Fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman au fost trimişi în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul Secției parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpați pentru infracțiuni contra umanității. Printre aceștia se numără: Ion Iliescu – președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României, Petre Roman – prim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Gelu-Voican Voiculescu – viceprim-ministru al Guvernului provizoriu, Virgil Măgureanu – director al Serviciului Român de Informații, Adrian Sârbu – consilier al prim-ministrului.

Aceștia sunt acuzați de infracțiuni specifice, conform art. 439 alin. 1 din Codul penal, implicând sute și mii de subiecți pasivi.

De asemenea, au fost acuzați și alți inculpați, Miron Cozma – lider de sindicat, gl. (r) Vasile Dobrinoiu – comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri, col. (r) Petre Peter – comandant al Unității Militare 0575 Măgurele.

Potrivit comunicatului procurorilor, „în luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”. „Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică”, susțin procurorii.

„Starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate”. Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie,  va fi judecat pentru trafic de influenţă în dosarul în care este acuzat că i-ar fi promis unui om de afaceri 20% din valoarea unui contract pentru reabilitarea unor biserici.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis miercuri, 26 februarie, să respingă contestațiile formulate de ÎPS Teodosie Petrescu și preotul Ilie Petre împotriva deciziei judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Constanța, care a hotărât că poate începe judecata în dosarul „mană cerească”.

„Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Petrescu Teodosie şi Petre Ilie împotriva încheierii penale nr. 127/P/CP din data de 14 noiembrie 2024, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. 243/36/2024/a1. Obligă contestatorii-inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 26 februarie 2025”, conform minutei instanței.

Ionuţ Doldurea şi Cosmin Stîngă, patronii firmei Flagas SRL, care deţine staţia GPL din Crevedia unde s-au produs explozii în luna august 2023, soldate cu cinci decese şi 54 de oameni răniţi, au fost trimiși în judecată, sub controlul judiciar.

Cei doi sunt acuzaţi de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru,  pentru că, în perioada 30 septembrie 2020-26 august 2023, în calitate de asociaţi şi administratori în drept şi în fapt ai unei societăţi comerciale, în mod sistematic, au promovat în cadrul societăţii o politică de funcţionare a acesteia grefată pe încălcarea repetată a dispoziţiilor legale în materia securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a celor privind derularea operaţiunilor de alimentare, transport, transvazare şi depozitare cu combustibil GPL, la punctul de lucru neautorizat amplasat în comuna Crevedia, judeţul Dâmboviţa.

O altă acuzaţie esgte neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă pentru că,  în perioada 30 septembrie 2020 – 26 august 2023,” în calitate de angajatori, nu au luat măsurile legale de sănătate şi securitate în muncă  – prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate pentru utilizare în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, în Hotărârea de Guvern nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici şi în Legea nr. 319/2006  privind securitatea şi sănătatea în muncă – deşi aveau îndatorirea de a lua aceste măsuri, generând prin conduita urmată un pericol iminent de producere a unui accident de muncă, aspecte care au determinat producerea, la data de 26 august 2023, a unui accident colectiv soldat cu decesul şi vătămarea corporală a mai multor persoane, aflate în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau în afara munci, transmite Parchetul ICCJ.i.

Patronii firmei sunt acuzaîi şi de nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă întrucât, în calitate de angajatori, nu au respectat obligaţiile şi măsurile stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, prevăzute de H.G. nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă şi de Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, deşi aveau îndatorirea de a respecta aceste măsuri şi obligaţii.

Potrivit procurorilor, în iulie 2023, „suspectul Petrescu Teodosie, în calitatea menționată mai sus, ar fi promis suma de 160.000 lei unui om de afaceri (martor în cauză), reprezentând un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urmă ar fi trebuit să o obțină pentru Arhiepiscopia Tomisului, în urma folosirii influenței pe care ar fi afirmat că ar fi avut-o asupra funcționarilor cu drept de decizie în această privință din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte”.

