Cozi de mașini și autobuze s-au format pe DN3, în drum spre Mănăstirea Sfântul Apostul Andrei.

Pelerinajul se face cu respectarea unor reguli impuse de pandemie. Astfel, purtarea măștii este obligatorie pe tot parcursul pelerinajului, personalul de cult se va asigura că este păstrată o distanță de cel puțin doi metri între participanți și va realiza un triaj observațional (cine prezintă semne, cum ar fi tuse, strănut, rinoree nu va avea acces). Totodată, aceștia vor trebui să dezinfecteze periodic toate obiectele și suprafețele frecvent atinse.

În România, Sfântul Apostol Andrei  este considerat drept „protector al României” și al doilea fondator al Bisericii Ortodoxe Române, după Sfântul Duh.

Hram la Biserica Greacă

Biserica Ortodoxă îl cinstește luni, 27 august, pe Sfântul Mucenic Fanurie. Acesta este cel de-al doilea hram al bisericii grecești din Constanța, primul fiind Schimbarea la Față. Cu acest prilej, luni, 27 august, de la ora 8.45, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie în acest lăcaș de cult care este situat pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 36.

Totodată, în perioada 24 – 28 august, credincioșii vor putea cinsti moaștele Sf. Apostol Andrei, aduse spre închinare de la mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”.

Sfântul mucenic Fanurie

Fanurie este un sfânt grec cinstit de către comunitatea greacă din Constanța încă din secolul al XIX-lea. Nu se cunoaște cu exactitate locul și perioada în care a trăit Sfântul Fanurie, însă este reprezentat într-o icoană de secol XIV, descoperită printre ruinele unei biserici din insula Rhodos. Cultul său este foarte răspândit în rândul grecilor, fiind considerat sfânt făcător de minuni.

O istorisire amintește că, prin anul 1500, niște păstori au descoperit o peșteră luminată de o flacără. Înainte de a se întoarce la casele lor au ajuns, cu efort, în râpa unde se afla peștera, iar acolo au găsit moaștele sfântului și o piele de animal pe care îi era povestită viața.

Era cel mai mare dintre cei 13 copii ai familiei și, după moartea tatălui, a descoperit că mama sa dansa într-un local, pentru a le asigura hrana. Din acel moment Fanurie a părăsit familia și și-a închinat viața slujirii lui Dumnezeu, în post și rugăciune.

Tradiția spune că, pentru mântuirea mamei, Sfântul Fanurie a făcut tot ce i-a stat în putință. Chiar în momentul martirajului, prin ucidere cu pietre, sfântul s-a rugat ca tot cel ce se roagă pentru mama lui să fie miluit de către Dumnezeu. O tradiție locală cere ca rugăciunea să fie însoțită de o turtă făcută din nouă ingrediente, împărțită, după binecuvântarea preotului, săracilor.

IPS Teodosie îi binecuvântează pe copii

În curând clopoțelul va anunța începutul anului școlar și elevii se vor întoarce la școală. Perioada vacanței de vară nu este doar una de odihnă, ci și un timp în care copiii pot învăța lucruri folositoare. De la acest considerent au plecat preoții mai multor parohii din cadrul eparhiei, care au organizat școli de vară pentru copii.

Una dintre ele este și biserica „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” din Constanța (str. Ion Neculce, nr. 2 A, zona Inel II). Aici cursurile Școlii „Acasă la Sfântul Vasile” au debutat în data de 1 august și se vor finaliza duminică, 2 septembrie. Copiii învăță de la specialiști să se joace, să picteze, să danseze, să brodeze, să creeze, să se cunoască mai bine, iar marți, 28 august, de la ora 8.30, vor asista la Sfânta Liturghie oficiată în biserica parohiei de către IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care îi va binecuvânta și îi va împărtăși. Totodată, ierarhul nostru va sfinți și noua cruce a Sfântului Altar, sculptată în lemn de păr și donată de către familia Nicolae Cernișov.

Tot duminică, de la ora 19.00, IPS Teodosie va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Adormirea Maicii Domnului II” din Mangalia.

