Donald Trump și-a impus puterea politică și influența în spatele unui plan care preia, practic, cererile Rusiei și le prezintă drept propuneri de pace. Ele se rezumă la puțin mai mult decât un ultimatum de capitulare pentru Ucraina. Planul are 28 de puncte. Printre cele mai importante: cedarea către Rusia a teritoriilor pe care aceasta le-a ocupat cu forța în Crimeea și Donbas, dar și a unor zone pe care a încercat, fără succes până acum, să le cucerească. În regiunile Herson și Zaporojie, teritoriul ar urma să fie împărțit după liniile actuale ale frontului. Ar fi create zone demilitarizate, iar Rusia ar renunța la mici fâșii de teren pe care le-a ocupat. Armata ucraineană ar fi practic neutralizată, redusă la mai puțin de jumătate, limitată la 600.000 de militari. Ucraina ar fi pentru totdeauna exclusă de la aderarea la NATO. Dar cea mai sensibilă prevedere pentru alianța occidentală este că discuțiile dintre Rusia și NATO ar fi mediate de Statele Unite, țara care ar trebui să fie principalul pilon al alianței, nu un arbitru extern.
De asemenea, 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar urma să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, însă doar în moduri din care America ar putea obține profit.

Planul i-a luat prin surprindere pe aliați, care cu greu reușesc să țină pasul. Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Keir Starmer au discutat sâmbătă, în cadrul summitului G20 din Johannesburg, despre planul Statelor Unite privind Ucraina. Planul unilateral al SUA „este o bază care va necesita muncă suplimentară”, au declarat sâmbătă liderii occidentali reuniţi în Africa de Sud la Summitul G20.

În tot acest timp, Donald Trump a declarat că planul de pace propus de SUA nu este oferta finală pentru a pune capăt războiului cu Rusia. Pe de altă parte, Ucraina și Statele Unite vor avea discuții în Elveția pe această temă. Anunțul a fost făcut de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare. Acestea ar urma să aibă loc săptămâna viitoare.

În timp ce Ucraina arde, simpatia Americii pare să încline, tot mai evident, spre Moscova. Dacă Rusia este lăsată să păstreze teritoriile luate cu forța și să impună condiții prin intermediul negociatorilor americani, libertatea pe care Ucraina luptă să o apere de peste trei ani este acum în mare pericol.

Agenda reuniunii a inclus următoarele subiecte: dosarul nuclear iranian, stadiul procesului politic din Libia, situaţia din Tunisia, evoluţiile din cadrul Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) şi Planul de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019.

Discuţia strategică a avut drept obiect procesul politic din Tunisia. Sprijinul UE pentru Tunisia în domeniile social, economic, politic şi de securitate a fost dezbătut atât în plenul reuniunii, cât şi în cadrul dejunului de lucru, la care au fost invitaţi să participe premierul tunisian Habib Essid şi ministrul de externe Taïeb Baccouche. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul ferm al României pentru parcursul democratic al Tunisiei şi a evidenţiat rolul strategic pe care acest stat îl joacă în Vecinătatea Sudică a Uniunii. S-a exprimat în favoarea coordonării eforturilor comunităţii internaţionale în sprijinul dezvoltării socio-economice şi a combaterii terorismului în Tunisia.

Miniştrii au salutat acordul de la Viena, din 14 iulie 2015, privind dosarul nuclear iranian şi au avut un schimb de opinii privind implicaţiile pe care le are acest acord pentru situaţia regională, dar şi oportunităţile pe care acordul le deschide pentru relaţiile UE-Iran. În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a remarcat importanţa implementării „Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune”. A salutat, de asemenea, acordul încheiat între Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Iran privind ”Foaia de parcurs pentru clarificarea chestiunilor nerezolvate din trecut și din prezent în privința programului nuclear iranian”. În acest context, a subliniat rolul esenţial al AIEA în asigurarea obţinerii de garanţii clare din partea autorităţilor de la Teheran referitoare la natura exclusiv paşnică a programului nuclear iranian. Alături de omologii europeni, şeful diplomaţiei române a exprimat deschidere pentru iniţierea unei discuţii aprofundate privind oportunităţile pentru Uniunea Europeană de angajare a unui dialog amplu cu partea iraniană pe multiple subiecte de interes comun, atât pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale UE-Iran, cât şi cu scopul identificării de soluţii politice pentru crizele cu care se confruntă atât vecinătatea UE, cât şi regiunea Orientului Mijlociu lărgit.

