Potrivit acestui document-cadru, concursul pentru admiterea la toate formele de învăţământ pentru studiile universitare (licenţă, master, doctorat) se poate organiza în sesiuni, în condiţii identice, exclusiv înainte de începerea anului universitar. La admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pot participa doar absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.

Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat nu poate fi mai mică decât 5 (cinci) sau decât un număr minim de puncte echivalent. Media generală de admitere se calculează ca medie aritmetică sau medie ponderată a notelor obţinute la probele concursului de admitere.

La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă şi de master pot fi luate în considerare notele de la probele de bacalaureat, media de la bacalaureat, notele şi mediile obţinute la examenul de licenţă/diplomă, conform metodologiei proprii. Instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu au obligaţia de a elabora propriul regulament de organizare a admiterii la programele oferite în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat, în conformitate cu metodologia-cadru emisă de Ministerul Educaţiei.

Admiterea la studii universitare de licenţă se susţine în limba română. Pentru programele universitare de licenţă şcolarizate în limba română, la solicitarea scrisă a candidatului, concursul de admitere se poate susţine şi în limba maternă a acestuia, cu respectarea autonomiei universitare. Pentru studiile universitare organizate într-o limbă străină, admiterea se susţine în limba română sau în limba străină de predare a programului de studii universitare de licenţă. Pentru studiile universitare organizate într-o limbă străină, admiterea va conţine obligatoriu o probă de competenţă lingvistică eliminatorie, notată cu admis/respins.

Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene pot participa la admiterea în toate ciclurile de studii universitare, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Românii de pretutindeni, cetăţenii din state terţe pot participa la admiterea în toate ciclurile de studii universitare, conform prevederilor legale în vigoare, acordurilor bilaterale şi ofertelor unilaterale ale României şi a metodologiilor special elaborate de MECS pentru aceştia.

Un candidat poate fi admis şi înmatriculat ca student la cel mult două programe de studii concomitent, indiferent de ciclul de studii şi de instituţiile de învăţământ care le oferă, însă poate beneficia de finanţare de la bugetul de stat doar pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de master şi pentru un singur program de doctorat. Candidatul declarat admis la mai multe programe de studii universitare optează pentru programul de studii care va fi finanţat de la bugetul de stat, prin depunerea diplomei/adeverinţei de bacalaureat sau a diplomei/adeverinţei ciclului de studii universitare anterior absolvit, după caz, în original, la facultatea pe care doreşte să o urmeze, respectând termenul de depunere stabilit de aceasta din urmă.

Mediile generale/punctajele generale obţinute de candidaţi la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la instituţia de învăţământ superior la care aceştia au candidat, în conformitate cu metodologiile proprii de admitere. Ordinea de clasificare rezultată în urma admiterii va fi utilizată şi pentru repartizarea locurilor finanţate de la bugetul de stat, acestea revenind celor mai bine clasaţi candidaţi din fiecare domeniu, conform metodologiei proprii.

Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare şi prevăzute în regulamentul propriu. Excepţie fac situaţiile legate de restituirea dosarelor candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere. În aceste cazuri, după afişarea rezultatelor finale, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să elibereze aceste documente fără perceperea unor taxe.

Instituţiile de învăţământ superior vor aduce la cunoştinţa candidaţilor, prin afişare la sediul instituţiilor şi pe pagina web proprie, informaţii privind regulamentul propriu de admitere, oferta anuală de şcolarizare, condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere, perioadele sesiunilor de admitere, modalitatea şi probele de concurs, facilităţile sau condiţiile speciale, taxele de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, respectiv orice alte informaţii utile candidaţilor.

Metodologiile proprii de admitere ale instituţiilor de învăţământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidaţilor, inclusiv în cazul mediilor egale obţinute la concursului de admitere, astfel încât să nu se depăşească capacitatea de şcolarizare stabilită, conform prevederilor legale în vigoare. Rezultatele concursului de admitere se fac publice prin afişare la sediul instituţiilor şi pe pagina web proprie.

Important: conducerile instituţiilor de învăţământ superior au întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere.

Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe reiterează importanţa pe care o au drepturile omului şi libertăţile fundamentale, subliniind că libertatea presei este garanţia oricărei democraţii funcţionale. 

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu jurnaliştilor din întreaga lume care, în pofida cenzurii, represiunilor şi manipulărilor, pe timp de pace sau de război, şi-au asumat riscuri şi, uneori chiar au plătit cu viaţa, în încercarea de a-şi face meseria şi de a informa opinia publică despre ceea ce se întâmplă cu adevărat pe glob, şi se alătură apelului adresat de Uniunea Europeană tuturor guvernelor, în sensul respectării normelor internaţionale şi  protejării jurnaliştilor.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe acordă importanţă promovării problematicii protecţiei libertăţii de expresie şi aspectelor legate de protecţia activiştilor din spaţiul cibernetic, precum şi accesului la internet, în special în contextul în care statele membre UE acordă importanţă sporită acestui dosar. Cu precădere în ultimii ani, există o concentrare asupra acestui subiect, ceea ce a dus la conturarea unui set de linii directoare ale UE, menite să atragă atenţia asupra restricţiilor nejustificate privind libertatea de expresie şi să promoveze libertatea mass-media.

Informaţii suplimentare:

La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Inţiativa a fost lansată la Conferinţa Generală UNESCO care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

Într-o notă transmisă marți, 16 aprilie, MEN a solicitat inspectoratele şcolare județene/al municipiului Bucureşti să informeze toate unităţile de învăţământ preuniversitar din subordine că orele de curs neefectuate în data de 2 mai vor fi recuperate în data de 20 aprilie. Orele de curs neefectuate în data de 3 mai vor fi recuperate în oricare din zilele de sâmbătă, începând cu data de 27 aprilie, dar nu mai târziu de 25 mai 2013.

Decizia de stabilire a zilei de recuperare a orelor de curs din data de 3 mai 2013 revine consiliilor de administraţie ale inspectoratelor şcolare județene/al municipiului Bucureşti, decizie pe care o vor comunica, în timp util, tuturor unităţilor şcolare din subordine.

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) monitorizează constant aplicarea măsurilor pentru reducerea cazurilor de violenţă înregistrate la nivel naţional în unităţile de învăţământ preuniversitar, alături de ceilalţi factori direct responsabili de prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Siguranţa în şcoală, potrivit Legii 35/2007, este în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, a inspectoratelor şcolare, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau a inspectoratelor judeţene de poliţie, a Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti ori a inspectoratelor judeţene de jandarmerie şi a unităţilor şcolare.

În acest context, MEN consideră că se impune reevaluarea strategiei privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, adoptată de minister în 2007. În plus, regulamentul privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, aflat în circuit de avizare, conţine un capitol special destinat măsurilor de combatere a violenţei în şcoală. O componentă căreia trebuie să i se acorde importanţă sporită este cea de prevenire şi combatere a violenţei la nivelul unităţilor de învăţământ prin comisiile de coordonare şi monitorizare înfiinţate atât la nivel naţional şi judeţean, cât şi la nivelul instituţiilor de învăţământ, dar şi prin implicarea consilierilor şi psihopedagogilor şcolari în prevenirea permanentă a unor posibile acte de violenţă.

Ministerul Educaţiei Naţionale este deschis colaborării cu toate instituţiile care au responsabilităţi în acest domeniu. Între demersurile pe care MEN le recomandă în mod curent se numără dezbaterile publice cu participarea elevilor, părinţilor, reprezentanţilor comunităţilor locale şi ONG-urilor, respectiv introducerea în regulamentele de ordine internă ale şcolilor, în funcţie de condiţiile specifice, a acelor prevederi care să contribuie la reducerea posibilităţilor de apariţie a actelor de violenţă.

De asemenea, MEN valorifică rezultatele unor proiecte finanţate din fonduri europene care se referă la fenomenul violenţei în şcoli şi are în vedere iniţierea de programe de formare a cadrelor didactice în ceea ce priveşte combaterea şi gestionarea violenţei în mediul şcolar.