Credincioșii vor putea cinsti Veșmântul Cuvioasei Parascheva, adus spre închinare de la mănăstirea Dervent. Acesta va rămâne în așezământul de cult de duminică seară până luni, 25 iunie, la ora 12.00.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Sărbătoarea amintește de momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi binevesteşte preotului Zaharia că soția sa, Elisabeta, va da naştere pruncului Ioan, care va deveni Prorocul, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, precum şi de momentul propriu-zis al naşterii Sfântului şi Marelui Proroc. Denumită popular şi Drăgaica sau Sânzienele, face parte dintr-o serie de sărbători creştine pe care Biserica Ortodoxă le-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul, ca: Naşterea, Soborul, Tăierea capului, precum şi cele trei aflări ale cinstitului său cap.

Sărbătoarea se ţine fix cu şase luni înaintea Naşterii Domnului, adică pe 24 iunie, deoarece, conform mărturiilor biblice, Iisus Hristos este cu șase luni mai mic decât Ioan Botezătorul.

Deşi are o bază biblică, sărbătoarea este atestată abia în secolele IV-V, din cauza persecuțiilor care nu au permis dezvoltarea cultului creștin primar.

Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

Sfântul Ioan cel Nou este originar din cetatea Trapezunt (Turcia) și în 1332 a fost martirizat în Cetatea Albă (Ucraina). Sărbătoarea marchează momentul în care moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse de la Cetatea Albă în Suceava, de către Domnitorul Alexandru cel Bun, la data de 24 iunie 1402, şi aşezate în biserica Mirăuților, pe atunci catedrală mitropolitană. Mai târziu, în anul 1686, regele Jan Sobieski al Poloniei l-a luat prizonier pe Sfântul Ierarh Dosoftei, odată cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou, care au fost readuse acasă în anul 1783. La începutul Primului Război Mondial sfintele moaşte au fost duse la Viena unde au stat până în 1918, când au fost readuse la Suceava. În anul 1950 Sfântul Sinod a hotărât ca cinstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava să se facă în toată Patriarhia Română, având două zile de cinstire: 2 iunie (data martiriului) și 24 iunie.

Duminică, 4 decembrie, de la ora 9.00, Arhiepiscopul Tomisului va săvârși Sfânta Liturghie arhierească în biserica mănăstirii „Sfinții Ierarhi Nicolae și Bretanion”, din localitatea 23 August, jud. Constanța, cu prilejul apropierii hramului. Apoi, IPS Teodosie va binecuvânta cele 150 de pachete cu dulciuri și alimente ce vor fi împărțite copiilor și pelerinilor prezenți la slujbă.

Tot în aceeași zi, de la ora 17.00, IPS Teodosie va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sf. Nicolae” din comuna Limanu. La sfârșitul slujbei, elevii din parohie vor interpreta colinde.

Luni, 5 decembrie, începând cu ora 17.00, în ajunul sărbătorii Sfântului Nicolae, Ierarhul Tomisului va oficia slujba Vecerniei la biserica „Sfântul Nicolae” din cartierul constănțean Coiciu (Str. Răzoare, nr.  68), după care va binecuvânta cele 250 de pachete cu dulciuri și alimente ce vor fi împărțite copiilor, credincioșilor și pelerinilor.

Marți, 6 decembrie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ierarh Nicolae. Cu acest prilej, începând cu ora 9.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ierarh Nicolae” din cadrul parohiei „Sf. Împărați Constantin și Elena II” (Catedrala Navigatorilor, Str. Theodor Speranția, nr. 60) din Constanța. După slujbă, Ierarhul nostru va binecuvânta cele 500 de pachete cu alimente și dulciuri, pregătite pentru copii, enoriași și cei nevoiași. Credincioșii vor putea cinsti moaștele Sfântului Pantelimon, contemporan cu Sfântul Ierarh Nicolae, aduse de la Catedrala Arhiepiscopală.

Sf. Nicolae este unul din cei mai îndrăgiţi sfinţi, prăznuit în toată lumea creştină. A trăit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian (284 – 305 d.Hr.) fiind, încă din tinereţe, un adevărat „ucenic a lui Hristos”, iubind virtuțile slujirii aproapelui. A fost hirotonit preot, apoi episcop al cetăţii Mira Lichiei. A fost prigonit şi întemniţat în timpul persecuţiilor anticreştine ordonate de împăraţii romani.

Tradiţia păstrează amintirea unor fapte minunate făcute de Sfântul Nicolae: a salvat de la moarte trei bărbaţi condamnaţi fără vină de un slujbaş imperial și a ajutat în chip minunat 3 fete sărace, ce erau pe punctul de a-și vinde trupurile pentru a-și câștiga pâinea.  Din anul 1087, moaştele sale se află în oraşul Bari din sudul Italiei.

