<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>hram &#8211; InfoPress.Tv Romania</title>
	<atom:link href="https://www.infopress.tv/et/hram/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.infopress.tv</link>
	<description>Noi suntem cu ochii pe tine</description>
	<lastBuildDate>Mon, 25 May 2020 03:13:37 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.9.4</generator>
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">187710293</site>	<item>
		<title>Doi sfinți dobrogeni. Hramul mănăstirii „Sf.  Ioan Casian”</title>
		<link>https://www.infopress.tv/doi-sfinti-dobrogeni-hramul-manastirii-sf-ioan-casian/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/doi-sfinti-dobrogeni-hramul-manastirii-sf-ioan-casian/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 May 2020 14:05:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[coliva]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[sf gherman]]></category>
		<category><![CDATA[sf ioan casian]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=32931</guid>

					<description><![CDATA[Sâmbătă, 29 februarie 2020, Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe Sfinții Ioan Casian și Gherman din Dobrogea. Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut în preajma anului 360, iar Sfântul Cuvios Gherman în jurul anului 368. Cel mai vechi biograf al Sf. Ioan Casian, Ghenadie de Marsilia, afirmă că sfântul era de „neam scit”. La începutul [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353msonormal">
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353msonormal"><b> </b></p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353msonormal">
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353msonormal">Sâmbătă,  29 februarie 2020, Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe Sfinții Ioan Casian și Gherman din Dobrogea.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv5428860215msonormal">Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut în preajma anului 360, iar Sfântul Cuvios Gherman în jurul anului 368. Cel mai vechi biograf al Sf. Ioan Casian, Ghenadie de Marsilia, afirmă că sfântul era de „neam scit”.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv5428860215msonormal">La începutul secolului trecut, arheologul Vasile Pârvan a efectuat campanii de săpături în Dobrogea, descoperind (în anul 1912), în pădurea Șeremet (azi Ioan Casian), două inscripții în care se amintește de ținutul Casienilor: „Hotarele peşterilor Casienilor” și „Hotarele Casienilor şi peşterile”. Locul respectiv este considerat de istorici drept „patria lui Ioan Casian”. Astăzi, nu departe de acel loc, este o vatră monahală: mănăstirea „Sfântul Ioan Casian”.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv5428860215msonormal">Încă din tinerețe Sfinții Ioan Casian și Gherman s-au dedicat vieții monahale. În preajma anului 380, cei doi, împreună cu sora Sfântului Ioan Casian, au mers în Israel, unde au rămas aproximativ cinci ani la o mănăstire din apropierea Betleemului, apoi au trecut în Egipt, pentru a cunoaște viețuirea părinților din pustiu. În preajma anului 400 au pornit spre Constantinopol, unde era patriarh Sfântul Ioan Gură de Aur, care l-a hirotonit pe Sfântul Ioan Casian diacon, iar pe Sfântul Gherman, preot.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv5428860215msonormal">În jurul anului 405 cei doi prieteni au mers la Roma, încercând să-și apere mentorul, pe Sfântul Ioan Gură de Aur, în conflictul pe care îl avea cu împărăteasa Eudoxia. Ei au fost solii clerului și credincioșilor din Constantinopol, rugându-l pe Papa Inocențiu I să vină în ajutorul Sf. Ioan Gură de Aur, care fusese exilat pentru a doua oară.  <a href="https://www.flemt.it/sitemap.xml">custodia cover samsung</a> Aici, Sf. Ioan Casian a fost hirotonit preot, iar Sfântul Gherman a trecut la cele veșnice.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv5428860215msonormal">În preajma anul 415, Sfântul Ioan Casian s-a stabilit la Marsilia și a întemeiat două mănăstiri: una de călugări, cu hramul „Sfântul Victor”, iar cealaltă de călugărițe.  <a href="https://www.custodia4cover.it/sitemap.xml">custodia iphone</a> Acestora le-a dat primele reguli monahale, inspirate din tradiția mânăstirilor răsăritene. De aceea, el este considerat <b>întemeietorul monahismului în Apus</b>. A redactat trei scrieri importante: „Despre așezămintele mănăstirești de obște (chinoviale) și despre remedii contra celor opt păcate capitale”, „Convorbiri cu părinţii” şi „Despre întruparea Domnului”. Totodată, a introdus „Patericul” (convorbiri cu părinții pustiei) în literatura teologică apuseană.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv5428860215msonormal">Sfântul Ioan Casian a murit la Marsilia, în anul 435.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv5428860215msonormal">Ambii sfinţi au fost canonizaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353msonormal">