Suma de 800.000 lei ar fi urmat să fie utilizată pentru finanțarea unor lucrări de construcție ori reabilitare a unităților de cult aflate în subordinea Arhiepiscopiei Tomisului.

Surse guvernamentale au precizat pentru HotNews.ro că România, prin Ministerul Sănătății, a fost dată în judecată la Bruxelles. Potrivit surselor citate, este vorba despre 28 milioane de doze în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro.
„A venit o notificare de deschidere a acestui litigiu în ultimele zile din decembrie. în ultima parte a lunii februarie e un prim termen. România va fi evident reprezentată la acest proces. E vorba de faptul că România a estimat un necesar pandemic pentru doze, însa amendamentul la care compania farmaceutică face referire nu a fost semnat de Ministerul Sănătății și, în consecință, nici nu s-a putut face vreo plată pentru că nu există acele doze încasate de statul român”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

Acțiunea legală demarată împotriva României nu este prima pe care gigantul farmaceutic Pfizer o inițiază. În noiembrie anul trecut, Pfizer a dat Polonia în judecată pentru că nu a onorat plățile celor 60 de milioane de doze de vaccin COVID-19 contactate de statul polonez

Chiar și o întârziere cu două săptămâni a deschiderii restaurantelor din hoteluri pune România în mare dezavantaj competitiv față de alte țări din zonă, care au ridicat deja aceste restricții și, în același timp, aruncă în faliment mai mult de două treimi dintre hotelurile din țară, potrivit Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Redăm comunicatul integral transmis de Federației Patronatelor din Turismul Românesc

În ultimele 24 de ore a aparut în mass-media informația potrivit căreia restaurantele nu se vor deschide începând cu data de 15 iunie, așa cum toată lumea se aștepta, ținând cont de scăderea numărului de persoane infectate cu Covid-19. De altfel, în discursul său de ieri, în care a vorbit despre măsurile care vor fi luate după 15 iunie, președintele Iohannis anunțat deschiderea mall-urilor, însă fără restaurantele din interiorul acestora și fără locurile de joacă, dar nu a spus absolut nimic despre așteptata redeschidere a restaurantelor din hoteluri. În momentul de față clienții au acces, începând cu 1 iunie, doar pe terasele restaurantelor, cu o serie de limitări.

În acest context, perspectiva ca restaurantele din hoteluri să nu se deschidă pe data de 15 iunie, în plin sezon estival și după trei luni de pauză, a șocat întreaga industrie a turismului din România. Dacă această decizie a fost luată pe baza unui studiu real, așa cum se afirmă, ne întrebăm dacă țări precum Grecia, Bulgaria sau Turcia nu au facut acest tip de studiu, în condițiile în care ele au ridicat deja restricțiile pentru restaurante.

„Dacă nu se deschid cel puțin restaurantele hotelurilor pe data de 15 iunie, putem să spunem adio turismului românesc, deoarece sunt peste 500.000 de persoane care dej au achiziționat, începând cu 15 iunie, vacanțe în România ce includ servicii de cazare cu masa, care nu pot fi prestate în aceste condiții. Multe dintre hotelurile din orașe, stațiuni sau de la munte, nu beneficiază de terase care să asigure serviciile pentru toți turiștii cazați, motiv pentru care nu își vor putea desfășura activitatea. În condițiile în care nu au putut funcționa în ultimele trei luni, iar fiecare zi din sezonul care tocmai a început e esențială pentru a minimiza pierderile generate de efectele pandemiei de coronavirus, estimăm că, dacă nu se deschid restaurantele pe data de 15 iunie și se întârzie cel puțin două săptămâni această măsură, mai mult de 70% dintre hotelurile din România vor da faliment”, a declarat Mohammad Murad, Președintele FPTR.

O întârziere a deschiderii restaurantelor după data de 15 iunie pune turismul românesc, în plin sezon estival, într-un dezavantaj uriaș comparativ cu alte țări din zonă, care au ridicat deja aceste restricții, relaxând măsurile din industria HoReCa.

