Pregătirile temeinice pentru această mare zi începeau în satul românesc  cu mult timp înainte, încă de la începutul postului. De Crăciun, un rol important îi era acordat curățeniei. Nu doar sufletul și trupul se purificau prin post, ci și interiorul casei trebuia primenit cu mare grijă.  În ultimele zile înainte de Crăciun, pregătirile se intensificau, o grijă deosebită fiind acordată preparatelor gastronomice din porcul tăiat la Ignat (20 decembrie). De asemenea, un loc important îi era acordat pregătirii colacilor care se dăruiau colindătorilor, în Ajun, dar și în prima zi de Crăciun.

Dimineața cei mici porneau la colindat cu „Bună dimineața la Moș Ajun“. Dacă cineva nu primea colindători, era „descolindat”, făcându-i-se o urare „pe dos”, tradiționalele urări de sănătate și belșug fiind înlocuite cu cele prin care se invocau boala, sărăcia, ghinionul. Cei care refuzau să primească vestea Nașterii Domnului erau „sancționați” nu doar de colindători, ci și de întreaga comunitate de gospodari, care afla de gestul necreștinesc al consătenilor.

Printre tradiții  se numără și mersul cu „Steaua”, confecționată din stinghii de lemn și hârtie colorată, având în centru o iconiță care reda scena Nașterii Pruncului Iisus Hristos. Steaua era fixată în capătul unui băț și purtată de colindători ca un steag. Darurile strânse la colindat – mere, nuci, covrigi sau colaci – erau puse în traistă, unul din obiectele nelipsite din „recuzita” colindătorului tradițional.

Se spune că la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, care aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în case și pe ogoare. Pe lângă semnificația religioasă, masa de Crăciun este însoțită de o serie de credințe populare menite să aducă noroc și belșug în noul an. Tradiția impune ca sub fața de masă să fie așezați bani, simbol al prosperității, iar nimeni nu ar trebui să se ridice în timpul mesei, pentru a păstra armonia, unitatea familiei și norocul casei.

Conform tradiției, în ziua de Crăciun nu este recomandat să se împrumute bani sau obiecte, pentru a nu „da norocul din casă” și a păstra belșugul în familie pe tot parcursul anului. De asemenea, se menține obiceiul spălatului cu apă proaspătă, luată dintr-o fântână sau un izvor, în care se pune o monedă de argint. Se crede că acest ritual aduce sănătate, purificare sufletească și protecție împotriva bolilor pe parcursul întregului an. Cadouri de Crăciun: ce să oferi și ce să eviți