Discuţia consacrată relansării Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, la care a participat şi Reprezentantul Special al UE pentru PPOM, Fernando Gentilini, a vizat în special rolul pe care UE trebuie să îl asume, inclusiv în cadrul Cvartetului, dar şi în coordonare cu actori principali regionali. Partea româna se pronunţă în favoarea promovării unei agende pozitive a UE în relaţiile bilaterale cu cele două părţi ale Procesului, cu scopul de a încuraja părţile să se implice constructiv în reluarea negocierilor, inclusiv prin acţiuni de natură să conducă la dezamorsarea tensiunilor din teren și la reinstaurarea încrederii reciproce. Este de asemenea necesară identificarea unei soluţii urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei din Fâşia Gaza. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

În contextul parafării, la 11 iulie 2015, a Acordului Politic Libian de către trei din cele patru părţi implicate în procesul politic, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul şi aprecierea pentru eforturile Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU, Bernardino Leon, care a făcut posibil acest progres. Miniştrii europeni au adresat un apel către cea de-a patra parte, Congresul Naţional General de la Tripoli (GNC), de a se alătura demersului RS SG ONU Bernardino Leon, creând astfel premisele formării unui guvern de unitate naţională care să coopereze cu toţi actorii relevanţi, inclusiv UE, în eforturile comunităţii internaţionale de stabilizare a situaţiei interne din Libia, în beneficiul securităţii regionale şi europene.

Miniştrii afacerilor externe din statele membre au salutat adoptarea Planului de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a evidenţiat importanţa şi utilitatea acestui instrument în relaţia cu statele terţe, pentru protejarea şi promovarea drepturilor omului. A pus accent pe latura preventivă a acțiunii UE în acest domeniu şi a subliniat importanţa acțiunii UE împotriva pedepsei cu moartea, inclusă în Plan, amintind situația din acest punct de vedere din Asia de sud-est.

În marja reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu comisarul Johannes Hahn, la solicitarea acestuia, pe tema evoluțiilor din R. Moldova şi relațiilor acestui stat cu UE.

Ziua Limbii Române, pe care o celebrăm astăzi, reprezintă o oportunitate de a marca, în ţară şi în străinătate, un element fundamental al profilului nostru identitar, precum şi de a reflecta asupra istoriei şi culturii române şi asupra contribuţiei importante a limbii române la patrimoniul cultural european şi universal.

De asemenea, marcarea Zilei Limbii Române este un bun prilej pentru a sublinia caracterul unitar al limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti, statutul limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene şi răspândirea utilizării limbii române în Europa şi în întreaga lume, unde trăiesc importante comunităţi etnice româneşti sau cetăţeni români.
Pentru comunităţile româneşti din străinătate, limba română reprezintă principalul element identitar, un factor esenţial de vitalitate culturală şi spirituală. Personalitatea acestor comunităţi de români din toată lumea se configurează în mod natural prin intermediul limbii române care, vorbită aşa cum o vorbim acasă, contribuie la legitimarea profilului identitar românesc, original şi, în acelaşi timp, compatibil cu marile culturi ale lumii.

Limba română reprezintă elementul de coeziune al tuturor românilor, indiferent de ţara în care trăiesc, care îi uneşte pe toţi conaţionalii noştri, constituind pretutindeni un liant cu care ne mândrim şi în jurul căruia ne structurăm destinul naţional.

Unitatea limbii române stă mărturie pentru patrimoniul imaterial constituit în descendenţa răsăriteană a latinităţii şi romanităţii poporului nostru. Nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere faptul că apartenenţa limbii române la latinitate reprezintă dovada că întreaga noastră cultură este parte a patrimoniului european şi un element al identităţii noastre europene.

