„Un aspect important este plafonarea administrativă a prețului la gaz. Așa cum știți, trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea prețului la gaze, dar în același timp trebuie să protejăm cetățenii României de un posibil puseu de inflație, care ar putea apărea pe fondul creșterii necontrolate a prețurilor la gaze. De asemenea, fiind un an greu, este normal să luăm aceste măsuri, având în vedere că, din 2027, România va avea un avantaj important, în sensul în care, așa cum am spus, vom avea resurse suplimentare de gaze în Marea Neagră, ceea ce ar trebui să ducă la scăderea prețului gazelor și să înlăture orice probleme de aprovizionare iarna, în perioadele cu ger”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a dat asigurări că prețul la gaze va rămâne stabil în această perioadă. „Asta înseamnă că prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor. Prețul la gaze va fi administrat pentru consumatorii casnici și CET-uri pentru cantitatea necesară pentru a genera energie termică. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar conform datelor cei mai mulți consumatori din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt acum sub plafon”.

O deflagrație puternică a avut loc vineri seară, în localitatea ialomițeană Amara, după ce gazele naturale, descoperite la forarea unui puț, s-au aprins ca o minge de foc. Autorităţile au trimis locuitorilor din Amara un mesaj RO-Alert. Sute de oameni au fost evacuaţi din zona de risc.

„În data de 29 august 2025, la ora 15:40, un apel la numărul unic de urgență 112 a semnalat producerea unui incident în localitatea Amara, județul Ialomița, în urma unui foraj de mare adâncime (284 m) realizat de un operator economic contractat de autoritățile locale pentru captarea și stocarea apei potabile.

Forajul a generat un jet de apă, gaze toxice și materiale solide, cu înălțimi de până la 50-60 metri, care a pus în pericol locuințele aflate în apropiere. În urma fenomenului, s-a format și un crater cu o rază de aproximativ 40-50 metri. Jetul se manifestă intermitent, atingând înălțimi de 20-30 metri și degajă apă, metan, hidrogen sulfurat, amoniac, praf și pământ,” a transmis ISU Ialomița.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă  a precizat că au fost evacuate 270 de persoane, fiind găsite spaţii pentru ca acestea să fie cazate. Măsurătorile făcute de echipajele CBRN indică valori în limitele normale,

Pompierii nu au reușit să stingă incendiul cu apă, iar flăcările au continuat să ardă neîntrerupt până la ora 3 dimineața, când gazul din subteran s-a epuizat.

“ Este o realizare uriasa pentru noi. A fost una dintre cele mai semnificative promisiuni pe care am facut-o localnicilor. Iata ca am reusit sa imi respect anhajamentul, iar acum incepem lucrarile pentru reteaua de gaze. Voi monitoriza permanent stadiul lucrarilor, astfel incat termenele sa fie respectate si executia retelei sa se desfasoare conform proiectului. Cred ca viata oamenilor o sa se imbunatateasca  considerabil, iar acest lucru este si cel mai importanta. In paralel vom demara si Programul de Asfaltare a Stazilor, astfel incat,  intr-o perioada relativ scurta, oamenii vor avea conditii de trai adaptate secolului nostru”, sustine Daniel Gheorghe Georgescu – primarul comunei Limanu.

Potrivit proiectului, reteaua de gaze va avea 45 de km, iar termenul de executie este de 2 ani.

În ciuda faptului că reprezentanţii Chevron au fost invitaţi la dezbatere nicio persoană nu a fost prezentă din partea companiei. 

Preşedintele Partidului Verde, Remus Cernea, a declarat: “Noi, Verzii, susţinem societatea civilă şi vom face toate demersurile politice pentru a promova ideile noastre şi pentru a ne opune tehnologiilor cu grad ridicat de risc şi impact negativ major asupra mediului şi a vieţii cetăţenilor, precum extragerea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Este foarte important să continuăm protestele şi să creştem în intensitate cu acest gen de manifestări. Este la fel de important ca în aceste acţiuni de natură civică să implicăm şi politicieni. Proiectele industriale cu asemenea impact asupra mediului şi a comunităţilor locale, trebuie să beneficieze, în mod imperativ, de consultarea acestora (consultările necesare urmând a fi făcute la nivel naţional pentru proiectele de amploare). Vom utiliza pârghiile parlamentare şi politice, în general, pentru a ne opune acestei tehnologii. Noi, Verzii, susţinem asigurarea securităţii energetice a României din surse regenerabile de energie: câmpuri eoliene, panouri solare, biomasă, transformarea deşeurilor în energie şi alte surse regenerabile”.