„În cazul în care nu se va lua decizia deschiderii restaurantelor pe data de 15 iunie, patronatele din turism vor iniția un proces împotriva Guvernului României pentru subminarea economiei naționale”, a mai spus Mohammad Murad, Președinte FPTR .

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judeca

Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au dispus, prin rechizitoriu, la data de 30.05.2013, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor TOCĂNEL EUSEBIU CRISTINEL, PERCA ŞTEFAN CĂTĂLIN, BURTEA VIJAI COSTIN, MICU MARINEL COSMIN, MARĂ AUGUSTIN, CĂCĂREAZĂ VASILE TAILOR, DIMA NICU, NEGRU CONSTANŢA, BENGIN VASILE, BURETE VASILE, BURETE GHEORGHE, SĂNDULESCU VASILE, SĂNDULESCU VALENTIN, GOLOŞOI ALEXANDRU, UNGUREANU NICOLETA MIHAELA ŞI TRACHE GHEORGHE  pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt: 

În perioada august 2011 – februarie 2012, inculpaţii PERCA ŞTEFAN CĂTĂLIN, BURTEA VIJAI COSTIN, MICU MARINEL COSMIN, MARĂ AUGUSTIN, CĂCĂREAZĂ VASILE TAILOR, DIMA NICU, NEGRU CONSTANŢA, BENGIN VASILE, BURETE VASILE, BURETE GHEORGHE, SĂNDULESCU VASILE, SĂNDULESCU VALENTIN, GOLOŞOI ALEXANDRU, cu sprijinul inculpaţilor TRACHE GHEORGHE şi UNGUREANU NICOLETA MIHAELA (contabili), împreună cu inculpatul TOCĂNEL EUSEBIU CRISTINEL – director general adjunct al unei societăţi comerciale,  au realizat în numele altor şase societăţi, achiziţii de cereale de la diferiţi furnizori, pe care le-au livrat către cea dintâi, iar în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul statului, deşi au achiziţionat şi livrat grâu sau porumb, au întocmit facturi de achiziţie şi de livrare în care au menţionat produsul triticale respectiv mălai furajer, în declaraţiile fiscale depuse la organul fiscal declarând aceste livrări fictive dar şi achiziţii fictive ale acestor produse de la furnizori.

Prin această modalitate, cele şase societăţi comerciale au încasat fără drept sume de bani reprezentând TVA, realizând astfel venituri suplimentare pe care nu le-au declarat, iar societatea reprezentată de inculpatul Tocănel Eusebiu Cristinel a dedus în mod nelegal TVA – ul aferent facturilor de aprovizionare, prin scăderea TVA-ului plătit fictiv din TVA-ul colectat din vânzări.

Mecanismul utilizat de inculpaţi prin societăţile implicate în circuitul comerţului cu triticale şi mălai furajer, constă în achiziţia, în cea mai mare parte, de grâu şi porumb, de la producători agricoli, neplătitori de TVA, înregistrarea fictivă a achiziţiilor de la firme plătitoare de TVA, plata în numerar, facturarea produsului triticale la procesator (pentru neîncadrarea în prevederile OUG nr. 49/2011 – potrivit cărora pentru grâu şi porumb se aplică măsurile de simplificare -taxare inversă), loc în care produsul dispare prin măcinare şi amestec cu alte materii prime, în compoziţia nutreţurilor, încasarea contravalorii cerealelor, inclusiv TVA, prin viramente bancare, retragerea de numerar din cont si astfel, ciclul se reia, fără plata TVA la bugetul de stat.

Prejudiciul total cauzat bugetului statului este în sumă de 1.839.703 lei, echivalentul sumei de 421.185 euro.

În cauză, procurorii au instituit măsuri asiguratorii până la concurenţa sumei de 1.441.877 lei, până în prezent, prejudiciul recuperat fiind în valoare de 1.568.724 lei.

Cercetările penale au fost efectuate în colaborare cu ofiţeri din cadrul I.P.J. Vâlcea – Serviciul de Investigare a Fraudelor şi cu sprijinul tehnic al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă.

 Dosarul a fost înaintat, spre competentă soluţionare, Tribunalului Vâlcea. 

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.