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353msonormal">Mănăstirea „Sf. Ioan Casian”, din apropierea localității Târgușor (jud.   <a href="https://www.kelisfashion.it/sitemap.xml">custodia cover iphone</a> Constanța), își cinstește ocrotitorul printr-o serie de activități cultural-religioase:</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353gmail-msolistparagraph">&#8211;     <b>Joi, 27 februarie, </b>începând cu <b>ora 18.30, </b>părintele protosinghel Iustin Petre, starețul mănăstirii „Sf.  <a href="https://www.kelisfashion.it/sitemap.xml">custodia cover samsung</a> Ioan Casian”, va susține conferința intitulată: „<i>Despre invidie în opera Sfântului Ioan Casian</i>”, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța;</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353gmail-msolistparagraph">&#8211;    În noaptea de<b> vineri spre sâmbătă (28-29 februarie),</b> de la <b>ora 23.00</b>, preoții mănăstirii „Sf. Ioan Casian” vor oficia Sf.  <a href="https://www.cifnet.it/sitemap.xml">custodia iphone</a> Liturghie la peștera Casienilor, din apropierea mănăstirii.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353gmail-msolistparagraph"> &#8211; <b>Duminică, 1 martie</b>, de la <b>ora 8.00, </b>Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va săvârși Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sf. Ioan Casian”.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353gmail-msolistparagraph">
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353gmail-msolistparagraph">Totodată, <b>vineri, 28 februarie</b>, de la <b>ora 16.00</b>, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei și pe cea a Sfântului Maslu la biserica „Sf.  <a href="https://www.tupabike.it/sitemap.xml">custodia iphone</a> Gherman” din Constanța, zona km 4-5.</p>
<p class="yiv1364956166gmail-yiv0506931353gmail-msolistparagraph"><b>Sâmbătă, 29 februarie</b>, de la <b>ora 8.30</b>, Ierarhul Tomisului va oficia Sf. Liturghie la mănăstirea „Sf. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/doi-sfinti-dobrogeni-hramul-manastirii-sf-ioan-casian/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">32931</post-id>	</item>
		<item>
		<title>25 ianuarie Sfântul Ierarh Bretanion. Hram la mănăstirea 23 August</title>
		<link>https://www.infopress.tv/25-ianuarie-sfantul-ierarh-bretanion-hram-la-manastirea-23-august/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/25-ianuarie-sfantul-ierarh-bretanion-hram-la-manastirea-23-august/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Jan 2019 15:21:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[IPS teodosie]]></category>
		<category><![CDATA[sfant]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=31412</guid>

					<description><![CDATA[Pe 25 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ierarh Bretanion, primul episcop atestat al Tomisului. Cu acest prilej, duminică, 27 ianuarie, începând cu ora 9.00, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sf. Ierarhi Nicolae şi Bretanion”, de lângă localitatea 23 August, care-și sărbătorește unul dintre ocrotitori. Născut în Capadocia, posibil ucenic al [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p class="yiv6031661551MsoNormal">
<p class="yiv6031661551MsoNormal">Pe 25 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ierarh Bretanion, primul episcop atestat al Tomisului. Cu acest prilej, duminică, 27 ianuarie, începând cu ora 9.00, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sf. Ierarhi Nicolae şi Bretanion”, de lângă localitatea 23 August, care-și sărbătorește unul dintre ocrotitori.</p>
<p class="yiv6031661551gmail-yiv5206030992msonormal">Născut în Capadocia, posibil ucenic al Sfântului Vasile cel Mare, Bretanion (Vretanion) a fost numit episcop al Tomisului în jurul anului 360. Dintr-o mărturie a istoricului bisericesc Sozomen se cunoaşte un episod din care reiese bărbăţia şi înţelepciunea sa.</p>
<p class="yiv6031661551gmail-yiv5206030992msonormal">Astfel, împăratul Valens, care era un aprig susţinător al ereziei ariene, a venit la Tomis după încheierea unei campanii războinice împotriva goţilor (369) şi, intrând în catedrala episcopală, a încercat să-l înduplece pe episcop să îmbrăţişeze credinţa arienilor prin participarea la Sfintele Taine alături de credincioşii arieni. Episcopul a refuzat, invocând hotărârile Sinodului I ecumenic de la Niceea (325), care condamnase arianismul, şi a părăsit biserica episcopală, mutându-se într-o altă biserică, împreună cu credincioșii ortodocşi. Faptul că s-a mutat dintr-un lăcaş de cult în altul denotă răspândirea creștinismului și faptul că, la Tomis, existau cel puțin două edificii de cult creștine.</p>
