Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al profilului nostru identitar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal.

De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români.
Pentru comunităţile româneşti din străinătate, limba română reprezintă principalul element identitar, un factor esenţial de vitalitate culturală şi spirituală. Personalitatea acestor comunităţi de români din toată lumea se configurează în mod natural prin intermediul limbii române care, vorbită aşa cum o vorbim acasă, contribuie la legitimarea profilului identitar românesc, original şi, în acelaşi timp, compatibil cu marile culturi ale lumii.

Limba română reprezintă elementul de coeziune al tuturor românilor, indiferent de ţara în care trăiesc, care îi uneşte pe toţi conaţionalii noştri, constituind pretutindeni un liant cu care ne mândrim şi în jurul căruia ne structurăm destinul naţional.

Unitatea limbii române stă mărturie pentru patrimoniul imaterial constituit în descendenţa răsăriteană a latinităţii şi romanităţii poporului nostru. Nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere faptul că apartenenţa limbii române la latinitate reprezintă dovada că întreaga noastră cultură este parte a patrimoniului european şi un element al identităţii noastre europene.

Am convingerea că eforturile şi demersurile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de a încuraja studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice de peste hotare, precum şi derularea unor proiecte educaţionale în parteneriat cu unele state, contribuie astăzi la promovarea imaginii României în lume şi la creşterea prestigiului nostru la nivel internaţional.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, celebrată la 31 august, vă invit să omagiem împreună limba noastră cea română, ca element viu al unităţii noastre spirituale, culturale şi istorice. Îndemn toţi românii să-şi cunoască şi să-şi promoveze cu mândrie limba, istoria şi tradiţiile, care reprezintă expresia solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume.”

Informaţii suplimentare:

Data de 31 august a fost declarată în România, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 53/2013, Ziua Limbii Române. Legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei limbii române”.

Ziua de 31 august este celebrată, din 1990, în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5.12.2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

România a fost gazda unor evenimente internaţionale, ceea ce a făcut ca ţara noastră să fie în centrul atenţiei lumii întregi. Amintesc aici doar câteva: Forumul Anual al Strategiei Dunării, Summit-ul China – Europa Centrală şi de Est, şi Forumul economic desfăşurat în marja acestui summit la nivel înalt.

Începerea lucrărilor la baza de la Deveselu, în cadrul programului destinat scutului antirachetă, a demonstrat consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, şi întărirea rolului ţării noastre de membru NATO, în asigurarea securităţii membrilor alianţei.

Am continuat să ne aducem contribuţia la misiuni internaţionale, mai vechi sau mai noi: cea din Afganistan, cea din Mali, sau cea civilă a Uniunii Europene de monitorizare în Georgia.

România a sprijinit constant parcursul european al Republicii Moldova, care a înregistrat, şi datorită contribuţiei noastre, un succes prin parafarea Acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Sperăm ca în 2014 să putem contribui la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în statele Uniunii Europene.

De la jumătatea acestui an şi până la jumătatea anului viitor, România deţine Preşedinţia în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est. Ne-am sincronizat acţiunile cu procesele de integrare în NATO şi UE ale statelor din regiune. În 2014, România va găzdui prima sesiune a Adunării Parlamentare a SEECP.

O menţiune specială şi desigur mulţumiri celor din celula de criză a MAE, pentru eforturile făcute în sprijinul concetăţenilor noştri aflaţi în situaţii dramatice în străinătate.

În prag de an nou, vreau să mulţumesc întregului corp diplomatic şi consular românesc pentru tot ce a făcut de-a lungul acestui an. Ca să ne bucurăm cu toţii de o lume mai bună şi mai sigură, e nevoie să ne continuăm eforturile şi în 2014!

Vă doresc vouă şi familiilor voastre sărbători fericite şi La mulţi ani!

Astăzi, se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire din 1918, un moment unic pentru noi, un moment care ne defineşte ca popor şi care ne poziţionează în mod clar şi ferm pe harta lumii.

