Dobrogea detine suprafata cea mai mare de arii protejate care au in componenta zone umede
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.
De la aderarea României (1991) şi până în prezent cinci regiuni din ţară au fost desemnate site-uri Ramsar: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanţa) (1996).
Regiunea Dobrogea detine 3 astfel de zone de importanta internationala: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei si Lacul Techirghiol. In afara de zonelor umede de importanta internationala (situri Ramsar), in Dobrogea exista atat arii naturale zone umede in zona marina sau costiera, cat si in zona Dunarii.

Lipsa acuta de finantare blocheaza atat conservarea ariilor protejate cat si dezvoltarea durabila a comunitatilor locale
Ariile naturale protejate se confruntă momentan cu probleme grave. De la lipsa fondurilor minime necesare desfăşurării unei activităţi normale a administraţiilor acestor arii protejate, până la presiunea economică exercitată de diverşi investitori, combinată cu lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă la nivel regional, neaplicarea legilor în vigoare, care duce la grave cazuri de distrugere a habitatelor.
Nealocarea de resurse, atât la nivel central, a făcut ca în ultimii ani preocupările pentru conservarea ariilor naturale protejate din judetul Constanta să scadă. Rezultatul este o degradare a acestora şi chiar dispariţia unor specii rare de animale şi plante din zonă. Deşi s-a mizat pe faptul că turismul ar putea resuscita aceste zone, aducând fonduri care să fie folosite pentru protejarea acestor arii naturale, s-a dovedit că, în ultimii ani, excursiile şi taberele mai mult sau mai puţin organizate din aceste zone au degradat şi mai mult condiţiile de mediu.
La randul lor, autoritatile locale sunt blocate de reglamentarile legale, dar si de lipsa de resurse pentru a putea compensa pierderile pe care restrictiile impuse in ariile protejate la provoaca asupra locuitorilor din zona. Concepte europene precum servicii de ecosistem, plati compensatorii de agro-mediu sunt atat de putin conoscute la nivel de comunitati, astfel incat edilii locali ridica din umeri si se arata neputinciosi in fata acestei situatii care pare fara iesire.

Solutia: schimbarea destinatiei sumelor stranse in Fondul de Mediu catre comunitatile locale
Grupul de Dezvoltare Durabila a constatat, in urma studiilor realizate in ultimii ani, ca sumele cheltuite prin Fondul de mediu la ora actuala in special prin programul Rabla nu se mai justifica, banii intrand in special in conturile producatorilor si distribuitorilor de autovehicule si nicidecum nu rezolva problemele de mediu. Ba mai mult, in ultimii ani, parcul auto din Romania s-a imbunatatit considerabil, iar in momentul actual nu se mai justifica continuarea Programului Rabla.
Pe de alta parte, fondurile cheltuite pentru proiecte de constientizare si informare publica privind problemele de mediu au fost aproape invizibile in randul publicului larg,
In acest sens, Grupul de Dezvoltare Durabila propune schimbarea alocatiilor din Fondul de Mediu, pe trei mari componente destinate comunitatilor locale, dupa cum urmeaza:
• Fonduri pentru dezvoltarea localitatilor care sunt situate integral sau partial in ariile protejate sau care sunt influentate de prezenta ariilor protejate. In acest sens, vor fi allocate resurse pentru dezvoltarea comunitatilor locale care sunt blocate in cee ace priveste dezvoltarea economica, resurse care vor fi destinate in special in dezvoltarea de activitati si implementarea de tehnologii prietenoase cu mediul
• Fonduri pentru adaptarea la schimbari climatice, destinate comunitatilor locale, avand in vedere faptul ca actualele strategii europene si nationale in materie de schimbari climatice trebuie sa fie implementate la nivelul comunitatilor locale.
• Fonduri pentru prevenirea si inlaturarea efectelor dezastrelor naturale, gestionate de catre autoritatile locale
Prin aceste noi componente, credem ca sursele din Fondul de Mediu si-ar atinge scopul pentru care a fost creat. In plus ar putea veni, cu adevarat, in sprijinul autoritatilor locale prin alocarea unei surse financiare inexistente la ora actuala.

Solutie complementara: platile de agro-mediu si serviciile economice de ecosistem
Uniunea Europeana a identificat faptul ca problema finantarii ariilor protejate este una comuna la nivelul tuturor tarilor. Protejarea unei zone nu inseamna doar conservarea biodiversitatii, dar si afectarea unor activitati economice si a unor categorii sociale. In acest sens, a fost creat un instrument constand in plati compensatorii a celor care sunt afectati de masurile de conservare impuse de statutul de arie protejata. Din pacate, in Romania acest instrument nu este inca dezvoltat la nivelul la care exista in alte tari. Platile compensatorii, alaturi de serviciile de ecosistem, care sunt modalitati de a identifica activitati generatoare de venituri in ariile protejate, reprezinta solutii complementare de sporire a veniturilor in ariile protejate. Grupul de Dezvoltare Durabila va prezenta pe larg aceste solutii autoritatilor locale si factorilor interesati, scopul fiind dezvoltarea localitatilor din regiunea costiera si regiunea dunareana a Dobrogei.