<p class="yiv6031661551gmail-yiv5206030992msonormal">Împăratul Valens s-a supărat pe episcop şi a poruncit să fie trimis în exil, dar, la scurt timp, l-a reașezat în scaunul episcopal de teama unei iminente răscoale a credincioșilor.</p>
<p class="yiv6031661551gmail-yiv5206030992msonormal">A avut un rol important și în redactarea şi trimiterea documentelor cu privire la transferarea moaştelor Sfântului Sava Gotul în Cappadocia, la cererea Sfântului Vasile cel Mare.</p>
<p class="yiv6031661551gmail-yiv5206030992msonormal">Sf. Bretanion a condus Biserica Tomisului până aproape de anul 381, când s-a mutat la Domnul, în ziua de 25 ianuarie.</p>
<p class="yiv6031661551gmail-yiv5206030992msonormal">Chipul sfântului este pictat în catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.</p>
<p class="yiv6031661551MsoNormal">
<p class="yiv6031661551MsoNormal">
<p class="yiv6031661551MsoNormal">
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/25-ianuarie-sfantul-ierarh-bretanion-hram-la-manastirea-23-august/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">31412</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Activități religioase în Arhiepiscopia Tomisului</title>
		<link>https://www.infopress.tv/activitati-religioase-in-arhiepiscopia-tomisului/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/activitati-religioase-in-arhiepiscopia-tomisului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 Aug 2018 17:01:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[binecuvantare]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[IPS teodosie]]></category>
		<category><![CDATA[manastire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=30831</guid>

					<description><![CDATA[Duminică, 26 august, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va răspunde invitației IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și va face parte din soborul care va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala „Naşterea Maicii Domnului” din Gura Humorului. Hram la Biserica Greacă Biserica Ortodoxă îl cinstește luni, 27 august, pe Sfântul Mucenic Fanurie. Acesta este cel de-al doilea [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Duminică, 26 august, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va răspunde invitației IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și va face parte din soborul care va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala „Naşterea Maicii Domnului” din Gura Humorului.</p>
<p>Hram la Biserica Greacă</p>
<p>Biserica Ortodoxă îl cinstește luni, 27 august, pe Sfântul Mucenic Fanurie. Acesta este cel de-al doilea hram al bisericii grecești din Constanța, primul fiind Schimbarea la Față. Cu acest prilej, luni, 27 august, de la ora 8.45, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie în acest lăcaș de cult care este situat pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 36.</p>
<p>Totodată, în perioada 24 – 28 august, credincioșii vor putea cinsti moaștele Sf. Apostol Andrei, aduse spre închinare de la mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”.</p>
<p>Sfântul mucenic Fanurie</p>
<p>Fanurie este un sfânt grec cinstit de către comunitatea greacă din Constanța încă din secolul al XIX-lea. Nu se cunoaște cu exactitate locul și perioada în care a trăit Sfântul Fanurie, însă este reprezentat într-o icoană de secol XIV, descoperită printre ruinele unei biserici din insula Rhodos. Cultul său este foarte răspândit în rândul grecilor, fiind considerat sfânt făcător de minuni.</p>
<p>O istorisire amintește că, prin anul 1500, niște păstori au descoperit o peșteră luminată de o flacără. Înainte de a se întoarce la casele lor au ajuns, cu efort, în râpa unde se afla peștera, iar acolo au găsit moaștele sfântului și o piele de animal pe care îi era povestită viața.</p>
<p>Era cel mai mare dintre cei 13 copii ai familiei și, după moartea tatălui, a descoperit că mama sa dansa într-un local, pentru a le asigura hrana. Din acel moment Fanurie a părăsit familia și și-a închinat viața slujirii lui Dumnezeu, în post și rugăciune.</p>
<p>Tradiția spune că, pentru mântuirea mamei, Sfântul Fanurie a făcut tot ce i-a stat în putință. Chiar în momentul martirajului, prin ucidere cu pietre, sfântul s-a rugat ca tot cel ce se roagă pentru mama lui să fie miluit de către Dumnezeu. O tradiție locală cere ca rugăciunea să fie însoțită de o turtă făcută din nouă ingrediente, împărțită, după binecuvântarea preotului, săracilor.</p>