La români, de ziua Sfântului Nicolae există obiceiul împărţirii de daruri copiilor, urmându-se astfel exemplul dărniciei şi al  milosteniei sfântului.

Biserica Ortodoxă Română o cinsteşte în data de 7 august pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla. S-a născut în localitatea Vânători, în judeţul Neamţ, pe la anul 1650 şi a fost din tinereţe căsătorită. La vârsta de 30 de ani, deoarece nu avea copii, Teodora a hotărât să intre în monahism la schitul Vărzăreşti din Vrancea. Datorită unei invazii otomane, stareţa mânăstirii s-a refugiat împreună cu Teodora şi alte maici într-un loc mai retras, unde au vieţuit timp de 10 ani, după care Teodora s-a mutat în apropierea schitului Sihăstria. Însă armatele turceşti au ajuns şi aici, iar Teodora s-a ascuns într-o peşteră, cunoscută astăzi ca Peştera Cuvioasei Teodora, din apropierea schitului Sihla, construit între anii 1730-1763, în cinstea cuvioasei, când peştera a ajuns loc de pelerinaj. În anul 1856, sfintele moaşte ale cuvioasei au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde se află şi astăzi. Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a fost canonizată de către Sfântul Sinod în anul 1992.

Sfântul Mucenic Emilian de la Durostor a fost fiul lui Sabbatianus din oraşul Durostorum, Silistra de astăzi, şi a primit cununa muceniciei în timpul împăratului Iulian Apostatul, în secolul IV. A fost unul dintre mucenicii care au pătimit pentru Mântuitorul Iisus Hristos pe pământ daco-roman. În timpul prigoanei anticreştine, Sfântul Emilian a distrus idolii din templul cetăţii Durostor, iar pentru aceasta a fost supus la chinuri şi, în cele din urmă, aruncat în foc. După stingerea focului, trupul i-a fost găsit nears şi a fost îngropat în locul numit Gedina.

Actrita a plecat intr-o calatorie spirituala alaturi de mama ei

Delia Antal a trecut prin clipe grele saptamana trecuta, cand pe 8 noiembrie, chiar in zi de sarbatoare, de Sf. Mihail si Gavril, la ora 7 dimineata, tatal ei a trecut in nefiinta, dupa o lunga suferinta, fiind rapus de boala. Sambata trecuta, actrita si-a inmormantat tatal la Zalau, orasul ei natal, dar a ramas cu amintiri frumoase. Tatal ei, Dorel Antal, apare si in filmul de debut al actritei si regizoarei Delia Antal, “D’ORA”, in cadrele filmate in tara. Delia si-a iubit nespus tatal si o sa aiba nevoie de o lunga perioada de refacere. Tocmai de aceea a decis sa plece intr-o calatorie spirituala, alaturi de mama ei, Ileana Antal, la doar sapte zile de la moartea tatalui ei. Actrita a decis sa plece la Manastirea Petru Voda din Neamt, sa-l viziteze pe Parintele Iustin Parvu, acolo unde a mai fost si cu tatal sau cand era in viata, pentru a gasi calea catre linistea sufleteasca, unde poate sa mediteze in liniste si sa-si puna ordine in ganduri, inainte de a se reintoarce la Londra. “Sunt sapte zile de cand adoratul meu tata a plecat de pe aceasta lume. Am avut cateva momente in care eu si fratele meu am ramas singuri cu el, inainte ca ceilalti oameni sa vina sa se reculeaga la capataiul lui. Am fost foarte suparata si m-am gandit la cat de mult a suferit saracul tata…Este adevarat cand se spune ca viata este grea, dar trebuie sa mergem inainte. Nu va mai fi niciodata la fel pentru mine, fara tatal meu, dar stiu ca el ma priveste de acolo de sus si ma ajuta sa merg mai departe…Am hotarat sa merg, alaturi de mama mea, intr-o calatorie spirituala la Manastirea Petru Voda, acolo unde ne vom ruga, vom medita si vom petrecere timp frumos impreuna…”, a scris Delia pe Facebook, care a postat si fotografii, pe reteaua de socializare, de la filmarile “D’ORA”, cu tatal ei.