Ne apropiem cu paşi repezi de centenarul statului naţional, unitar român. Vom marca în curând 100 de ani de când ne-am luat destinul în propriile mâini şi am decis ca, împreună, uniţi sub acelaşi steag, aceeaşi limbă şi aceleaşi idealuri să ne hotărâm singuri viitorul.

Educaţia a avut, şi atunci, şi are, şi acum, un rol extrem de important în construcţia şi consolidarea poporului şi a statului român. Ea are menirea de a transmite din generaţie în generaţie limba română, de a ne învăţa şi de a ne aminti de strămoşii noştri, care au luptat pentru idealul naţional, de a ne arăta cine suntem, ce vrem şi încotro ne îndreptăm ca societate.

Educaţia transmite, mai departe, copiilor şi nepoţilor noştri valorile în care noi, ca popor, credem, pregătindu-i astfel pentru o lume dominată de diversitate, o lume globală, în care nu graniţele politice şi nu ştampila de pe paşaport vor spune cine suntem şi de unde venim. În această lume a secolului al XXI-lea, cea care va conta va fi identitatea culturală. În cazul nostru, această identitate are în spate secole de istorie şi, în curând, 100 de ani de stat naţional, unitar.

Educaţia şi Cercetarea au devenit, în ultimii ani, domenii cu care România a început să iasă în lume. Acestea au devenit o sursă de mândrie naţională şi de promovare a ţării noastre în lume. Avem elevi şi studenţi extraordinari, avem profesori de calitate, pasionaţi de ceea ce fac, avem cercetători de excepţie, care îşi dovedesc valoarea în competiţii internaţionale de prestigiu.

Elevii români au reuşit, şi anul acesta, să urce pe cele mai înalte trepte ale podiumului la concursurile şi olimpiadele internaţionale.

Cercetătorii români au reuşit să uimească lumea (este cazul echipei de la Cluj, care a creat sânge artificial, dar şi a altor cercetători mai puţin prezenţi în spaţiul public, care reuşesc să facă înaltă performanţă, aici, în România), unii dintre ei fiind incluşi chiar în topul celor mai influenţi oameni din lume – aşa cum este Ionuţ Budişteanu).

Un stat puternic se bazează pe o şcoală puternică. Aceasta este credinţa cu care guvernul actual încearcă să readucă educaţia acolo unde îi este locul. Aşa cum înaintaşii noştri au urmărit cu tenacitate realizarea idealului national şi au luptat pas cu pas pentru ca astăzi să trăim într-o Românie unită, la fel trebuie să procedăm şi noi: să consolidăm treptat, cu răbdare şi perseverenţă, sistemul educaţional, să redăm demnitatea cadrelor didactice şi să desăvârşim astfel opera începută acum aproape un secol – o Românie puternică, demnă în lume, o Românie educată şi o Românie mândră de ceea ce este, un loc în care fiecare cetăţean îşi poate scrie propriul destin, ”a transmis ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României este un prilej de aducere aminte şi de cinstire a memoriei celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dar şi a celor care au construit România modernă, pe principiile şi valorile care au stat la baza unităţii noastre naţionale.

Pe aceleaşi principii am clădit împreună România de astăzi, România europeană.

Unitatea ne-a făcut mai puternici, unitatea ne-a făcut să reuşim împlinirea dezideratului naţional de a fi membri ai NATO şi ai Uniunii Europene. Uniţi într-un efort comun, am dovedit că putem fi parteneri de încredere pentru aliaţii noştri în teatre de război, dar şi în efortul de a clădi pacea în lume.

Unitatea ne va face să reuşim ca la aniversarea unui secol de la Marea Unire, să putem spune că visul înaintaşilor noştri s-a împlinit : avem o naţiune liberă, puternică şi mai prosperă.

