Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru

Ministerul Sănătății – Cseke Attila

Ministerul Agriculturii – Tánczos Barna

Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu

Ministerul Energiei – Ilie Bolojan

Ministerul Transporturilor – Radu Miruță

Poziția de vicepremier – Oana Gheorghiu

„Propunerile urmăresc ca cei care sunt propuşi să aibă o experienţă în aşa fel încât imediat să poată prelua activitatea în aşa fel încât să se desfăşoare fără sincope şi de asemenea, ca toate proiectele care sunt în curs să continue. Până luni, am cerut noilor miniştri să ia legătura cu cei care au demisionat în aşa fel încât astăzi, mâine, la final de săptămână, cel mai târziu luni, să preia toate problemele şi luni urmează să avem o întâlnire de lucru în aşa fel încât să vedem unde sunt problemele, care sunt priorităţile pentru a lucra fără sincope”, a declarat premierul.

Demisiile și propunerile de înlocuire vor fi trimise la Președinție. „Așteptăm ca, în zilele următoare, aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial, astfel încât activitatea să poată fi preluată de către miniștrii propuși. Vă vom ține la curent cu activitatea guvernamentală în perioada următoare”, a precizat Ilie Bolojan.

https://www.facebook.com/share/v/1Gp6ojnw8m/

Potrivit legii, interimatul poate dura 45 de zile. Cu toate acestea, legea nu prevede sancțiuni dacă acest termen este depășit. Acest lucru s-a întâmplat în Guvernul Bolojan după demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de vicepremier și după demisia lui Daniel David de la Ministerul Educației.

Citește și   23 aprilie. Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor

Social-democrații se pregătesc să ia o decizie crucială privind viitorul Guvernului condus de Ilie Bolojan, după ce au stabilit, în unanimitate, întrebarea-cheie a referendumului intern: dacă partidul ar trebui să îi retragă sprijinul politic premierului.

Consultarea, intitulată „Momentul Adevărului”, are loc la Palatul Parlamentului, unde sunt așteptați aproximativ 5.000 de membri PSD. Aceștia vor vota între trei variante: menținerea actualei formule de guvernare, continuarea coaliției cu renegocierea raporturilor de putere sau trecerea partidului în opoziție.

În funcție de rezultat, conducerea PSD ar putea anunța public retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan, urmată de un ultimatum de 72 de ore pentru demisia premierului.

Liderul partidului, Sorin Grindeanu, a declarat că, în cazul unei astfel de decizii, consultările politice de la Palatul Cotroceni ar putea avea loc chiar marți sau miercuri.

Grindeanu a criticat în termeni duri politicile economice ale actualului Executiv din ultimele zece luni, pe care le consideră responsabile pentru deteriorarea situației economice, dar a subliniat că PSD este pregătit să preia guvernarea, dacă va fi necesar.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a efectuat  astăzi, 17 septembrie,  o vizita comună în Georgia, alături de omologii săi din Bulgaria, R. Cehă, Letonia şi Lituania.

Programul vizitei a inclus convorbiri cu Grigol Vashadze, ministrul georgian de externe, şi o conferinţă comună de presă, întâlniri cu David Bakradze, preşedintele Parlamentului, şi George Bokeria, secretarul Consiliului Securităţii Naţionale, precum şi o întrevedere de coordonare cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Tbilisi, Filip Dimitrov. De asemenea, a fost organizată o serie de întâlniri cu liderii partidelor politice din opoziţie.

Preşedintele Georgiei, Mikhail Saakashvili, a oferit un prânz de lucru celor cinci miniştri de externe din Uniunea Europeană.