Am convingerea că eforturile şi demersurile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de a încuraja studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile academice de peste hotare, precum şi derularea unor proiecte educaţionale în parteneriat cu unele state, contribuie astăzi la promovarea imaginii României în lume şi la creşterea prestigiului nostru la nivel internaţional.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, celebrată la 31 august, vă invit să omagiem împreună limba noastră cea română, ca element viu al unităţii noastre spirituale, culturale şi istorice. Îndemn toţi românii să-şi cunoască şi să-şi promoveze cu mândrie limba, istoria şi tradiţiile, care reprezintă expresia solidarităţii de destin prin care noi, ca popor, ne afirmăm propria noastră identitate în lume.”

Informaţii suplimentare:

Data de 31 august a fost declarată în România, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 53/2013, Ziua Limbii Române. Legea prevede că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice din România şi de reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau alte instituţii româneşti din străinătate, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific consacrate istoriei limbii române”.

Ziua de 31 august este celebrată, din 1990, în Republica Moldova, sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău, dată în 5.12.2013, care a conferit statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă din 27.08.1991, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Cu acest prilej, Ministerul Afacerilor Externe reiterează importanţa pe care o au drepturile omului şi libertăţile fundamentale, subliniind că libertatea presei este garanţia oricărei democraţii funcţionale. 

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu jurnaliştilor din întreaga lume care, în pofida cenzurii, represiunilor şi manipulărilor, pe timp de pace sau de război, şi-au asumat riscuri şi, uneori chiar au plătit cu viaţa, în încercarea de a-şi face meseria şi de a informa opinia publică despre ceea ce se întâmplă cu adevărat pe glob, şi se alătură apelului adresat de Uniunea Europeană tuturor guvernelor, în sensul respectării normelor internaţionale şi  protejării jurnaliştilor.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe acordă importanţă promovării problematicii protecţiei libertăţii de expresie şi aspectelor legate de protecţia activiştilor din spaţiul cibernetic, precum şi accesului la internet, în special în contextul în care statele membre UE acordă importanţă sporită acestui dosar. Cu precădere în ultimii ani, există o concentrare asupra acestui subiect, ceea ce a dus la conturarea unui set de linii directoare ale UE, menite să atragă atenţia asupra restricţiilor nejustificate privind libertatea de expresie şi să promoveze libertatea mass-media.

Informaţii suplimentare:

La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Inţiativa a fost lansată la Conferinţa Generală UNESCO care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

Miniştrii europeni au avut o dezbatere amplă pe marginea situaţiei din Ucraina, cu accent pe ultimele evoluţii din peninsula Crimeea şi au analizat modalităţile prin care UE poate acţiona în direcţia soluţionării actualei crize. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Statele membre UE au condamnat în unanimitate încălcarea clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către forţele armate ale Federaţiei Ruse, precum şi decizia Consiliului Federaţiei, luată la 1 martie 2014, de autorizare a utilizării acestor forţe pe teritoriul ucrainean. Au subliniat că aceste acţiuni încalcă prevederile Cartei ONU şi ale Actului Final de la Helsinki, precum şi angajamentele asumate de Federaţia Rusă, prin Memorandum-ul de la Budapesta (1994) şi Tratatul bilateral de Prietenie, Cooperare şi Parteneriat (1997). Miniştrii europeni au solicitat retragerea forţelor armate ale Federaţiei Ruse în zonele delimitate de Acordul privind Statutul şi Condiţiile staţionării Flotei Mării Negre pe teritoriul Ucrainei (1997). De asemenea, miniştrii europeni au solicitat desfăşurarea de consultări, atât în plan bilateral, cu Ucraina, cât şi între statele semnatare ale Memorandum-ului din 1994, conform obligaţiilor asumate de Federaţia Rusă prin tratatele la care este parte. Au reiterat necesitatea soluţionării paşnice a actualei crize, conform principiilor dreptului internaţional, precum şi continuarea angajamentului UE, alături de OSCE şi alţi parteneri internaţionali, în acest sens.

Consiliul UE a apreciat reţinerea manifestată până în prezent de noul guvern de la Kiev şi a reafirmat importanţa asigurării reprezentării adecvate a tuturor regiunilor şi minorităţilor naţionale, încurajând Ucraina să utilizeze expertiza Consiliului Europei în acest domeniu.