Ca ministru de externe, îmi exprim speranţa că extinderea Uniunii Europene va continua şi că românii care trăiesc în statele din afara Uniunii, se vor regăsi alături de românii din ţară, într-o Europă Unită lărgită. Un gând special, evident, pentru Republica Moldova şi pentru fraţii noştri care trăiesc dincolo de Prut.

În această zi de sărbătoare, vreau să transmit fiecărui român, din ţară şi din afara graniţelor, un îndemn la solidaritate: să construim împreună destinul României de mâine!

La mulţi ani, tuturor românilor! La mulţi ani, România!

Cu acest prilej, şeful diplomaţiei române a fost prezent, în calitate de vorbitor principal, la sesiunea intitulată „10 years of European Security Strategy – does it still serve this purpose?”. 

În cadrul intervenţiei, înaltul demnitar român a subliniat că UE reprezintă un actor care tinde să îşi asume un rol din ce în ce mai important în domeniul securităţii, accentuând că noua structură instituţională, precum şi apariţia unor provocări noi în mediul de securitate justifică necesitatea revizuirii Strategiei Europene de Securitate (SES). „O Strategie Europeană de Securitate revizuită este în măsură să proiecteze o nouă viziune strategică privind interesele de securitate ale UE, viziune la care România este pregătită să contribuie substanţial”, a arătat demnitarul român. 

De asemenea, ministrul Titus Corlăţean a precizat că pe parcursul ultimei decade climatul de securitate internaţional a traversat o perioadă de schimbări profunde, determinând necesitatea ca teme precum securitatea energetică şi cibernetică să fie luate în considerare mai mult în procesul de revizuire a Strategiei Europene de Securitate. 

Şeful diplomaţiei române a subliniat că cele mai multe provocări la adresa securităţii europene continuă să provină din vecinătatea imediată a UE, impunându-se astfel necesitatea acordării unei atenţii sporite acestor regiuni în contextul revederii SES. A arătat că regiunea Mării Negre continuă să reprezinte o zonă de interes pentru UE şi NATO, generatoare de provocări, dar şi de oportunităţi.   

Ministrul Titus Corlăţean a mai subliniat că procesul de revizuire a Strategiei este în măsură să conducă la consolidarea relaţiei transatlantice şi, implicit, a parteneriatului UE-NATO.   

Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, doamna Ecaterina Andronescu, va participa miercuri, 5 decembrie, la Gala Premiilor de Excelenţă a Fundaţiei „Acad. Marin Voiculescu”, ce se va desfăşura cu începere de la ora 12.00, la Hotel Intercontinental, sala Rapsodia (etaj 1). Evenimentul este organizat anual cu scopul de a premia tineri cu performanţe deosebite în cariera profesională, precum şi mari nume din lumea universitară, a căror întreagă activitate a contribuit la progresul învăţământului, ştiinţei şi medicinei româneşti..

Cu acest prilej, se vor acorda diplome şi medalii de excelenţă unor mari personalităţi ale lumii medicale, culturale şi media, precum şi unor tineri elevi şi medici, tinere speranţe cu potenţial ridicat de dezvoltare în domeniul sănătăţii.

Printre personalităţile invitate se regăsesc Ionel Haiduc, Preşedintele Academiei Române, dr. Raed Arafat, ministrul Sănătăţii, academician Leonida Gherasim, dr. Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, preşedintele Senatului UMF „Carol Davila” Bucureşti, prof. dr. Daniela Bartoş, şef Secţie Medicină Internă şi Gastroenterologie la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca şi prof. dr. Mircea Beuran, şef Secţie Chirurgie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca.

Gazda evenimentului va fi prof. univ. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Fundaţiei „Acad. Marin Voiculescu”.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi , a deschis astăzi, 15 decembrie, conferinţa TechCamp, cu tema “Accesul la tehnologie pentru roma şi alte categorii de populaţie dezavantajate din punct de vedere socio-economic”, alături de ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Valerian Vreme, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.