Mesajul transmis de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, împreuna cu omologii europeni, reprezentanţilor autorităţilor şi clasei politice georgiene s-a concentrat asupra necesităţii menţinerii angajamentelor europene şi euro-atlantice ale Georgiei. Din această perspectivă, organizarea alegerilor parlamentare din 1 octombrie 2012 trebuie realizată de o manieră corectă, transparentă şi pe deplin credibilă, atât pe plan intern, cât şi extern. S-a evidenţiat faptul că Acordul de Asociere UE – Georgia, Acordul privind Zona Aprofundată şi Cuprinzătoare de Liber Schimb (DCFTA) şi Parteneriatul pentru Mobilitate UE – Georgia (regimul de vize) sunt instrumente lansate de UE în beneficiul Georgiei pentru sprijinirea parcursului european al acestei ţări, inclusiv pentru întărirea democraţiei şi a statului de drept. Evoluţiile pe plan regional au constituit un alt subiect pe agenda convorbirilor purtate de catre miniştrii europeni cu Preşedintele Georgiei.

Totodată, a fost salutat angajamentul tuturor interlocutorilor georgieni de a se implica în organizarea unor alegeri libere, transparente şi corecte într-un climat paşnic, la care vor participa şi observatori internaţionali, între care OSCE / ODIHR şi Consiliul Europei.

Pe parcursul prezenţei sale în Tbilisi, ministrul Titus Corlăţean s-a întâlnit şi cu membrii contingentului român participant la Misiunea Civilă de Monitorizare a UE în Georgia (EUMM Georgia), cel mai numeros contingent naţional din statele membre UE, care participă la misiunea de monitorizare.

Ca parte a procesului de reflecţie pe primul subiect, România a avansat sugestia de transformare a Centrului European pentru Interdependenţă şi Solidaritate Globale (Centrul Nord-Sud) într-un instrument activ al politicii de vecinătate al Consiliului Europei, sugestie salutată deja de o serie de delegaţii. Propunerea vine în continuarea eforturilor ţării noastre de a promova o abordare echilibrată a dimensiunilor sudică (Nordul Africii şi Orientul Mijlociu) şi estică (Asia Centrală) ale politicii de vecinătate, reflectate inclusiv prin organizarea, în luna martie 2012, la Bucureşti, în cooperare cu Consiliul Europei, a unui seminar dedicat Asiei Centrale.

„Consiliul Europei nu îşi poate permite să irosească oportunităţile de cooperare cu regiunile din vecinătate, care se deschid în faţa noastră pe fondul aspiraţiilor cetăţenilor acestor state înspre dezvoltarea unor societăţi democratice şi respectarea drepturilor omului. Suntem datori să aprofundăm gândirea strategică asupra acestui subiect şi să ajungem în cel mai scurt timp la rezultate concrete”, a evidenţiat ministrul român al afacerilor externe.

În dezbaterea pe tema drepturilor omului în Europa, participanţii au discutat relevanţa şi eficienţa mecanismelor de monitorizare dezvoltate de organizaţia de la Strasbourg, insistând asupra unor subiecte punctuale de interes individual, precum migraţia, xenofobia, incluziunea romilor, libera circulaţie a forţei de muncă sau tendinţele de reinterpretare a istoriei.

Ministrul afacerilor externe s-a concentrat, în intervenţia sa, asupra temei migraţiei şi liberei circulaţii a forţei de muncă şi a provocărilor generate, în acest context, de discursul xenofob, faţă de care Consiliul Europei trebuie să reacţioneze ferm. A evidenţiat experienţa românească a ultimelor două decenii în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, subliniind relevanţa reprezentării acestora în parlament ca factor esenţial al dialogului interetnic. A insistat asupra dublei dimensiuni a incluziunii romilor – naţională şi europeană – şi a importanţei reprezentării acestei comunităţi, pe baza exercitării drepturilor civile şi politice.

În marja reuniunii ministeriale, oficialul român a avut scurte întrevederi cu şefii delegaţiilor germană şi ungară participante la sesiune, precum şi cu noul Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muižnieks.

Informaţii suplimentare:

Strategia Consiliului Europei privind relaţia cu statele din vecinătate a fost agreată în cursul reuniunii ministeriale de la Istanbul (10-11 mai 2011), pentru a veni în întâmpinarea aspiraţiilor Primăverii Arabe, pe baza expertizei dezvoltate în cadrul organizaţiei de la Strasbourg în domeniul tranziţiei democratice.

