Deși destinațiile montane au atras vizitatori, creșterea numărului de turiști nu s-a reflectat într-o evoluție similară a cererii pentru cazare și servicii de restaurant. 

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în prima jumătate a anului 2026, sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar înnoptările cu 6,7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Aceste rezultate conturează contextul în care s-a desfășurat sezonul de vară, pentru care numeroși hotelieri semnalează diminuări ale activității de 15–20% față de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%.

Tariful mediu pe cameră pentru un sejur în destinațiile montane a ajuns la 643 de lei, față de 622 de lei anul trecut, înregistrând o creștere de numai 3,4%, în ciuda majorării costurilor. Durata medie a sejurului s-a redus cu 4,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 3,6 nopți, potrivit datelor furnizate de BIBI Touroperator

Mulți hotelieri din stațiunile montane descriu menținerea activității tot mai mult ca pe un efort de supraviețuire. Pentru a răspunde scăderii puterii de cumpărare, aceștia au creionat pachete cu tarife last minute reduse, facilități incluse și beneficii suplimentare pentru turiștii care își prelungesc sejurul. În paralel, operatorii unor hoteluri mari, de patru și cinci stele, s-au orientat către turismul de afaceri și segmentul corporate, în încercarea de a compensa diminuarea cererii pentru vacanțe.

Creșterea ușoară a numărului de turiști străini nu a compensat reducerea cererii interne, în condițiile în care aceștia au o pondere semnificativ mai mică decât turiștii români în stațiunile montane. Bugetele de vacanță ale românilor sunt supuse unor presiuni tot mai mari, printre factorii remarcați numărându-se înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță, diminuarea puterii de cumpărare și creșterea taxelor în turism.

Una dintre tendințele remarcate în acest an este orientarea către excursiile de o zi. Vizitatorii vin să se bucure de munte, dar aleg tot mai frecvent să nu rămână peste noapte și să limiteze cheltuielile în restaurante. Unii aduc mâncare de acasă sau preferă magazinele și unitățile de tip fast-food. Astfel, aglomerația din anumite zone turistice nu se traduce automat în rezultate mai bune pentru hotelieri și restaurante.

În restaurante, adaptarea a însemnat și simplificarea meniurilor, prin eliminarea unor preparate mai complexe, care necesită mult timp de pregătire, în timp ce unele locații au redus personalul. Alți operatori au ales să mențină tarifele, acoperind deficitul de încasări din rezervele financiare acumulate în anii anteriori. Aceste măsuri reflectă presiunea asupra afacerilor din turismul montan, pentru mulți antreprenori prioritatea devenind menținerea activității.

Pe Valea Prahovei, Sinaia înregistrează scăderi de 1,4% la sosiri și de 2,4% la înnoptări, mai moderate decât cele consemnate la nivelul stațiunilor montane în ansamblu. La Bușteni, înnoptările sunt, de asemenea, în declin, în pofida organizării mai multor evenimente, care au adus mai mulți turiști la recepții, dar pe perioade foarte scurte de  1-2 nopți. În schimb, Valea Doftanei se remarcă prin creșteri consistente în această vară, deși rămâne o destinație de dimensiuni mai mici pe piața turistică. Aici s-a desfășurat în ultimul weekend din această vară, a XXIII-a ediție Festivalului Cașcavelei, care a atras câteva mii de vizitatori.

„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante. Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire. Avem nevoie de măsuri care să susțină accesul românilor la vacanțe și să ofere predictibilitate afacerilor. Când scade turismul, pierd și furnizorii, angajații și comunitățile locale. Susținerea turismului înseamnă susținerea economiei românești!” declară domnul Adrian Voican, președinte al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte BIBI Group4Travel.

Bilanțul preliminar evidențiază diferența dintre atractivitatea muntelui pentru vizite scurte și cererea efectivă pentru vacanțe de câteva zile. Prezența vizitatorilor în stațiuni trebuie analizată împreună cu evoluția înnoptărilor și a consumului de servicii turistice, pentru o imagine relevantă asupra rezultatelor sezonului.

