Uniunea Europeană introduce controlul automatizat la frontierele sale. Noul sistem(EES) care va fi implementat începând de duminică, 12 octombrie, pe o perioadă de şase luni de către statele membre, va înregistra în format digital intrările şi ieşirile tuturor cetăţenilor ţărilor terţe care se deplasează în Europa pentru un sejur de scurtă durată (90 de zile pe o perioadă de 180 de zile).

În România sistemul EES a fost operaționalizat în mod progresiv la punctele de trecere a frontierei Midia (jud. Constanța), Stânca (jud. Botoșani), Naidaș (jud. Caraș-Severin), Sighet (județul Maramureș) și Aeroport Sibiu, urmând ca în următoarele 6 luni să fie extins etapizat și la celelalte puncte de trecere a frontierei.

Sistemul  va  detecta în mod sistematic persoanele care au depăşit durata de şedere autorizată, precum şi cazurile de fraudă în acte şi de fraudă de identitate, subliniază executivul european, şi „va contribui astfel la prevenirea migraţiei ilegale şi la protejarea securităţii cetăţenilor europeni”.

EES se aplică doar cetățenilor acelor state care nu fac parte din UE și care începând de azi efectuează șederi de scurtă durată pe teritoriul Uniunii Europene (până la 90 de zile în oricare 180 de zile).

Pentru fiecare cetățean NON-UE, sistemul înregistrează data și locul de intrare și ieșire, colectează date alfanumerice și biometrice (imagine facială și patru amprente digitale) și calculează automat durata șederii legale.

Implementarea sistemului urmărește înlocuirea ștampilării manuale a documentelor de călătorie, fără a modifica drepturile de circulație existente. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

La prima intrare, după activarea sistemului, sunt prelevate datele biometrice, iar la călătoriile ulterioare verificarea se va realiza automat, reducând timpul de așteptare la frontieră.

Amprentarea prin sistemul EES se aplică cetățenilor țărilor NON-UE, cu excepția copiilor sub 12 ani, a persoanelor pentru care prelevarea amprentelor este imposibilă și a deținătorilor de permise de ședere sau vize de lungă durată eliberate de un stat membru al UE.

România a fost menționată în dezbaterea dintre cei doi candidați la președinția Statelor Unite ale Americii. Acest lucru s-a întâmplat atunci când cei doi vorbeau despre poziția pe care Washingtonul o are față de acest confict.

Kamala Harris a apărat ferm sprijinul Washingtonului pentru Ucraina, apoi l-a atacat din nou pe Trump. În contextul Ucraina, Kamala Harris a arătat că actuala administraţie a încercat să împiedice acest război şi a amintit că s-a întâlnit cu Zelenski cu doar trei zile înainte de izbucnirea războiului (la conferinţa de securitate de la Munchen – n.r.), iar apoi a venit personal în România şi Polonia, ţări aliate şi vecine cu Ucraina, la scurt timp după declanşarea invaziei ruse, în martie 2022

Trump a criticat dur administrația Biden-Harris, a încercat să puncteze pe tema inflației cu care se confruntă americanii și a migrației, lansând acuzații bizare și greu de crezut la un moment dat, în vreme ce Harris a încercat să sublinieze că va oferi un nou tip de conducere, a făcut apel la încheierea diviziunii din țară și l-a acuzat pe politicianul republican că s-ar preda, practic, în fața lui Putin și că este o amenințare la adresa democrației.

Kamala Harris a atacat îndelung limitările dreptului la avort susținute de Trump, vorbind despre femei cărora li s-a negat tratamentul de urgență și despre victime ale incestului care nu au putut să pună capăt sarcinii.

Donald Trump a acuzat democrații că susțin infanticidul. Iar în privința politicii externe, Kamala Harris a spus că liderii mondiali râd de Donald Trump și că el a vrut doar să-i impresioneze pe autocrați. Trump a vorbit despre crizele geopolitice din ultimii ani care nu ar fi avut loc dacă el ar fi fost președinte.

Germania a anunțat că de la 16 septembrie va introduce temporar controale la toate frontierele terestre, în tentativa de reducere drastică a numărului de persoane care intră în ţară fără viză.

Guvernul german a anunţat oficial că măsura intră în vigoare de la 16 septembrie, cu scopul de ‘a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă’, transmit AFP şi Reuters, conform Agerpres. Vor fi introduse pentru o perioadă de 6 luni controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, a detaliat un comunicat al Ministerului de Interne. Controalele li se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia.

„Reintroducerea controlului la frontierele interne trebuie să fie aplicată ca măsură aplicată în ultimă instanță, în situații excepționale, și trebuie să respecte principiul proporționalității. Durata unei astfel de reintroduceri temporare a controlului la frontierele interne este limitată în timp, în funcție de temeiul juridic invocat de statul membru care introduce o astfel de verificare la granițe. Reintroducerea controlului la frontieră este o prerogativă a statelor membre. Comisia Europeană poate emite un aviz cu privire la necesitatea măsurii și la proporționalitatea acesteia, dar nu poate exercita un drept de veto asupra deciziei unui stat membru de a reintroduce controlul la frontieră”, prevăd reglementările Comisiei Europene, conform euronews.ro.