Strategia acoperă 15 ţări potenţial partenere din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală şi urmăreşte facilitarea procesului de tranziţie democratică, promovarea bunei guvernări şi combaterea ameninţărilor transnaţionale.

Principalele instrumente pe care CoE le pune la dispoziţie sunt acordarea de consultanţă în domeniul reformei legislative (prin intermediul Comisiei de la Veneţia), organizarea şi administrarea alegerilor, „Parteneriatul pentru Democraţie” al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, dezvoltarea de proiecte comune concrete împreună cu structuri specializate ale organizaţiei (Comisia de la Veneţia, Centrul Nord-Sud, Grupul Pompidou).

Actuala reuniune se desfăşoară într-o etapă în care organizaţia de la Strasbourg îşi redefineşte portofoliul de activităţi şi noua direcţie strategică pentru următoarea decadă.

Conform practicii, reuniunile Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei sunt structurate în două părţi, respectiv o sesiune formală, în cadrul căreia sunt adoptate decizii privind activitatea curentă a organizaţiei de la Strasbourg, şi un segment informal, interactiv.

Cel de-al doilea segment, informal, va fi dedicat discutării unor teme politice precum sprijinirea proceselor reformatoare din regiunile învecinate, respectiv depăşirea diviziunilor în protejarea drepturilor omului în Europa.

Şeful delegaţiei române va avea intervenţii cuprinzând abordările ţării noastre pe toate temele sus menţionate.

Reuniunea de la Strasbourg va marca şi momentul preluării, de către Albania, a preşedinţiei rotative a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, pe o perioadă de şase luni (mai – noiembrie 2012).

Informaţii suplimentare

Comitetul de Miniştri este format din câte un reprezentant al fiecăruia dintre cele 47 de state membre. Preşedinţia Comitetului este asigurată, prin rotaţie, pe o durată de şase luni, schimbându-se cu fiecare sesiune potrivit ordinii alfabetului englez a statelor membre. Din anul 2004 sesiunile ministeriale se ţin (după noul sistem de desfăşurare adoptat în anul 2003) o singură dată pe an.

Secretarul de stat Luminiţa Odobescu a participat, în perioada 9 – 10 martie 2012, la reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE (tip Gymnich), care s-a desfăşurat  la Copenhaga. Au fost abordate priorităţile strategice vizând întărirea rolului UE în vecinătatea sa, consolidarea relaţiei cu partenerii strategici, acţiunile de eficientizare a funcţionării Serviciului European de Acţiune Externă  şi a resurselor de care dispune, numirea unui Reprezentant Special al UE pentru drepturile omului si eficacitatea sistemului de sancţiuni al Uniunii. Evoluţiile recente din Siria, Iran şi Belarus au fost, de asemenea, discutate de participanţii la reuniune.

Pe fondul situaţiei economice actuale, miniştrii au fost de acord că se impune o eficientizare a resurselor de care UE dispune în vederea promovării coerente a obiectivelor de politică externă, precum  şi o prioritizare a acţiunilor sale. Totodată, s-a conturat o opinie majoritară referitoare la modalităţile optime de angajare a centrelor de putere emergente (Brazilia, India etc) în soluţionarea dosarelor importante de pe agendă internaţională.

România susţine necesitatea obţinerii, de catre UE, de rezultate concrete în relaţia cu statele din imediata vecinătate (dimensiunea estică şi sudică, precum şi Balcanii de Vest), precum şi extinderea, respectiv consolidarea, parteneriatelor strategice ale Uniunii, reamintind importanţa relaţiei transatlantice.

Date fiind încălcările grave ale drepturilor omului, miniştrii au susţinut necesitatea numirii unui Reprezentant al UE pentru drepturile omului, apreciind relevanţa unui mandat cât mai larg care să conducă la consolidarea vizibilităţii UE în exterior, evaluare împărtăşită şi de România.