Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), alături de Asociația Europeană a Agențiilor de Turism și Touroperatorilor (ECTAA), solicită introducerea de urgență a unui mecanism obligatoriu de protecție împotriva insolvenței companiilor aeriene în Europa. Apelul vine în urma falimentului companiei Air Belgium, care a generat pierderi de aproape 8 milioane de euro din cereri de rambursare ale pasagerilor – peste 5 milioane dintre acestea reprezentând bilete vândute prin intermediul agențiilor de turism și touroperatorilor.

Air Belgium a anunțat încetarea zborurilor regulate de pasageri încă din septembrie 2023, iar pe 30 aprilie 2025 a fost declarată oficial în faliment. Această situație, ca și cea generată de falimentul Blue Air pe piața din România, lasă mii de pasageri fără posibilitatea de a-și recupera contravaloarea biletelor, iar agențiile de turism sunt puse în fața unei presiuni financiare uriașe, de multe ori fiind nevoite, pentru a-și păstra clienții, să îi despăgubeasca din propriul buzunar.

Impactul este major asupra agențiilor de turism – în special asupra IMM-urilor, care reprezintă peste 98% din totalul intermediarilor de turism din Europa. În cazul în care un bilet de avion este vândut ca parte a unui pachet de servicii de călătorie, organizatorul este obligat prin lege să ofere o alternativă clientului, chiar dacă nu mai poate recupera banii de la compania aeriană falimentară. Această realitate generează pierderi considerabile pentru agențiile de turism, care devin victime colaterale ale gestionării defectuoase din partea companiilor aeriene.

„Este inacceptabil ca agențiile de turism și clienții acestora să fie expuși unor riscuri atât de mari, în timp ce companiile aeriene nu au obligația de a constitui garanții financiare în caz de insolvență. Solicităm instituțiilor europene modificarea cadrului legislativ general și autorităților naționale să dea curs propunerii înaintate de ANAT încă din vara anului trecut și care, până în acest moment, a fost complet ignorată de către decidenți, de a înființa un fond de garantare pentru biletele de avion, bazat pe un mecanism extrem de simplu, dar care ar garanta că TOȚI pasagerii își recuperează bani în cazul falimentului unei companii aeriene, indiferent de canalul prin care au achiziționat biletul de avion,” a declarat Dr. Alin Burcea, președintele ANAT.

Având în vedere că biletele de avion se achită, de regulă, integral și în avans, riscul este transferat direct către consumator și către intermediarul care comercializează serviciul. În ultimii 25 de ani, aproximativ 1.200 de companii aeriene de pasageri comerciale au intrat în insolvență – un semnal clar că problema nu mai poate fi ignorată.

Oportunitate legislativă reală la nivel european

 Consiliul Uniunii Europene discută în prezent revizuirea Regulamentului (CE) nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor aerieni. ANAT și ECTAA solicită includerea unei prevederi clare prin care companiile aeriene să fie obligate să ofere garanții financiare care să acopere rambursarea biletelor în cazul anulării zborurilor din motive de faliment sau încetarea activității.

Este momentul ca Europa în ansamblu și România, cu precădere, să adopte un mecanism real de protecție, similar Fondului de garantare a biletelor de avion din Danemarca. În lipsa unor astfel de măsuri, agențiile de turism – care sunt coloana vertebrală a ecosistemului turistic – sunt lăsate să suporte consecințele falimentelor companiilor aeriene, fără vină și fără protecție”, a adăugat președintele ANAT.

Printre falimentele răsunătoare din ultimii 20 de ani se numără cele ale companiilor aeriene Air Madrid (Spania), decembrie 2006, când peste 120.000 de persoane au fost blocate în Spania și America Latină în perioada sărbătorilor de iarnă; Malev (Ungaria), în 2012, cu 6000 de pasageri afectați și datorii de 270 de milioane de dolari; Air Berlin (Germania), august 2017, a doua cea mai mare companie aeriană din Germania, impactul afectând nenumărați pasageri și 8.600 de angajați; Blue Air (România), care și-a suspendat operațiunile în septembrie 2022 și a intrat în insolvență în martie 2023, afectând între 150.000 și 230.000 de pasageri iar pagubele financiare au fost de peste 19,5 milioane de euro în bilete neutilizate.

ANAT reafirmă angajamentul de a reprezenta interesele agențiilor de turism românești în toate demersurile europene și naționale menite să aducă echilibru, corectitudine și protecție pe piața de transport aerian.

În evidențele ANT există în prezent peste 1.800 de agenții de turism active, care respectă principalele condiții de funcţionare: dețin o poliță de asigurare valabilă, licență emisă de ANT și brevet de turism pentru manager. Lista agențiilor de turism care funcționează legal se află pe pagina de internet a ANT (http://turism.gov.ro/autorizare-turism/).

În lista anunțată de ANT nu se află numai agenții de turism care funcționau fără să dețină o poliță de asigurare valabilă. Pentru o mare parte din cele care figurează în listă licenţa a fost radiată la cerere, în 2016, pentru că și-au oprit activitatea sau si-au schimbat sediul în ultimii şase ani.

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism îndeamnă turiștii să efectueze constant o verificare a agenției de turism de la care intenționează să cumpere un pachet turistic, căutând pe pagina de internet a acesteia sau la sediu existența poliței aflate în termenul de valabilitate, a licenței de funcționare și a brevetului de turism al managerului, precum și pe pagina de internet a Autorității. Prin decizia Consiliului Director, odată cu schimbarea paginii de internet a asociației, polița de asigurare va fi postată și pe www.anat.ro. În sprijinul agențiilor membre care își reînnoiesc polița, ANAT va urmări actualizarea informaţiilor şi pe site-ul ANT.ANAT este asociația patronală a agențiilor de turism din România, cărora le reprezintă interesele profesionale la nivel național, european și internațional. Asociația are ca membri activi 500 de agenții de turism, cele mai importante din țară, care cumulează peste 85% din vânzările pachetelor de turism și călătorie, estimate la aproape un miliard de euro anual și au împreună peste 4.600 de angajați. Industria turismului în România are peste 120.000 de angajați  și contribuie la economia națională cu aproape 2% din PIB.

Legea privind insovența persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai și publicată în Monitorul Oficial în iunie. Astfel, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-și declare falimentul personal și vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în fața unei comisii de insolvență, își vor putea face un plan de reeșalonare a datoriilor pe un termen de 5 ani, și o procedură de lichidare în fața instanțelor de judecată. În momentul deschiderii procedurii de insolvență se suspendă orice procedură de executare silită și nicio altă procedură de executare silită nu mai poate fi începută, se acordă preferință planului de rambursare și nu lichidării bunurilor, se suspendă de drept acumularea dobânzilor, penalităților și majorărilor de întârziere după momentul inițierii procedurii de insolvență și debitorul poate propune un plan de rambursare a datoriilor care se întinde pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.