<p>IPS Teodosie îi binecuvântează pe copii</p>
<p>În curând clopoțelul va anunța începutul anului școlar și elevii se vor întoarce la școală. Perioada vacanței de vară nu este doar una de odihnă, ci și un timp în care copiii pot învăța lucruri folositoare. De la acest considerent au plecat preoții mai multor parohii din cadrul eparhiei, care au organizat școli de vară pentru copii.</p>
<p>Una dintre ele este și biserica „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” din Constanța (str. Ion Neculce, nr. 2 A, zona Inel II). Aici cursurile Școlii „Acasă la Sfântul Vasile” au debutat în data de 1 august și se vor finaliza duminică, 2 septembrie. Copiii învăță de la specialiști să se joace, să picteze, să danseze, să brodeze, să creeze, să se cunoască mai bine, iar marți, 28 august, de la ora 8.30, vor asista la Sfânta Liturghie oficiată în biserica parohiei de către IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care îi va binecuvânta și îi va împărtăși. Totodată, ierarhul nostru va sfinți și noua cruce a Sfântului Altar, sculptată în lemn de păr și donată de către familia Nicolae Cernișov.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/activitati-religioase-in-arhiepiscopia-tomisului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">30831</post-id>	</item>
		<item>
		<title>17 februarie: Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron</title>
		<link>https://www.infopress.tv/17-februarie-sfantul-mare-mucenic-teodor-tiron/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/17-februarie-sfantul-mare-mucenic-teodor-tiron/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 16 Feb 2018 08:09:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[IPS teodosie]]></category>
		<category><![CDATA[sf tiron]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=29689</guid>

					<description><![CDATA[Sâmbătă, 17 februarie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron. Cu acest prilej, duminică, 18 februarie, începând cu ora 8.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la parohia „Sf. Ierarh Nectarie Taumaturgul, Sf. M. Mc. Teodor Tiron și Sf. Ierarh Luca al Crimeei” din Constanța (zona Medeea), care își serbează cel de-al [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sâmbătă, 17 februarie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron. Cu acest prilej, duminică, 18 februarie, începând cu ora 8.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la parohia „Sf. Ierarh Nectarie Taumaturgul, Sf. M. Mc. Teodor Tiron și Sf. Ierarh Luca al Crimeei” din Constanța (zona Medeea), care își serbează cel de-al doilea ocrotitor, pe Sf. Teodor Tiron. Credincioșii prezenți pot cinsti moaștele Sfântului Teodor Tiron, aflate spre închinare permanentă la această biserică. Apoi, de la ora 17.00, la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, ierarhul nostru va oficia slujba Vecerniei pentru începutul Postului Mare, cu rugăciunile de iertare.<br />
Sfântul Teodor Tiron, ostaș în armata romană, a refuzat să se închine idolilor și, astfel, a fost arestat, supus chinurilor, apoi condamnat și ars de viu (în anul 304). Sinaxarul amintește o minune a sfântului, petrecută pe vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care, dorind să-i insulte pe creştini, la începutul Postului Mare a dat ordin să fie stropite proviziile din pieţele de alimente ale Constantinopolului cu sângele jertfit idolilor.<br />
Sfântul Teodor s-a arătat în vis Arhiepiscopului Eudoxie, căruia i-a poruncit să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere. Astfel, a luat naștere tradiția liturgică a colivei.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/17-februarie-sfantul-mare-mucenic-teodor-tiron/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29689</post-id>	</item>
		<item>
		<title>7 ianuarie : Soborul Sfântului Ioan Botezătorul</title>
		<link>https://www.infopress.tv/7-ianuarie-soborul-sfantului-ioan-botezatorul/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/7-ianuarie-soborul-sfantului-ioan-botezatorul/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 06 Jan 2018 16:04:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[IPS teodosie]]></category>
		<category><![CDATA[liturghie]]></category>
		<category><![CDATA[sf ioan botezatorul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=29439</guid>

					<description><![CDATA[În fiecare an, pe data de 7 ianuarie praznuim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul. Începând cu ora 9.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din localitatea Constanța (zona Pod Butelii), care-și serbează hramul. Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În fiecare an, pe data de 7 ianuarie praznuim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul.<br />