Informatii suplimentare:
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.

In stare naturală zonele umede sunt adesea cruciale pentru om, în principal datorită capacităţii lor de stocare a cantităţilor mari de apă proaspătă, atenuarea impactului inundaţiilor şi a secetelor pentru o zonă de ansamblu, precum şi pentru productivitatea lor biologică (de exemplu peşte, lemn, stuf).
Zonele umede sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusive întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.
Zonele umede reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului. Zonele umede sunt deosebit de variate, fiind cunoscute sub o multitudine de denumiri: bălţi, crânguri, iezere, lacuri etc.

Presedinte
Catalin Anton

Primarul municipiului Mangalia Cristian Radu s-a întâlnit, luni, 21 ianuarie, cu taximetriştii din localitate pentru a dezbate problemele legate de taxele locale pe care trebuie să le plătească aceştia, conform HCL 131/2012. În cadrul discuţiilor care au avut loc la Casa de Cultură, taximetriştii au semnalat mai multe aspecte ce ţin de desfăşurarea activităţilor curente. Astfel, cei prezenţi au propus plata eşalonată sau eliminarea unora dintre taxele locale pe care trebuie să le plătească, în calitate de taximetrişti, cum ar fi taxa de tramă stradală. Edilul Mangaliei a explicat că fondurile colectate din această taxă vor fi folosite exclusiv pentru întreţinerea şi modernizarea infrastructurii din oraş şi staţiuni. Totodată, primarul a mai spus că valoarea totală a taxelor locale pe care un taximetrist trebuie să le plătească este de aproximativ 300 de lei/an. Suma poate fi plătită eşalonat, în cazul în care solicitanţii depun o cerere în acest sens la sediul municipalităţii. „Dacă există o ordine fiscală, lucrurile se vor mişca foarte bine, iar încasările taximetriştilor vor putea creşte. Avem în plan înfiinţarea unor staţii de taxi în staţiuni pentru a nu mai exista conflicte între cei care asigura transportul public pe raza municipiului Mangalia”, a completat Cristian Radu. El a subliniat că la staţiile de taximetrie din oraş vor fi afişate grafice cu orare care să vină în sprijinul cetăţenilor care apelează la serviciile de taximetrie. Cu aceeaşi ocazie, primarul a afirmat că autorităţile locale vor dezvolta proiecte de atragere a turiştilor în sudul litoralului, precum şi de extindere a capetelor de sezon, prin organizarea unor evenimente încă din perioada sărbătorilor de Paşte şi 1 Mai. „În acest fel, încercăm să aducem mai mulţi turişti în staţiunile care aparţin de Mangalia pentru a reporni acest motor economic aducător de profit la economia locală şi implicit pentru populaţie”, a conchis Cristian Radu.

Sâmbăta, 21 iulie, va avea loc festivalul „Ziua Lacului Sfânta Ana”, eveniment autentic contemporan finanţat din fonduri europene care are ca obiectiv promovarea turismului românesc şi a culturii autohtone.

Evenimentul aduce în prim-plan posibilităţile actuale de agrement asociate lacului – întreceri cu barca, parcurgerea traseelor turistice, practicarea de scubadiving, concerte, scenă, lumini, sonorizare, foc de artificii, bătaie cu flori, precum şi interactivitate pentru copii şi adulţi pe apa lacului şi în jurul acestuia.

Festivalul „Ziua Lacului Sfânta Ana” se va deschide la ora 11:00, pe malul singurului lac de origine vulcanică din Europa Centrală şi de Est, înconjurat de vârfurile semeţe ale munţilor şi situat la hotarul dintre judeţele Harghita şi Covasna, la o altitudine de 946 m în masivul Ciomatu, la 28 km depărtare de Băile Tuşnad şi la 15 km de Băile Bálványos.

Turiştii care vizitează în acest week-end lacul Sfânta Ana vor fi prinşi în competiţii, pe care organizatorii le vor pregăti foarte atent, vor avea ocazia să descopere tradiţiile şi valorile locale, să se înfrupte din bucăţele tradiţionale, să se familiarizeze cu muzică şi dansul popular din zonă şi să descopere datinile străvechi şi legendele chiar de la oamenii locului.

Ritmurile de rock popular ale formaţiei Szekler Band vor răsuna pe malul lacului într-un spectacol vulcanic, promovând astfel cultura muzicală locală.

Lacul Sfânta Ana reprezintă pentru turişti una dintre modalităţile cele mai potrivite de a evada din rutina de zi cu zi şi de a se bucura de o gură de aer curat, natura virgină şi peisaje mirifice. În plus, lacul şi împrejurimile sale oferă numeroase soluţii pentru petrecerea timpului liber. Munţii ascund locuri fascinante, iar o plimbare călare  este un bun prilej de cunoaştere, recreere, dar şi de tratament. O plimbare cu barca pe lac e sănătate curată, datorită faptului că zona este puternic ionizată negativ, iar oamenii locului spun că efectul de relaxare asupra sistemului nervos se simte imediat.

Organizatorul evenimentului este Asociaţia Eco-Hangu, iar proiectul este finanţat prin Regio – Program Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, 53 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică.