul de [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Constanța se alătură marilor orașe ale lumii care folosesc iluminatul arhitectural pentru a crea experiențe vizuale de neuitat prin iluminarea obiectivelor turistice importante, ca parte din metodele de promovare și atragere a turiștilor.</p>
<p>6 clădiri emblematice din Constanței vor fi iluminate arhitectural timp de o lună. Este vorba despre Comandamentul Marinei Militare , Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul de Artă Populară , Cazinoul Constanța, Muzeul de Artă.</p>
<p>Pe fiecare dintre aceste clădiri reprezentative ale orașului va fi proiectată câte o temă respectiv: „Istoria la malul Mării Negre“, „Art Nouveau“, „O lume plină de culoare și zâmbet – Ziua Copilului“, „Artă contemporană“, „Tradiții românești“.</p>
<p>Lumina arhitecturală ajută la crearea de forme spectaculoase de lumini pe fațadele clădirilor și la evidențierea detaliilor arhitecturale, având un mare potențial în atragerea turiștilor, dar și pentru înfrumusețarea orașului pe timp de noapte.</p>

<a href='https://www.infopress.tv/foto-cladiri-emblematice-constantene-iluminate-arhitectural/proiectii-5/'><img decoding="async" width="150" height="150" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-5.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1" class="attachment-thumbnail size-thumbnail" alt="" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-5.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-5.jpeg?zoom=2&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-5.jpeg?zoom=3&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 450w" sizes="(max-width: 150px) 100vw, 150px" /></a>
<a href='https://www.infopress.tv/foto-cladiri-emblematice-constantene-iluminate-arhitectural/proiectii-2/'><img loading="lazy" decoding="async" width="150" height="150" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-2.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1" class="attachment-thumbnail size-thumbnail" alt="" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-2.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-2.jpeg?zoom=2&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-2.jpeg?zoom=3&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 450w" sizes="auto, (max-width: 150px) 100vw, 150px" /></a>
<a href='https://www.infopress.tv/foto-cladiri-emblematice-constantene-iluminate-arhitectural/proiectii-3/'><img loading="lazy" decoding="async" width="150" height="150" src="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-3.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1" class="attachment-thumbnail size-thumbnail" alt="" srcset="https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-3.jpeg?resize=150%2C150&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-3.jpeg?zoom=2&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/www.infopress.tv/wp-content/uploads/2024/04/proiectii-3.jpeg?zoom=3&amp;resize=150%2C150&amp;ssl=1 450w" sizes="auto, (max-width: 150px) 100vw, 150px" /></a>

<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/foto-cladiri-emblematice-constantene-iluminate-arhitectural/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">38811</post-id>	</item>
		<item>
		<title></title>
		<link>https://www.infopress.tv/37624-2/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/37624-2/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 21 Jun 2023 14:59:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[ateliere creatie]]></category>
		<category><![CDATA[Constanţa]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<category><![CDATA[ziua universala ie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=37624</guid>