Conferinţa are loc pe durata a două zile şi este organizată de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ambasada SUA la Bucureşti, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare  “Carol I” din Bucureşti.

Ministrul Teodor Baconschi  a evidenĹŁiat, Ă®n intervenĹŁia sa, importanĹŁa tehnologiei informaĹŁiei Ĺźi a competenĹŁelor digitale Ă®n societatea actuală: „În era globalizării, accesul la Internet Ĺźi la alte instrumente de tehnologie a informaĹŁiei reprezintă o condiĹŁie pentru deplina realizare a libertăţii de opinie Ĺźi expresie Ĺźi, indirect, a unei Ă®ntregi game de drepturi Ĺźi libertăţi fundamentale …”. ĂŽn ceea ce priveĹźte impactul lor civic „ ne-am convins de acest lucru recent, când „primăvara arabă” s-a bazat pe faptul că o nouă generaĹŁie oprimată, obligată la Ĺźomaj, marginalizată, Ĺźi-a proclamat eficient drepturile Ĺźi s-a apropiat de un alt program politic folosind reĹŁelele sociale.”

Ministrul Baconschi s-a referit în intervenţia sa şi la limitele utilizării noilor tehnologii, la „fractura digitală” dintre cei care au acces la IT şi alţi membri ai societăţii, precum şi la imperativul dezvoltării acestor competenţe digitale: „…subiectul răspândirii noilor tehnologii în comunităţile rome este mai mult decât actual. Pentru că aceste comunităţi  de la noi sau din toată Europa suferă de această „fractură digitală”, iar realitatea acestei fracturi este un factor suplimentar de discriminare. De aceea salut proiectul pe care îl lansăm astăzi”.

La rândul său, ambasadorul SUA la Bucureşti a descris acest proiect ca pe o colaborare a instituţiilor statului cu un grup divers de ONG-uri şi specialişti IT, pentru a contribui la procesul de incluziune socială a diferitelor categorii de populaţie dezavantajate din punct de vedere socio-economic.

Referindu-se la „ingredientele” care pot contribui la eficienţa TechCamp, diplomatul american a menţionat: o creştere semnificativă, mai ales în Bucureşti, a utilizării reţelelor sociale, existenţa unui grup demografic (18-35 de ani) de tineri din România care doresc să participe la astfel de proiecte sociale, respectiv calitatea specialiştilor români în domeniu IT – argumente care creează premizele pentru succesul unui astfel de proiect. La finalul intervenţiei ambasadorul Gitenstein le-a recomandat tuturor reprezentanţilor societăţii civice de a colabora atât online în reţele sociale, cât şi offline, în cadrul unor proiecte concrete.

Referindu-se la finalitatea discuţiilor din cadrul TechCamp ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Valerian Vreme, a  apreciat că „dincolo de viziuni strategice, cifre statistice sau proiecte punctuale, la sfârşitul zilei trebuie să avem împăcarea că am modificat ceva la nivelul societăţii.”

„Internetul şi industria ITC construieşte şi dezvoltă lumi, şi nu este doar o piaţă de trilioane de dolari, este un nou mod de viaţă. De aceea este esenţial să oferim accesul tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie, grup social, la acest nou mod de viaţă” a concluzionat ministrul Comunicaţiilor.

Pe durata celor două zile ale conferinţei sunt programate diferite sesiuni de lucru – discuţii  şi ateliere de lucru şi de instruire, în timpul cărora participanţii vor avea prilejul să cunoască modalităţile de valorificare ale celor mai recente instrumente de tehnologie a informaţiilor (Internetul, reţelele sociale, sms-urile, surse publice de informaţie, activităţi precum strângerea de fonduri online, utilizarea noilor tehnologii în procesul de incluziune socială, metode actuale de implicare civică/crowdsourcing, instruire IT pentru grupuri dezavantajate, comunităţi online…).