Începând cu ora 9.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din localitatea Constanța (zona Pod Butelii), care-și serbează hramul.<br />
Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului. Sf. Ioan Botezătorul este cel mai mare Proroc al Vechiului Testament și Înaintemergător al Domnului, pentru că a anunțat venirea lui Mesia, pregătind poporul să-L întâmpine.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/7-ianuarie-soborul-sfantului-ioan-botezatorul/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29439</post-id>	</item>
		<item>
		<title>14 octombrie: Sfânta Cuvioasă Parascheva</title>
		<link>https://www.infopress.tv/14-octombrie-sfanta-cuvioasa-parascheva/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/14-octombrie-sfanta-cuvioasa-parascheva/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 Oct 2017 15:44:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[IPS teodosie]]></category>
		<category><![CDATA[moaste]]></category>
		<category><![CDATA[pelerinaj]]></category>
		<category><![CDATA[sf. parascheva]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=28986</guid>

					<description><![CDATA[Sâmbătă, 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, ale cărei moaşte se află în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Vineri, 13 octombrie, de la ora 15.00, la biserica „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din localitatea Cumpăna, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Taina Sfântului Botez pentru cinci copii aflaţi în asistenţă maternală. Hramul [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sâmbătă, 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o cinsteşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, ale cărei moaşte se află în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.<br />
Vineri, 13 octombrie, de la ora 15.00, la biserica „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din localitatea Cumpăna, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Taina Sfântului Botez pentru cinci copii aflaţi în asistenţă maternală. Hramul bisericii va fi împodobit cu aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei (de la Peștera Sfântului Andrei) și ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon (de la Catedrala arhiepiscopală). Sfintele odoare se află încă de marți la biserica din Cumpăna și vor rămâne până luni, 16 octombrie.<br />
 Sfânta Parascheva este şi ocrotitoarea oraşului Năvodari, dar şi a celei mai vechi biserici din oraş ce are acest hram. Cu acest prilej, vineri, 13 octombrie, la ora 17.30, ierarhul Tomisului va oficia slujba Vecerniei la biserica „Sf. Cuv. Parascheva” din Năvodari, apoi va conduce tradiționala procesiune cu icoana și veșmântul Sfintei Cuvioase Parascheva pe următorul traseu: biserica „Sf. Parascheva” (Zona Kaufland) &#8211; str. Constanţei – biserica „Bunavestire” – str. Mării – str. Frunzelor – str. Rândunelelor – biserica „Sf. Cuv. Parascheva”.<br />
Sâmbătă, 14 octombrie, de sărbătoarea Sfintei Parascheva, IPS Teodosie va răspunde invitaţiei IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, şi va participa la Sfânta Liturghie arhierească oficiată pe podiumul amenajat pe B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt din Iaşi, unde are loc cel mai mare pelerinaj ortodox din România.<br />
Sfânta Cuvioasă Parascheva,  ocrotitoarea Moldovei, a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea şi s-a născut în cetatea Epivat, în apropiere de Constantinopol, pe ţărmul Mării Marmara, într-o zi de vineri (de aici denumirea populară de Sfânta Vineri). Încă din tinereţe a intrat în viaţa monahală, la o mănăstire de lângă Constantinopol. Apoi, timp de mulţi ani a trăit o viaţă ascetică în mânăstirile din Constantinopol, Ierusalim şi de pe Valea Iordanului. La 25 de ani s-a întors în locurile natale, unde a trăit timp de doi ani.<br />
La vârsta de 27 de ani s-a mutat către Domnul, iar moaştele sale au fost păstrate în cetatea Epivat timp de 200 de ani. În jurul anului 1235, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, în Bulgaria, după care au plecat la Belgrad, iar în anul 1521 au ajuns la Constantinopol.<br />
Un moment de referinţă în istoria Sfintei îl reprezintă anul 1641 când voievodul moldovean Vasile Lupu a adus moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva la Iaşi şi le-a aşezat în biserica ctitorită de el, biserica „Sfinţii Tei Ierarhi”. Cinstitele moaște au rămas aici până când, în anul 1888, în urma unui incendiu, moaștele au fost depuse la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, unde se găsesc și astăzi.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/14-octombrie-sfanta-cuvioasa-parascheva/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28986</post-id>	</item>