					<description><![CDATA[&#160; &#160; „Ziua Universală a Iei” este organizează în perioada 23 &#8211; 25 iunie, pe platoul din faţa Muzeul de Artă Populară Constanţa. Vor fi prezente două creatoare de ii și cămăși românești &#8211; Goran Iulia din Breaza (Prahova), şi Andronic Vera din Mănăstirea Humorului (Suceava).  Acestea vor face demonstraţii de lucru şi vor oferi [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong> „Ziua Universală a Iei” este organizează în perioada 23 &#8211; 25 iunie, pe platoul din faţa Muzeul de Artă Populară Constanţa.</strong></p>
<p>Vor fi prezente două creatoare de ii și cămăși românești &#8211; Goran Iulia din Breaza (Prahova), şi Andronic Vera din Mănăstirea Humorului (Suceava).  Acestea vor face demonstraţii de lucru şi vor oferi informaţii legate de varietatea motivelor, croiului şi modelelor autentice ale iilor și cămășilor vechi şi noi din zona pe care o reprezintă.</p>
<p>Pentru a face dovada măiestriei în ceea ce privește realizarea podoabelor din mărgele ce accesorizează cămășile, la manifestare va fi prezentă și creatoarea Epsen Memet din Constanța. Totodată, membrele Asociaţiei „Cusături dobrogene” din Constanţa vor face demonstraţii de lucru, fiind organizate după modelul şezătorilor de altă dată.</p>
<p>Tot cu ocazia „Zilei Universale a Iei”, la muzeu, vor avea loc şi două ateliere de creaţie. Copiii de la două grădiniţe din Constanţa vor picta „Sânziene pe linguri”. Prima activitate va avea loc în 22 iunie, de la ora 10.00, cu participarea prichindeilor de la Grădiniţa „Căsuţa din Pădure” iar al doilea atelier va avea loc în 23 iunie, tot de la ora 10.00, şi vor fi prezenţi preşcolarii de la Centrul Educaţional Victoria</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/37624-2/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">37624</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Expoziţie de cămăşi tradiţionale „Comoara de acasă”la Muzeul de Artă Populară</title>
		<link>https://www.infopress.tv/expozitie-de-camasi-traditionale-comoara-de-acasala-muzeul-de-arta-populara/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/expozitie-de-camasi-traditionale-comoara-de-acasala-muzeul-de-arta-populara/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 13 Jun 2023 15:30:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[camasi populare]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[Laura Diaconu.]]></category>
		<category><![CDATA[muzeu arta populara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.infopress.tv/?p=37560</guid>

					<description><![CDATA[Expoziţie  de cămăşi tradiţionale „Comoara de acasă” a cunoscutei colecţionare de piese autentice de port popular, Laura Diaconu. În perioada 16 &#8211; 30 iunie, timp de două săptămâni, Muzeul de Artă Populară va găzdui cele mai frumoase cămăși din diverse zone etnografice, precum Vâlcea, Bacău, Olt, Mehedinți, Banat, Lăpuș, Huedin, Bihor, Hațeg, Țara Bârsei, Țara [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Expoziţie  de cămăşi tradiţionale „Comoara de acasă” a cunoscutei colecţionare de piese autentice de port popular, Laura Diaconu.</p>
<p>În perioada 16 &#8211; 30 iunie, timp de două săptămâni, Muzeul de Artă Populară va găzdui cele mai frumoase cămăși din diverse zone etnografice, precum Vâlcea, Bacău, Olt, Mehedinți, Banat, Lăpuș, Huedin, Bihor, Hațeg, Țara Bârsei, Țara Oltului și, nu în ultimul rând, Muscel &#8211; o zonă cu o încărcătură artistică deosebită când vine vorba de piesele de port popular.</p>
<p>Laura Diaconu, avocat de profesie și pasionată de arta tradițională, deține o colecție impresionantă și valoroasă formată din sute de piese autentice de port popular adunate cu trudă din întreaga țară și dorește să le prezinte publicului constănțean.</p>
<p>&#8222;Am selectat cămăși care să onoreze Ziua Iei, pe care o sărbătorim pe 24 iunie&#8221;, mărturisește avocata Laura Diaconu. Aceasta împărtășește cu sinceritate: &#8222;Este ușor să vorbesc despre mine, dar e greu să vorbesc despre cămășile mele. Ele reprezintă trecutul, prezentul și viitorul meu. Mama mă îmbrăca cu ele la serbările școlare și, conștientă sau nu, mi-a insuflat dragostea pentru aceste piese vestimentare.&#8221;</p>
<p>Deţine în palmares cinci expoziţii, dintre care două la Timişoara, la Muzeul Satului Bănăţean, una la Cluj, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, alta la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău şi încă una la Constanţa, tot la Muzeul de Artă Populară.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/expozitie-de-camasi-traditionale-comoara-de-acasala-muzeul-de-arta-populara/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">37560</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
