Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru

Ministerul Sănătății – Cseke Attila

Ministerul Agriculturii – Tánczos Barna

Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu

Ministerul Energiei – Ilie Bolojan

Ministerul Transporturilor – Radu Miruță

Poziția de vicepremier – Oana Gheorghiu

„Propunerile urmăresc ca cei care sunt propuşi să aibă o experienţă în aşa fel încât imediat să poată prelua activitatea în aşa fel încât să se desfăşoare fără sincope şi de asemenea, ca toate proiectele care sunt în curs să continue. Până luni, am cerut noilor miniştri să ia legătura cu cei care au demisionat în aşa fel încât astăzi, mâine, la final de săptămână, cel mai târziu luni, să preia toate problemele şi luni urmează să avem o întâlnire de lucru în aşa fel încât să vedem unde sunt problemele, care sunt priorităţile pentru a lucra fără sincope”, a declarat premierul.

Demisiile și propunerile de înlocuire vor fi trimise la Președinție. „Așteptăm ca, în zilele următoare, aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial, astfel încât activitatea să poată fi preluată de către miniștrii propuși. Vă vom ține la curent cu activitatea guvernamentală în perioada următoare”, a precizat Ilie Bolojan.

https://www.facebook.com/share/v/1Gp6ojnw8m/

Potrivit legii, interimatul poate dura 45 de zile. Cu toate acestea, legea nu prevede sancțiuni dacă acest termen este depășit. Acest lucru s-a întâmplat în Guvernul Bolojan după demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de vicepremier și după demisia lui Daniel David de la Ministerul Educației.

Citește și   23 aprilie. Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor

Nicușor Dan a avut consultări la Palatul Cotrocedni cu liderii coaliției de guvernare,  pe fondul deciziei PSD de a-i retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan. Preşedintele  Dan îndeamnă la calm  și le-a  cerut partidelor să dezescaladeze retorica publică  și să se uite la soluții mai mult decât la probleme.

“Dincolo de criza politică, trebuie să asigurăm românii că avem instituții ale statului care funcționează, suntem un stat funcțional, cu o diferență de opinie la nivel politic. Nu se pune în discuție direcția pro-occidentală a României. Fiecare dintre partide și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe antioccidentale, proiecte AUR, și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare, în mod special pe proiectele esențiale: OECD, SAFE, PNRR,” a declarat pre;edintele.

„Un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm cetățenii României de un posibil puseu de inflație, care ar putea apărea pe fondul creșterii necontrolate a prețurilor la gaze. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că, din 2027, România va avea un avantaj important, în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaze în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ducă la scăderea prețului gazelor și să înlăture orice probleme de aprovizionare iarna, în perioadele cu ger”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a dat asigurări că prețul la gaze va rămâne stabil în această perioadă. „Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaze va fi administrat pentru consumatorii casnici și CET-uri pentru cantitatea necesară pentru a genera energie termică. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar conform datelor cei mai mulți consumatori din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt acum sub plafon”.

Ilie Bolojan a participat astăzi la Constanța și la sărbătoarea Zilei Marinei.

Sursă foto Farul Constanța

Știre în curs de actualizare

Anunțul l-a făcut duminică, pe 27 iulie, într-o conferință de presă în care a explicat contextul în care a dat mită și care este relația mediului de afaceri cu statul. „Mi-e clar că nu mai pot ajuta”, a afirmat Anastasiu, „pentru că, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus că voi face mai mult rău premierului”.

: „Există două tipuri de șpăgi: șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire. Șpaga de supraviețuire e atunci când… Și apropo, în anii 90, șpaga era cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță”.a menționat Anastasiu

https://www.facebook.com/share/v/1GC4bRxPUG/

Ilie Bolojan, care a condus ca preşedinte interimar partidul, în ulimele luni, a fost singurul candidat pentru această funcţie și a obținut  976 voturi.

Pentru cele patru funcţii de prim-vicepreşedinte au fost în cursă zece candidaţi. După exprimarea voturilor, cei patru prim-vicepreşedinţi sunt:

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne şi viceprim-ministru, 800 de voturi

Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, fost ministru al Dezvoltării, 694 de voturi

Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6 din Bucureşti, 584 de voturi

Nicoleta Pauliuc, senator  de Ilfov, 570 de voturi

„În numele celor care au fost aleși, vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, dar și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului.

Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare. Având în vedere alegerea mea în calitatea de președinte, conform statutului, președintele propune secretarul general,” a declarat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, președinte interimar al PNL, a fost desemnat vineri de Nicușor Dan să formeze următorul guvern cu care va merge în Parlament pentru a primi votul de învestitură. 

Principalele priorități ale lui Ilie Bolojan, premierul nou desemnat de către preşedintele Nicuşor Dan, sunt negocierile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorități parlamentare, dar și o posibilă majorare a TVA-ului, de la 19 la 21%.

„Sunt conştient de marea responsabilitate pe care mi-o asum datorită situaţiei dificile în care se găseşte ţara noastră ca efect al crizei bugetare îndelungate. Începând din această după-amiază, voi continua discuţiile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorităţi parlamentare, pentru definitivarea Guvernului şi a programului de guvernare”.

El a spus că în acțiunile sale va urmări trei direcții: „să punem ordine în finanțele țării”.. „să lucrăm pentru o bună guvernare care să creeze condiții de dezvoltare în România,”.„să arătăm respectul cuvenit românilor”.

Pentru prima dată în România un președinte demisionează, Klaus Iohannis a demisionat luni, 10 februarie.

Cum și-a motivat Klaus Iohannis gestul:

„Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni aș fi plecat din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată, n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlamentul României s-ar fi votat suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.

În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.

În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!

Conforma constituției, în locul lui Klaus Iohannis va fi numit ca interimar președintele Senatului, Ilie Bolojan. Acesta va rămâne în funcție până la terminarea scrutinului electoral, programat pe 4 mai, primul tur, și 18 mai, al doilea tur. Ilie Bolojan va fi nevoit să renunțe la atribuțiile sala ca șef al senatului, dar și pe cele de la conducerea Partidului Național Liberal, acolo de unde va trebui să se și autosuspende.

Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări. Reprezintă statul român pe plan intern și international; Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora; Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor; Poate adresa mesaje Parlamentului; Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului; Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului; Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate; Poate participa la ședințele Guvernului.

Potrivit articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică: Nu poate dizolva Parlamentul; Nu poate iniția un Referendum; Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost ales  în funcţia de preşedinte al Senatului. Ilie Bolojan a obţinut 70 de voturi, în timp ce contracandidaţii săi, Mircia Chelaru (AUR) şi Nadia-Cosmina Cerva (SOS România), au întrunit 29 de voturi, respectiv 14 voturi.

„Nu a fost un obiectiv pentru mine ocuparea acestei funcţii, dar voi face tot ce este posibil ca să reprezint cu demnitate Senatul şi ţara noastră. Pentru mine cred că sunt importante câteva lucruri din această poziţie şi sper să rezonaţi şi dumneavoastră cu ele. În primul rând să putem genera legi cât mai bune, cât mai clare, nu legi care sună neapărat bine, dar care creează probleme de obicei, ci legi care rezolvă probleme, legi care creează un context bun pentru ca românii, pentru ca antreprenorii să se dezvolte şi ţara noastră să aibă o direcţie bună în anii următori”, a afirmat Bolojan, după ce a fost ales președintele Senatului, potrivit News.ro.