		<item>
		<title>14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci</title>
		<link>https://www.infopress.tv/14-septembrie-inaltarea-sfintei-cruci/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/14-septembrie-inaltarea-sfintei-cruci/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 Sep 2017 10:23:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[cruce]]></category>
		<category><![CDATA[Dervent]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[IPS teodosie]]></category>
		<category><![CDATA[manastire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=28834</guid>

					<description><![CDATA[Joi, 14 septembrie, Biserica Ortodoxă cinstește Înălțarea Sfintei Cruci. Cu acest prilej, începând cu ora 8.30, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, care-și serbează unul dintre hramuri. Apoi, ierarhul Tomisului va conduce o procesiune cu icoana Maicii Domnului de la Dervent spre Izvorul Tămăduitor din apropiere, unde va avea loc [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Joi, 14 septembrie, Biserica Ortodoxă cinstește Înălțarea Sfintei Cruci. Cu acest prilej,  începând cu ora 8.30, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, care-și serbează unul dintre hramuri. Apoi, ierarhul Tomisului va conduce o procesiune cu icoana Maicii Domnului de la Dervent spre Izvorul Tămăduitor din apropiere, unde va avea loc slujba de sfințire a apei și vor fi citite rugăciuni pentru ploaie.<br />
 Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci ne aduce aminte de două momente importante din istoria lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos.<br />
Primul moment a fost înălţarea solemnă a Sfintei Cruci înaintea credincioşilor din Ierusalim, în data de 14 septembrie a anului 335, de către patriarhul Macarie, după ce lemnul Crucii a fost descoperit de către mama Sfântului împărat Constantin cel Mare, împărăteasa Elena.<br />
Al doilea moment este tot o înălţare solemnă a lemnului Sfintei Cruci înaintea credincioşilor din Ierusalim, în ziua de 14 septembrie a anului 630, de către patriarhul Zaharia al Ierusalimului.<br />
Evenimentul a marcat recuperarea Sfintei Cruci de la perşi, în anul 629, de către împăratul bizantin Heraclius, după ce perșii o luaseră ca pradă de război, la cucerirea Ierusalimului din anul 615. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci a avut la început un caracter local, dar până în secolul XI s-a generalizat în întreaga Biserică.<br />
Înălțarea Sfintei Cruci este zi de post deoarece ne amintește de Patimile, Răstignirea și moartea pe Cruce a Mântuitorului.<br />
 Istoria Sfintelor Cruci de la Dervent poate fi reconstituită în parte cu ajutorul povestirilor din popor, transmise din generaţie în generaţie. Astfel, tradiția vorbește despre patru creștini care au fost condamnați la moarte de către conducătorul cetății Dervent. Aceștia au fost duși în arenă și supuși unor torturi greu de imaginat. Pe locurile unde au fost martirizați au fost găsite patru pietre crescute în formă de cruce. Nu se știe momentul martirajului.<br />
            Până în secolul al XIV-lea nu se mai păstrează informații despre Sfintele cruci de la Dervent. Adem Paşa, pe moşia căruia se aflau Sfintele Cruci, a amenajat mai multe adăposturi pentru bolnavii creștini și musulmani care-și găseau tămăduire aici.<br />
În perioada stăpânirii otomane Ahmet Bey (șeful unei raiale turcești de pe malul Dunării), aflând că aceste cruci aduc binecuvântare, a cumpărat moșia. Aceasta a fost ferită de foamete și de ciumă, iar mulți creștini veneau aici la muncă, doar ca să se atingă de Sfintele Cruci. În preajma războiului pentru independenţa României, s-a călcat tradiţia ocrotirii crucilor. Unul din descendenţii lui Ahmet a mers la câmp la vremea secerişului şi a observat că aceste Sfinte Cruci sunt foarte cinstite de către slujitori. El a lovit cu sabia în Crucea cea mare şi i-a rupt braţele, iar pe două din cele trei mici le-a scos din pământ.<br />
După Războiul de Independență, un cioban surdo-mut din Coslugea și-a găsit vindecare la crucile de leac de la Dervent. Pe când își înapoia oile din marginea islazului l-a cuprins moleșeala, s-a întins și și-a așezat capul pe brațele curcii tăiate. Aici a dormit până după-amiază. Când s-a trezit a auzit tunetele și picăturile de ploaie. După ce și-a strâns turma care se împrăștiase a realizat minunea. Vestea minunii s-a răspândit și mulți oameni și-au găsit alinare la Crucile de leac de la Dervent, așa cum au fost numite. (sursa: www.dervent.ro)</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/14-septembrie-inaltarea-sfintei-cruci/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28834</post-id>	</item>