Consiliul UE a reiterat deschiderea Uniunii către o relaţie cu Federaţia Rusă bazată pe interes comun şi respect reciproc, însă a subliniat că aceste obiective sunt periclitate în contextul actual. În aceste condiţii, în lipsa unor paşi ai Federaţiei Ruse în sensul de-escaladării situaţiei, UE va decide în privinţa consecinţelor asupra relaţiilor bilaterale, precum suspendarea dialogului pentru liberalizarea vizelor cu Federaţia Rusă, suspendarea negocierilor privind Noul Acord UE-Rusia şi va examina şi alte măsuri ţintite. Consiliul va menţine constant subiectul în atenţie, în lumina evoluţiilor din teren.

Şefii diplomaţiilor europene au indicat angajamentul UE, alături de FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, de a sprijini Ucraina în plan economic, pe baza unui angajament clar al acesteia faţă de adoptarea reformelor necesare. Totodată, au reconfirmat oferta UE privind semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina.

În cadrul discuţiilor, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a arătat că, în calitate de stat membru al UE şi NATO, vecin al Ucrainei, şi aflat în imediata apropiere a Peninsulei Crimeea, România urmăreşte cu profundă preocupare evoluţia evenimentelor. A condamnat încălcarea de către Federaţia Rusă, prin acţiuni militare, a legislaţiei internaţionale şi a subliniat necesitatea ca aceasta să respecte prevederile Cartei ONU şi principiile OSCE, care constituie fundamentul păcii şi stabilităţii în Europa. A făcut apel la oprirea imediată a agresiunii militare şi la detensionarea situaţiei.

Ministrul Titus Corlăţean a reiterat imperativul asigurării securităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu respectarea deplină a drepturilor tuturor cetăţenilor săi, fără discriminare şi indiferent de origine etnică. A evidenţiat necesitatea asigurării, de către toate părţile implicate, a unui climat adecvat pentru desfăşurarea alegerilor programate pentru 25 mai 2014. A argumentat că numai un exerciţiu electoral democratic, desfăşurat în condiţii de deplină transparenţă şi în absenţa oricăror presiuni, va fi de natură să indice opţiunile legitime ale tuturor cetăţenilor Ucrainei, cu privire la viitor.

Şeful diplomaţiei române a subliniat că este absolut necesară refacerea, cât mai grabnică şi, în orice caz, până la momentul scrutinului din 25 mai, de către autorităţile de la Kiev, a cadrului juridic privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv utilizarea limbilor minoritare, în consultare cu reprezentanţii acestora şi în conformitate cu normele internaţionale în materie şi cu avizul Comisiei de la Veneţia şi ICMN OSCE. A arătat că acesta reprezintă un gest esenţial de sporire a încrederii – atât în plan intern, cât şi pentru comunitatea internaţională – şi un element cheie în asigurarea unui climat propice bunei desfăşurări a exerciţiului electoral.

Ministrul român de externe a argumentat în favoarea unei implicări active, consistente şi unitare a UE în Ucraina, atât pe termen scurt, în detensionarea situaţiei actuale, asigurarea stabilităţii interne şi redresarea situaţiei economice, cât şi pe termen mediu şi lung, prin menţinerea unui parcurs european deschis pentru Ucraina. A salutat deschiderea noului Guvern de la Kiev de a semna Acordul de Asociere şi Acordul Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina şi a reiterat angajamentul României, ca stat membru UE, de a contribui la acest proces.

România a fost gazda unor evenimente internaţionale, ceea ce a făcut ca ţara noastră să fie în centrul atenţiei lumii întregi. Amintesc aici doar câteva: Forumul Anual al Strategiei Dunării, Summit-ul China – Europa Centrală şi de Est, şi Forumul economic desfăşurat în marja acestui summit la nivel înalt.

Începerea lucrărilor la baza de la Deveselu, în cadrul programului destinat scutului antirachetă, a demonstrat consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, şi întărirea rolului ţării noastre de membru NATO, în asigurarea securităţii membrilor alianţei.

Am continuat să ne aducem contribuţia la misiuni internaţionale, mai vechi sau mai noi: cea din Afganistan, cea din Mali, sau cea civilă a Uniunii Europene de monitorizare în Georgia.