Citește și

 Dialog româno-american la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. Nicușor Dan a mâncat la popotă împreună cu militarii

Județul Constanța concentrează peste 25% din totalul locurilor de cazare clasificate din România, care însumează 613.606 de locuri, din aproape 31.000 de unități.

Distribuția unităților de cazare pe Riviera Românească conform datelor MEDAT:

• 5 stele – 17 unități, 1.358 locuri;
• 4 stele – 140 unități, 24.583 locuri;
• 3 stele – 4.156 unități, 92.618 locuri;
• 2 stele – 643 unități, 24.554 locuri;
• 1 stea – 430 unități, 13.253 locuri.

În ceea ce privește apartamentele de vacanță clasificate de pe litoral, conform aceleiași surse, numărul acestora este de 1.835 care însumează 9.448 de locuri de cazare. La nivel național sunt clasificate 7.784 de apartamente de vacanță, cu un total de 38.074 de locuri.

Interesul operatorilor pentru segmentul all inclusive continuă să crească. Numărul unităților care oferă acest tip de servicii a ajuns la 70, comparativ cu 54 în sezonul trecut, inclusiv două hoteluri clasificate la categoria de 2 stele. Tendința reflectă preferințele turiștilor pentru pachete complete, care includ toate mesele, facilități pentru copii, programe de animație și divertisment, șezlonguri și parcare gratuită, oferind confort și predictibilitate pe durata vacanței.

Litoralul românesc dispune în sezonul 2026 de cinci plaje certificate Blue Flag: două în Mamaia Nord, două în Eforie și una în Olimp. Totodată, o a șasea plajă, situată în Eforie Sud, se află în proces de obținere a certificării.

Tarife cazare pe Litoral

Din perspectiva tarifelor, sezonul estival 2026 se menține la un nivel comparabil cu cel de anul trecut. Deși unele unități au operat în medie  majorări de până la 10%, numeroși hotelieri au preferat să păstreze prețurile și să stimuleze rezervările prin campanii promoționale.

Ofertele last minute reprezintă unul dintre principalele atuuri ale sezonului, incluzând punctual reduceri de până la 33%, nopți gratuite, gratuitate pentru al doilea copil cu vârsta de până la 14 ani și alte beneficii care compensează eventualele majorări de tarif.

În prezent, prețurile pentru un sejur de cinci nopți, pentru două persoane, pornesc de la 722 de lei, pentru un hotel de 2 stele din Eforie Nord fără servicii de masă, și pot ajunge la 5.550 de lei, pentru o unitate de 3 stele din Vama Veche cu demipensiune.

Pentru pachetele all inclusive, tarifele pornesc de la 4.167 de lei pentru cinci nopți la un hotel de 3 stele din Eforie Nord și ajung la 8.338 de lei pentru un hotel de 4 stele din Olimp, cu servicii Ultra All Inclusive și rducere de 33%.

Datele privind rezervările arată că cele mai căutate destinații de pe litoral rămân Mamaia, Eforie Nord și Venus, care cumulează aproximativ 55% din totalul rezervărilor, urmate de stațiunile Neptun-Olimp, Jupiter, Costinești și Vama Veche.

Riviera Românească continuă să investească în creșterea calității serviciilor și diversificarea experienței turistice. Extinderea segmentului all inclusive, dezvoltarea facilităților dedicate familiilor cu copii, investițiile în spații de agrement și programe de animație, precum și interesul pentru creșterea numărului de plaje certificate Blue Flag confirmă orientarea operatorilor către standarde tot mai ridicate de calitate. În același timp, pe lângă stațiunile consacrate, precum Mamaia și Eforie Nord, destinații precum Venus, Costinești și Vama Veche își consolidează poziția pe piață prin investiții și modernizarea infrastructurii turistice.