		<item>
		<title>20 iulie:  Sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie</title>
		<link>https://www.infopress.tv/20-iulie-sarbatoarea-sfantului-proroc-ilie/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/20-iulie-sarbatoarea-sfantului-proroc-ilie/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 17 Jul 2017 13:06:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[Icoana]]></category>
		<category><![CDATA[IPS teodosie]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[sf ilie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=28619</guid>

					<description><![CDATA[Joi, 20 iulie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul. Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, are următorul program: &#8211; miercuri, 19 iulie, începând cu ora 17.30, va oficia slujba Vecerniei la mănăstirea „Sfântul Ilie”, din apropierea localității Histria, unde va sfinți o icoană a hramului, realizată de către pictorul [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Joi, 20 iulie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul și slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul.<br />
Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, are următorul program:<br />
&#8211;  miercuri, 19 iulie, începând cu ora 17.30, va oficia slujba Vecerniei la mănăstirea „Sfântul Ilie”, din apropierea localității Histria, unde va sfinți o icoană a hramului, realizată de către pictorul bisericesc Dorin Curatu din Chișinău (foto anexată);<br />
&#8211; miercuri, 19 iulie, începând cu ora 20.00, va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sfântul Ilie” din orașul Techirghiol. Totodată aici va sfinți și racla ce va adăposti câte un fragment din moaștele Sfinților Sava de la Buzău, Emilian de la Durostorum și Flavian al Cartaginei, primite în dar de la mănăstirea din Lesje, Episcopia Krusevac din cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe (foto anexată);<br />
&#8211; joi, 20 iulie, începând cu ora 8.30, va oficia Sfânta Liturghie, la biserica „Sf. Ilie” din Constanța (str. Ion Ursu, nr. 38).</p>
<p> Originar din cetatea Tesva, fiu al unui preot evreu, Sfântul Proroc Ilie este cunoscut datorită minunii de a aduce ploaia.<br />
Cu 800 de ani înainte de Hristos, în Israel trăiau regele Ahab și Izabela, soţia sa, care l-a adus în Israel pe Baal, zeul căruia i se închinau cananeenii. Ilie l-a avertizat pe Ahab de idolatria în care căzuse poporul şi, văzând împietrirea regelui, i-a profețit: „în aceşti ani nu va mai fi nici rouă, nici ploaie” (III Regi 17, 1). Între timp, Sfântul Ilie a stat la pârâul Cherit, unde a fost hrănit de către corbi, apoi în casa unei văduve din Sarepta, unde a înmulţit făina, uleiul şi l-a înviat pe fiul gazdei. După trei ani a mers la regele Ahab şi l-a îndemnat să-i adune pe preoţii idolilor Baal şi Astartei pe muntele Carmel. Aici, Ilie a dovedit poporului neputinţa zeilor şi atotputernicia lui Dumnezeu. Preoţii lui Baal nu au putut aduce jertfă idolului lor, pe când, la rugăciunea lui Ilie, Dumnezeu a pogorât foc din cer și a fost mistuit jertfa și jertfelnicul. La porunca lui Ilie preoţii lui Baal au fost ucişi şi a plouat.<br />
Conform Scripturii, Dumnezeu i se descoperă lui Ilie pe muntele Horeb, „într-o adiere de vânt lin” (III Regi 19, 12). Înainte de sfârşitul misiunii sale profetice, Sfântul Ilie l-a lăsat urmaş pe Elisei și s-a înălţat la cer „prin vifor de foc şi cu car de cai de flacără” (Ecclesiasticul 48, 9).</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/20-iulie-sarbatoarea-sfantului-proroc-ilie/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28619</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Hram la mănăstirea Prodromița</title>
		<link>https://www.infopress.tv/hram-la-manastirea-prodromita/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/hram-la-manastirea-prodromita/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 11 Jul 2017 07:48:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[Icoana]]></category>
		<category><![CDATA[manastire]]></category>
		<category><![CDATA[prodromita]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=28587</guid>

					<description><![CDATA[Miercuri, 12 iulie, în calendarul creștin-ortodox este consemnată sărbătoarea Cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromița” de la Muntele Athos. Cu acest prilej, începând cu ora 7.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la schitul Prodromița, aflat în partea de vest a localității Hârșova, pe malul Dunării. Icoana „Prodromița” a fost pictată acum [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>    Miercuri, 12 iulie, în calendarul creștin-ortodox este consemnată sărbătoarea Cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromița” de la Muntele Athos. Cu acest prilej, începând cu ora 7.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la schitul Prodromița, aflat în partea de vest a localității Hârșova, pe malul Dunării.<br />
