Un avion plin cu pasageri s-a prăbușit miercuri, 25 decembrie, în apropiere de Aktau, în Kazahstan, conform autorităților locale. La bordul aeronavei se aflau 67 de oameni, inclusiv cinci membri ai echipajului.

„Potrivit informaţiilor iniţiale deţinute de partea azeră, la bord se aflau 62 de pasageri şi 5 membri ai echipajului”, a comunicat Ministerul kazah al Transporturilor într-un comunicat de presă preluat de AFP. La rândul său, Azerbaijan Airlines a precizat că este vorba despre o aeronavă Embraer 190 care „a efectuat o aterizare de urgenţă”.

Președintele azer Ilham Aliyev a anunțat că, din informațiile pe care le-a primit, avionul companiei AZAL, care zbura pe ruta Baku-Groznîi, „și-a schimbat cursul din cauza înrăutățirii condițiilor meteorologice și a început să se îndrepte spre aeroportul Aktau, unde accidentul s-a produs în timpul aterizării”.

Aproximativ 150 de salvatori au fost trimişi la intervenţie la locul prăbuşirii..

Aeronava asigura o legătură de la Baku, capitala azeră, la Gronzîi, capitala Ceceniei, o republică rusă în Caucaz.

Compania Azerbaijan Airlines anunţă, la rândul său, că este vorba despre un avion de tip Embraer-190 care ”a efectuat o aterizare de urgenţă”.

Agenţia rusă de stat de presă RIA Novosti scrie că avionul a fost redirecţionat către Kazahstan din cauza ceţii la Groznîi.

”Potrivit primelor informaţii, există 28 de supravieţuitori, dintre care 22 au fost spitalizaţi”, anunţă într-un comunicat postat pe Telegram Ministerul kazah al Situaţiilor de Urgenţă.

Azerbaijan Airlines passenger plane flying from Baku to Grozny crashed in Aktau, Kazakhstan. pic.twitter.com/EnicqHcTGM

— Clash Report (@clashreport) December 25, 2024

Pe 26 martie 2013, Asociatia “Drumul Matasii” a organizat la sediul sau din Bucuresti un seminar având ca temă “Oportunităţile de colaborare intre portul Constanta si portul Aktau la Marea Caspică”. Strategia de transport a Kazahstanului”. 

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Ambasada Republicii Kazahstan in Romania, beneficiind de prezenta domnului Talgat Kaliev, insarcinat cu afaceri. 

La eveniment au participat: reprezentanti ai misiunilor diplomatice acreditate la Bucuresti ale statelor situate de-a lungul vechiului Drum al Matasii, iar din partea romana  reprezentanti ai Administratiei Prezidentiale, Ministerului Transporturilor, ai autoritatilor portuare Constanta si ai celor care gestioneaza caile navigabile Dunare-Marea Neagra, ai comunitatii de afaceri portuare din Constanta si Galati, operatori privati de cale ferata. 

Obiectivul seminarului a constat in prezentarea strategiei de transport a Romaniei si a strategiei de transport a Kazahstanului, in incercarea de a fi identificate oportunităţi şi proiecte de colaborare in domeniul transporturilor intre cele doua tari riverane la Marea Neagra, respectiv la Marea Caspica. În context, s-a pus accent pe facilitatile oferite de catre Romania prin portul Constanta si porturile dunarene pentru tranzitul marfurilor avand ca destinatie sau origine Republica Kazahstan.

Apti Metin, presedintele Asociatiei “Drumul Matasii” si Andreea Nistor, vicepresedinte,  au mentionat ca seminarul dedicat relatiilor comerciale si de transport dintre Romania si Kazahstan se inscrie in seria evenimentelor organizate periodic de Asociatie avand ca scop promovarea relatiilor economice si colaborarea in domeniul transporturilor dintre Romania si statele situate de-a lungul vechiului Drum al Matasii.

Talgat Kaliev, insarcinat cu afaceri al Ambasadei Kazahstanului la Bucuresti, a prezentat participantilor la seminar strategia Kazahstanului in domeniul transporturilor avand ca orizont anul 2050, mentionand proiectele de infrastructura existente şi in curs de realizare, precum si obiectivele Guvenului Kazahstanului de dezvoltare in anii urmatori a unor noi rute de transport care sa porneasca din portul Aktau la Marea Caspică, sa tranziteze Caucazul de Sud si Marea Neagra, avand ca destinatie Europa sau alte destinatii internationale. In acest context, porturile romanesti Constanta si Galati pot juca un rol important.

Operatorii privati romani prezenti la eveniment au subliniat capacitatile performante ale portului Constanta si ale terminalelor manageriate de acestia in port pentru a deservi fluxurile de marfuri catre Europa sau alte destinatii si invers, aceste capacitati functionand ca eficiente centre de distributie pentru un spectru larg de marfuri. Totodata, au fost subliniate potentialul si avantajele oferite de portul Constanta si de porturile fluviale romanesti pentru a deservi, in regim de hub, transporturile avand ca destinatie sau provenienta  Kazahstanul.

Evenimentul s-a bucurat de un real interes din partea participantilor, deschizandu-se drumul pentru potentiale viitoare colaborari.

Ministerul Afacerilor Externe salută cu satisfacţie decizia Preşedintelui Republicii Kazahstan, Nursultan Nazarbaev, de ridicare la rang de Ambasadă a misiunii diplomatice a Republicii Kazahstan la Bucureşti, prin semnarea Decretului prezidenţial în acest scop.

Această decizie reflectă stadiul de maturitate şi potenţialul vast al relaţiilor bilaterale de Parteneriat dintre cele două ţări atât în planul dialogului politic, cât şi în domeniul cooperării economice, schimburilor comerciale şi cultural-ştiinţifice.

Evoluţia recentă a relaţiilor bilaterale este caracterizată de un dinamism accentuat, ilustrat de contacte politice şi sectoriale frecvente, precum vizita Preşedintelui României în Republica Kazahstan (martie 2010), ca răspuns la vizita Preşedintelui Republicii Kazahstan în România (noiembrie 2007).  In acest context, raporturile bilaterale au primit consacrarea caracterului partenerial, prin stabilirea direcţiilor şi identificarea unor proiecte majore ale cooperării bilaterale.

Informaţii suplimentare

Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Kazahstan au fost stabilite în 1992. Misiunea diplomatică a Republicii Kazahstan în România a fost deschisă în septembrie 2003.

Republica Kazahstan este cel mai mare partener economic al României din Asia Centrală, schimburile comerciale bilaterale înregistrând o dezvoltare dinamică în ultima perioadă.  Pe lângă sectorul energetic, care reprezintă domeniul de excelenţă al colaborării bilaterale, un real potenţial este oferit de valorificarea, pe piaţa kazahstaneză, a experienţei companiilor româneşti în domenii ca IT şi comunicaţiile, energia electrică, producţia de echipamente de foraj şi extracţie petrolieră sau securizarea frontierelor, precum şi intensificarea cooperării în domeniul transporturilor