Pe lângă oferta de cazare și facilitățile turistice, luna iulie aduce pe litoral un calendar bogat de evenimente culturale, sportive și de divertisment, care completează experiența vacanței la mare. Concerte, festivaluri, spectacole în aer liber, competiții sportive și producții de teatru transformă litoralul într-o destinație de vacanță activă, adresată tuturor categoriilor de turiști. Diversificarea programului de evenimente contribuie la creșterea atractivității litoralului și reprezintă un argument important în alegerea vacanței pe Riviera Românească.

Prima lună a sezonului estival arată o piață turistică aflată într-un proces de adaptare și consolidare. Creșterea numărului de unități clasificate, dezvoltarea segmentului all inclusive, menținerea unor tarife competitive și flexibilitatea ofertelor demonstrează că Riviera Românească răspunde tot mai bine cerințelor turiștilor, chiar și într-un context economiccu provocări în care consumatorii sunt mai atenți la cheltuieli.

„Pentru industria turismului, anul 2026 seamănă cu o <jumătate de pandemie>. Dacă în 2020 turismul intern a înregistrat scăderi de aproximativ 50%, în acest sezon efectele reducerii voucherelor de vacanță și măsurilor de austeritate se traduc printr-un recul estimat la 20-25% . Diferența este că acum piața e liberă, însă puterea de cumpărare este cea care limitează decizia de călătorie.Reducerea la jumătate a valorii voucherelor de vacanță a pus presiune atât pe turiști, cât și pe operatorii din turism. Cu toate acestea, piața a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare. Hotelierii nu au răspuns prin scumpiri generalizate, ci prin investiții în servicii, flexibilitate și promoții consistente, inclusiv reduceri last minute importante. După prima lună a verii, credem că turismul românesc poate rămâne competitiv chiar și într-un context economic dificil. Pentru a continua să investească și să se dezvolte, industria are însă nevoie de predictibilitate și de politici publice care să încurajeze, nu să descurajeze, consumul turistic intern. Succesul unor evenimente de anvergură, precum festivalul Beach, Please!, demonstrează că litoralul românesc are potențialul de a atrage categorii noi de turiști și de a genera beneficii economice importante pentru întreaga regiune. Turismul înseamnă astăzi mult mai mult decât cazare și plajă – înseamnă experiențe, evenimente și servicii de calitate”, a declara Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel.

Citiți și

Aer irespirabil. Anunțul meteorologilor

Prețurile pornesc de la doar 202 lei/cameră/noapte, iar oferta acoperă toate gusturile – de la tineri în căutare de distracție în Vama Veche, până la familii care preferă confortul din Mamaia sau liniștea stațiunilor din sud.

Vacanțele devin tot mai accesibile datorită pachetelor last-minute, cu discounturi frecvente între 10% și 20%, unele atingând chiar 30% reducere. În plus, prind tot mai mult teren ofertele tip „Stai 6 nopți, plătești 5”, care asigură o zi de vacanță gratuită și o doză suplimentară de relaxare pentru turiști,

Cele mai mici tarife pe Riviera Românească din portofoliul BIBI Touroperator, începând cu 15 iulie:
Mamaia : Hotel de 3* – 288 lei/camera/noapte, cu mic dejun inclus
Eforie Nord : Hotel de 2* – 226 lei/camera/noapte, fără servicii de masă
Techirghiol : Hotel 2* – 282 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
Eforie Sud : Hotel 2* – 273 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
Costinești : Hotel 3* – 302 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
Olimp : Hotel 3* – 515 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
Neptun : Hotel 2* – 264 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
Jupiter : Hotel 2* – 202 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
Venus : Hotel 2* – 282 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
Saturn : Hotel 2* – 273 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
2 Mai : Vilă 3* – 266 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă
Vama Veche : Hostel 1* – 291 lei/camera/ noapte, fără servicii de masă

Rezervările sunt deja deschise, iar locurile sunt limitate – cei care își doresc o escapadă pe litoralul românesc ar trebui să profite rapid de noile tarife!