Georgeta Ionescu, reprezentând la această dezbatere Institutul Verde, a adăugat: “Vă imaginaţi că România are capacitatea de a măsura cât de nocivă este această tehnologie?  Toate studiile şi rapoartele prezentate în Parlamentul European şi la Comisia Europeană au dovedit că există riscuri. Cine îşi asumă aceste riscuri? (…) Mai trebuie adăugat că toate datele privind fondul geologic nu se comunică şi acest lucru are acoperire legală într-un articol de lege rămas neschimbat încă de pe timpul regimului comunist.”. 

Partidul Verde din România, membru al Verzilor Europeni (EGP), este îngrijorat de informațiile apărute în presa în aceste zile privind acordarea netransparentă și fără dezbatere publică prealabilă a unor avize de explorare/exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică în judetele Bihor și Vaslui.

Deoarece oamenii de ştiinţă şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu din întreaga lume au avertizat asupra gravelor consecinţe care pot rezulta ca urmare a explorării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, Partidul Verde solicită de urgenţă retragerea avizelor/certificatelor de urbanism acordate şi demararea unei analize ştiinţifice pentru identificarea şi înţelegerea impactului asupra mediului şi oamenilor a utilizării acestei tehnologii în România.

De asemenea, Partidul Verde solicită autorităţilor locale şi Guvernului României ca, în cazul luării unor decizii majore pentru comunităţile locale, cu un grad ridicat de risc privind deteriorarea mediului înconjurător şi a calităţii vieţii pentru oameni şi animale, locuitorii acestor zone să fie consultaţi în privința unor proiecte industriale de o asemenea amploare. Facem precizarea ca actuala Lege a petrolului nu se aplică zacamintelor de gaze ne-convenționale din care fac parte și gazele de sist, astfel că mai întâi ar trebui reglementat regimul unor astfel de exploatări în raport cu legislația de mediu, înainte de a aduce spre dezbatere publică și în fază de avizare astfel de proiecte.

Partidul Verde atrage atenţia asupra câtorva dintre principalele riscuri rezultate în urma explorării gazelor de şist prin fracturare hidraulică consemnate şi în cadrul unei rezoluţii a Verzilor Europeni adoptate la Consiliul de la Copenhaga din mai 2012, pentru motivarea interzicerii acestui tip de explorare în Uniunea Europeană:

–          poluarea aerului ca urmare a eliberării unor concentraţii mari de metan, dioxid de sulf şi oxid de azot în atmosferă;

–          riscul contaminării apei potabile din regiunea explorată din cauza riscului ca materialele pompate pentru eliberarea gazelor de şist să se infiltreze în pânza freatică;

–          riscul eliberării în atmosferă a unor materiale radioactive folosite în procesul de fracturare, precum thoriul sau uraniul;

–      creşterea riscului unor explozii în zonele rezidenţiale din cauza eliberării unor acumulări de metan rezultate în procesul de exploatare;

–          cauzalitatea dovedită între exploatarea gazelor de şist şi producerea unor cutremure de pământ care, chiar dacă minore, pot provoca pagube însemnate şi, mai ales, pot produce catastrofe ireversibile prin eliberarea unor compuşi toxici în atmosferă sau în pânza freatică ce asigură necesarul de apă potabilă pentru locuitorii din zonele adiacente explorării.

Partidul Verde salută decizia unor state precum Franța, Bulgaria şi Olanda, care au interzis acest tip de explorare şi susţine crearea unei comisii pentru evaluarea riscurilor de mediu şi impactului asupra comunităţilor locale a explorării gazelor de şist, după modelul adoptat de Franţa în 2011.

Totodată, Partidul Verde din România continuă să susţină creşterea capacităţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile (centrale eoliene, panouri foto-voltaice, biomasă șamd) care contribuie la reducerea poluării şi a emisiilor de gaze cu efect de seră şi sunt totodată prietenoase cu mediul înconjurător, în detrimentul surselor de energie poluante sau cu grad ridicat de risc.

România s-a angajat pe un drum al dezvoltării durabile în condițiile asigurării unui mix energetic performant, ce poate valorifica resursele energetice regenerabile, fără emisii de gaze de seră, în urma adoptării la nivel Uniunii Europene a pachetului Energie-Schimbări Climatice care reprezintă cadrul legislativ pentru atingerea țintelor 20/20/20, respectiv reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea cu 20% a eficienței energetice și utilizarea a cel puțin 20% energie din resurse regenerabile până în 2020.