Le reamintim politicienilor din PDL îngrijoraţi de situaţia violenţei în mediul şcolar, că în timpul guvernării PDL, numărul actelor de violenţă s-a cifrat la peste 28.000 de cazuri, potrivit datelor centralizate în anii 2010, 2011 şi parţial 2012.   

ANAT a demarat, cu cateva luni in urma, o campanie impotriva concurentei neloiale si ilegal desfasurate pe piata de turism din Romania, o Campanie pentru respectarea si aplicarea prevederilor legale in privinta rezervarii de servicii turistice si pentru educarea publicului consumator. Am avertizat publicul larg impotriva riscurilor ofertelor chilipir de pe site-urile de cupoane si reduceri, care ofera vacante care nu exista, si impotriva excursiilor derulate, in afara conditiilor legale, de catre persoane fizice sau juridice care nu sunt abilitate sa desfasoare o asemenea activitate.

In acest sens, ANAT si Ministerul Educatiei au incheiat un Protocol de colaborare prin care vor elabora un set de proceduri punctuale de achizitionare a pachetelor de servicii turistice de catre unitatile de invatamant, inspectoratele scolare judetene – pentru excursiile ce se vor derula cu elevii, proceduri ce vor cuprinde, obligatoriu, incheierea unui contract cu o agentie de turism,  care sa fie detinatoare a licentei de turism si a politei de asigurare a serviciilor turistice, conform legislatiei in vigoare.

Totodata, ANAT si MEC vor colabora in domeniul derularii activitatii de practica in unitatile din turism si a cursurilor de formare in domeniul turismului, destinate elevilor şi cadrelor didactice si vor face demersuri de atragere a fondurilor europene alocate prin programe finantate de Uniunea Europeana.

Declaratie Corina Martin, Presedinte ANAT :

„Ne doream de mai multa vreme sa reusim sa luam masuri care sa  introduca in legalitate si normalitate, organizarea excursiilor cu elevii si doresc sa multumesc fostului ministru al Educatiei, dna Ecaterina Andronescu si echipei sale – pentru totala deschidere manifestata in privinta propunerii de colaborare facute de ANAT. Ne propunem sa limitam semnificativ orice derapaj de la respectarea legalitatii si a protectiei consumatorilor de turism, cu atat mai mult cu cat publicul consumator de vacante, in acest caz, sunt copii, pentru protectia carora trebuie sa manifestam o atentie si o vigilenta sporita. In numele ANAT, declar ca ne vom continua Campania de curatenie in turism si vom insista in continuare pentru eliminarea evaziunii fiscale din turism si pentru respectarea legislatiei, dar si pentru continuarea campaniei de educare a publicului roman consumator de servicii turistice.”

Parte a demersului de cultivare a dialogului cu partenerii sociali şi societatea civilă, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) invită toate structurile reprezentative ale părinţilor să fie parteneri de dialog în procesul de fundamentare şi aplicare a strategiilor naţionale în domeniul educaţiei. În acest context, MECTS îşi propune să colaboreze cu toţi ceilalţi parteneri sociali implicaţi în învăţământ: asociaţiile reprezentative ale profesorilor, structurile asociative ale universităţilor şi şcolilor de stat, particulare şi confesionale, sindicatele reprezentative din învăţământ, asociaţiile reprezentative ale elevilor, asociaţiile reprezentative ale studenţilor, respectiv organizaţiile neguvernamentale care susţin programe educative/federaţii ale furnizorilor de servicii sociale. În acest sens, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, domnul Cătălin Baba, a avut deja o întâlnire cu liderii federaţiilor sindicale din învăţământ, în cadrul căreia s-au pus bazele unei viitoare colaborări instituţionale.

Reamintim faptul că în baza prevederilor din Legea Educaţiei Naţionale  nr. 1/2011, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a încheiat protocoale de colaborare cu 28 de asociaţii reprezentative ale profesorilor şi 45 de organizaţii neguvernamentale din educaţie şi cercetare. Acestui tip de dialog instituţionalizat sunt invitate să i se alăture si alte organizaţii şi asociaţii reprezentative interesate de punerea în practică a prevederilor Legii nr.1/2011.