           Icoana „Prodromița” a fost pictată acum 150 de ani. Dorindu-și din tot sufletul ca și la schitul Prodromul să fie o icoană făcătoare de minuni, monahul Nifon și ucenicul său, Nectarie, au venit din Sfântul Munte la Iași unde au găsit un meșter iconar, Nicolau Iordache, ce a respectat condițiile impuse: spovedanie, post și rugăciune. La un moment dat, după terminarea veșmintelor, meșterul iconar a întâmpinat dificultăți la pictarea chipurilor, amânând lucrul până a două zi. Dimineața, după rugăciune, când a vrut să se apuce de lucru a găsit fețele pictate în mod desăvârșit. De aceea se spune că icoana nu a fost făcută de mână omenească. Mărturia pictorului se află la schitul Prodromul într-un document datat 29 iunie 1863.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/hram-la-manastirea-prodromita/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28587</post-id>	</item>
		<item>
		<title>1 aprilie: Sf. Cuv. Maria Egipteanca</title>
		<link>https://www.infopress.tv/1-aprilie-sf-cuv-maria-egipteanca/</link>
					<comments>https://www.infopress.tv/1-aprilie-sf-cuv-maria-egipteanca/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Stefania Stavarache]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 Mar 2017 11:25:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Promo]]></category>
		<category><![CDATA[Religie]]></category>
		<category><![CDATA[arhiepiscopia tomisului]]></category>
		<category><![CDATA[crestini]]></category>
		<category><![CDATA[hram]]></category>
		<category><![CDATA[IPS teodosie]]></category>
		<category><![CDATA[moaste]]></category>
		<category><![CDATA[sfant]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.infopress.tv/?p=27919</guid>

					<description><![CDATA[Sâmbătă, 1 aprilie, Biserica Ortodoxă cinstește pe Sf. Cuv. Maria Egipteanca. Cu acest prilej, de la ora 8.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Capela tinerilor „Buna Vestire și Cuv. Maria Egipteanca” (de la intrarea în stațiunea Mamaia, dinspre Constanța), așezământ de cult ce-și va serba hramul. Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca este un [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Sâmbătă, 1 aprilie, Biserica Ortodoxă cinstește pe Sf. Cuv. Maria Egipteanca. Cu acest prilej, de la ora 8.30, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Capela tinerilor „Buna Vestire și Cuv. Maria Egipteanca” (de la intrarea în stațiunea Mamaia, dinspre Constanța), așezământ de cult ce-și va serba hramul.</p>
<p>Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca este un model de îndreptare și ascetism prin care Biserica îi încurajează pe creștini să caute drumul spre desăvârșire, prin renunțarea la patimi și păcate. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca a trăit între anii 355-431, iar viața i-a fost scrisă de patriarhul Sofronie al Ierusalimului. La vârsta de 12 ani, a fugit de acasă și a devenit prostituată în oraşul Alexandria din Egipt. Mai târziu, ajunge la Ierusalim, unde realizează starea ei de păcătoșenie și simte o mare dorinţă de îndreptare. De aceea, pleacă în pustia de dincolo de Iordan, unde vieţuieşte timp de 47 de ani. În această stare este descoperită de monahul Zosima, care o și împărtășește cu trupul și sângele Domnului. Conform aceluiași monah, Cuvioasa Maria primise de la Dumnezeu daruri extraordinare, astfel încât a fost văzută cum mergea pe apa Iordanului și cum se înălța de la pământ în timpul rugăciunii. S-a mutat la Domnul în anul 431, în timpul împăratului Teodosie cel Tânăr.</p>
<p>Tot sâmbătă, la ora 16.00, la biserica „Sfântul Haralambie” din Constanța, IPS Teodosie va întâmpina racla cu moaștele Sfintei Maria Magdalena, adusă de la mănăstirea Pantocrator (Drăgăneşti Vlaşca, jud. Teleorman). Sfintele moaște vor rămâne spre cinstire până luni, 3 aprilie, ora 15.00.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Duminică, 2 aprilie, începând de la ora 8.45, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu PS Galaction, Episcop al Alexandriei și Teleormanului, va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Haralambie” .</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.infopress.tv/1-aprilie-sf-cuv-maria-egipteanca/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27919</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