Remus Cernea – Președinte

Ovidiu Iane – Președinte Executiv

SIlviu Dumitru – Secretar General

Georgeta Ionescu – Prim vicepreședinte

Horatiu Ionescu – Prim vicepreședinte

În ciuda riscurilor prezentate în cele două rapoarte (sănătate şi mediu)doar o treime din MEP au votat în favoarea unui moratoriu privind fracturarea hidraulică în prima dezbatere asupra gazelor de şist.

Deşi moratoriului i-au lipsit câteva voturi pentri a fi aprobat, versiunea finală identifică o serie de riscuri pentru climă, mediu şi sănătate care sunt associate hidrocarburilor neconvenţionale.

Lobby-ul foarte agresiv al industriei de profil a făcut presiuni pe toată perioada dezbaterilor aşa cum a semnalat în alocuţiunea sa Catherine Greze (membru al Parlamentului European – Greens/EFA – Franţa).

Despre raportul ENVI (mediu): Amendamentul care cerea moratoriul a fost respins (pentru: 262/împotrivă: 391/abțineri: 37). Un rezultat foarte bun, tot din raportul ENVI: a fost menținută interdicția în zonele sensibile care a fost confirmată de 568 de voturi în favoarea, inclusiv pentru zonele miniere de cărbune, cu 345 de voturi pentru (a doua parte). Votul final a fost 562:86:43. Verzii care de altfel au propus amendamentul, au votat în favoarea.  (Grupul Verzilor a solicitat un interogatoriu rapid)

Despre raportul ITRE: A fost trist adoptat cu o largă majoritate (pentru: 492/against: 129/abstain: 43) și conține multe elemente pro-industrie, care oferă o abordare pozitivă față de extracția gazului de șist în Europa. Vestea bună este că unele dintre cele mai grave decizii au fost luate prin intermediul ruperii votului si a unor cereri separate de vot (în special punctele despre faptul că gazul de șist ar fi necesare pentru reducerea emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (GES), cel care susține că gazul de șist are un rol crucial pentru securitatea energetică, faptul că ar trebui să fie atins un nivel ridicat al producției de gaze-de șist și că ar trebui să existe sprijin pentru a construi infrastructura necesară.

Sentimentul general al Verzilor este contradictoriu. Desigur, este o veste bună faptul că o treime din Parlamentul European a decis să susțină amendamentul pentru un moratoriu privind fracking-ul și că raportul ENVI a fost aproape unanim aprobat, dar considerăm că un moratoriu privind tehnica de extracție ar fi fost măsurile minime care trebuie luate în considerare dacă avem în vedere toate riscurile grave recunoscute de către cele două rapoarte (dar mai ales de raportul ENVI). Raportul ITRE (Industrie și energie) face o promovare îngrijorătoare a beneficiilor energetice și industriale din industria gazului de șist, care dau un mesaj foarte ambiguu pentru restul instituțiilor UE și a statelor membre. Poziția noastră este critică, în principal din cauza ambiguității generate de votul cumulativ al acestor două rapoarte incompatibile.

În urma votului de astăzi din Parlamentul European, Comisarul pentru Mediu, Janez Potočnik, a declarat:

„Salut votul Parlamentului de astăzi cu privire la raportul privind impactul asupra mediului al Activității de extracție al gazelor și petrolului de șist.

Este clar că dezvoltarea viitoare a gazelor de șist va depinde de gradul de acceptare publică a fracking-ului. Abordarea riscurilor pentru sănătate și mediu va fi de o importanță capitală pentru industria pentru a obține acceptarea largă al publicului și pentru ca o „licență publică să funcționeze” în Europa.

Provocarea noastră este de a face alegerile corecte și echilibrate. Studiile efectuate indică faptul că există o serie de incertitudini sau lacune în legislația actuală a UE și pentru aceasta Comisia intenționează să livreze anul viitor un cadru de gestionare a riscurilor, să acopere deficiențele de reglementare, precum și pentru a oferi maximum de claritate și previzibilitate operatorilor de pe piață și cetățenilor din întreaga UE . „

Verzii din România, vor continua campania de informare a populației cu privire la riscurile pentru sănatate și mediu prin exploatarea gazelor de șist. Intrucât PE a lăsat la latitudinea statelor membre să decidă în privința acestui moratoriu, solicităm de urgență instituirea acestuia în Romania pentru următorii doi ani, până când măsurile legislative asumate de Comisia Europeană prin vocea Comisarului pentru mediu, vor adecva cadrul de reglementare astfel încât să existe toate garanțiile necesare că orice exploatare a acestor resurse, nu va prejudicia sănătatea românilor si dezvoltarea sustenabilă a României, in beneficiul generațiilor următoare.