România a sprijinit constant parcursul european al Republicii Moldova, care a înregistrat, şi datorită contribuţiei noastre, un succes prin parafarea Acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Sperăm ca în 2014 să putem contribui la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să călătorească în statele Uniunii Europene.

De la jumătatea acestui an şi până la jumătatea anului viitor, România deţine Preşedinţia în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est. Ne-am sincronizat acţiunile cu procesele de integrare în NATO şi UE ale statelor din regiune. În 2014, România va găzdui prima sesiune a Adunării Parlamentare a SEECP.

O menţiune specială şi desigur mulţumiri celor din celula de criză a MAE, pentru eforturile făcute în sprijinul concetăţenilor noştri aflaţi în situaţii dramatice în străinătate.

În prag de an nou, vreau să mulţumesc întregului corp diplomatic şi consular românesc pentru tot ce a făcut de-a lungul acestui an. Ca să ne bucurăm cu toţii de o lume mai bună şi mai sigură, e nevoie să ne continuăm eforturile şi în 2014!

Vă doresc vouă şi familiilor voastre sărbători fericite şi La mulţi ani!

Sărbătoarea Zilei Naţionale a României este un prilej de aducere aminte şi de cinstire a memoriei celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918, dar şi a celor care au construit România modernă, pe principiile şi valorile care au stat la baza unităţii noastre naţionale.

Pe aceleaşi principii am clădit împreună România de astăzi, România europeană.

Unitatea ne-a făcut mai puternici, unitatea ne-a făcut să reuşim împlinirea dezideratului naţional de a fi membri ai NATO şi ai Uniunii Europene. Uniţi într-un efort comun, am dovedit că putem fi parteneri de încredere pentru aliaţii noştri în teatre de război, dar şi în efortul de a clădi pacea în lume.

Unitatea ne va face să reuşim ca la aniversarea unui secol de la Marea Unire, să putem spune că visul înaintaşilor noştri s-a împlinit : avem o naţiune liberă, puternică şi mai prosperă.

Ca ministru de externe, îmi exprim speranţa că extinderea Uniunii Europene va continua şi că românii care trăiesc în statele din afara Uniunii, se vor regăsi alături de românii din ţară, într-o Europă Unită lărgită. Un gând special, evident, pentru Republica Moldova şi pentru fraţii noştri care trăiesc dincolo de Prut.

În această zi de sărbătoare, vreau să transmit fiecărui român, din ţară şi din afara graniţelor, un îndemn la solidaritate: să construim împreună destinul României de mâine!

La mulţi ani, tuturor românilor! La mulţi ani, România!

Acesta a exprimat condoleanţe în numele poporului muntenegrean pentru tragedia suferită  de cetăţenii români pe teritoriul ţării sale. De asemenea, a exprimat întreaga solidaritate şi a reiterat sprijinul deplin al autorităţilor din Republica Muntenegru pentru ca, în cooperare cu autorităţile române, să fie identificate cele mai adecvate forme de gestionare a situaţiei.

La rândul său, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a mulţumit pentru implicarea autorităţilor muntenegrene şi cooperarea pe care acestea le-au acordat autorităţilor române aflate la faţa locului, până la acest moment. A adresat mulţumiri primului ministru, Milo Đukanović, şi ministrului de externe al Republicii Muntenegru,  Igor Lukšić, pentru faptul că s-au implicat din primul moment în acordarea de sprijin. De asemenea, a exprimat recunoştinţa pentru generozitatea cetăţenilor muntenegreni care au oferit ajutor direct la faţa locului sau donând sânge cetăţenilor români răniţi în accident.

După primirea la preşedintele muntenegrean, ministrul Titus Corlăţean, împreună cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, dr. Raed Arafat, se va deplasa la spitalul din Podgorica pentru a vizita  cetăţenii români răniţi. Ministrul român de externe va coordona acţiunile în desfăşurare, care să ducă la finalizarea, cu sprijinul autorităţilor muntenegrene, cât mai repede cu putinţă, a tuturor procedurilor care să facă posibilă reîntoarcerea acasă a supravieţuitorilor acestui tragic eveniment, precum şi repatrierea trupurilor neînsufleţite.