În ciuda riscurilor prezentate în cele două rapoarte (sănătate şi mediu)doar o treime din MEP au votat în favoarea unui moratoriu privind fracturarea hidraulică în prima dezbatere asupra gazelor de şist.

Deşi moratoriului i-au lipsit câteva voturi pentri a fi aprobat, versiunea finală identifică o serie de riscuri pentru climă, mediu şi sănătate care sunt associate hidrocarburilor neconvenţionale.

Lobby-ul foarte agresiv al industriei de profil a făcut presiuni pe toată perioada dezbaterilor aşa cum a semnalat în alocuţiunea sa Catherine Greze (membru al Parlamentului European – Greens/EFA – Franţa).

Despre raportul ENVI (mediu): Amendamentul care cerea moratoriul a fost respins (pentru: 262/împotrivă: 391/abțineri: 37). Un rezultat foarte bun, tot din raportul ENVI: a fost menținută interdicția în zonele sensibile care a fost confirmată de 568 de voturi în favoarea, inclusiv pentru zonele miniere de cărbune, cu 345 de voturi pentru (a doua parte). Votul final a fost 562:86:43. Verzii care de altfel au propus amendamentul, au votat în favoarea.  (Grupul Verzilor a solicitat un interogatoriu rapid)

Despre raportul ITRE: A fost trist adoptat cu o largă majoritate (pentru: 492/against: 129/abstain: 43) și conține multe elemente pro-industrie, care oferă o abordare pozitivă față de extracția gazului de șist în Europa. Vestea bună este că unele dintre cele mai grave decizii au fost luate prin intermediul ruperii votului si a unor cereri separate de vot (în special punctele despre faptul că gazul de șist ar fi necesare pentru reducerea emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (GES), cel care susține că gazul de șist are un rol crucial pentru securitatea energetică, faptul că ar trebui să fie atins un nivel ridicat al producției de gaze-de șist și că ar trebui să existe sprijin pentru a construi infrastructura necesară.

Sentimentul general al Verzilor este contradictoriu. Desigur, este o veste bună faptul că o treime din Parlamentul European a decis să susțină amendamentul pentru un moratoriu privind fracking-ul și că raportul ENVI a fost aproape unanim aprobat, dar considerăm că un moratoriu privind tehnica de extracție ar fi fost măsurile minime care trebuie luate în considerare dacă avem în vedere toate riscurile grave recunoscute de către cele două rapoarte (dar mai ales de raportul ENVI). Raportul ITRE (Industrie și energie) face o promovare îngrijorătoare a beneficiilor energetice și industriale din industria gazului de șist, care dau un mesaj foarte ambiguu pentru restul instituțiilor UE și a statelor membre. Poziția noastră este critică, în principal din cauza ambiguității generate de votul cumulativ al acestor două rapoarte incompatibile.

În urma votului de astăzi din Parlamentul European, Comisarul pentru Mediu, Janez Potočnik, a declarat:

„Salut votul Parlamentului de astăzi cu privire la raportul privind impactul asupra mediului al Activității de extracție al gazelor și petrolului de șist.

Este clar că dezvoltarea viitoare a gazelor de șist va depinde de gradul de acceptare publică a fracking-ului. Abordarea riscurilor pentru sănătate și mediu va fi de o importanță capitală pentru industria pentru a obține acceptarea largă al publicului și pentru ca o „licență publică să funcționeze” în Europa.

Provocarea noastră este de a face alegerile corecte și echilibrate. Studiile efectuate indică faptul că există o serie de incertitudini sau lacune în legislația actuală a UE și pentru aceasta Comisia intenționează să livreze anul viitor un cadru de gestionare a riscurilor, să acopere deficiențele de reglementare, precum și pentru a oferi maximum de claritate și previzibilitate operatorilor de pe piață și cetățenilor din întreaga UE . „

Verzii din România, vor continua campania de informare a populației cu privire la riscurile pentru sănatate și mediu prin exploatarea gazelor de șist. Intrucât PE a lăsat la latitudinea statelor membre să decidă în privința acestui moratoriu, solicităm de urgență instituirea acestuia în Romania pentru următorii doi ani, până când măsurile legislative asumate de Comisia Europeană prin vocea Comisarului pentru mediu, vor adecva cadrul de reglementare astfel încât să existe toate garanțiile necesare că orice exploatare a acestor resurse, nu va prejudicia sănătatea românilor si dezvoltarea sustenabilă a României, in beneficiul generațiilor următoare.

Canalul Poarta Alba – Midia, Navodari implineste 25 ani de exploatare. Compania Nationala Administratia Canalelor Navigabile va sarbatori luni, 19 Noiembrie 2012 acest eveniment.

Administraţia Canalelor Navigabile, înfiinţată prin H.G. nr. 519/ 24.08.1998, este Companie Naţională care funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, desfăşurându-şi activităţile în interes public naţional.

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA administrează cele două canale navigabile: Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari, implicit infrastructura acestora: patru ecluze (Cernavodă, Agigea, Ovidiu şi Năvodari) şi patru porturi (Basarabi, Medgidia, Ovidiu şi Luminiţa).

Canalul Dunăre-Marea Neagră asigură legătura dintre Portul Constanţa şi calea navigabilă trans-europeană Rhin-Main-Dunăre, între Marea Neagră şi Marea  Nordului cu destinatie finala Portul Rotterdam. Potrivit standardelor EEC –UNO, Canalul Dunăre – Marea Neagră, cu o lungime de 64,4 km, se situează  în clasa a şasea de canale interioare (cea mai mare clasă pentru astfel de contrucţii), iar Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, având lungimea de 27,5 km, se situează în clasa a cincea de canale interioare.

Cele două canale leagă căile navigabile interioare şi porturile dunărene cu Portul Constanta, cel mai mare port maritim din sud-estul Europei, integrat în Coridorul VII Pan-European.

Portul Basarabi este amplasat la km. 25 pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră. Este dotat cu gară fluvială, depozite pentru mărfuri generale şi dane specializate.

• 7 dane operative

• 4 dane de aşteptare

• 14 ha suprafaţa bazinului portuar

• 9 ha suprafaţa platformei portuare

• 6.5 m. adâncimea minimă

Portul Medgidia este amplasat la km. 27.5 pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră, portul fiind echipat pentru un trafic anual de 11,500,000 tone.

• 17dane operative

• 11 dane de aşteptare

• 19 ha suprafaţa bazinului portuar

• 18 ha suprafaţa platformei portuare

• 7 m. adâncimea minimă

Portul Ovidiu este amplasat lângă Ecluza Ovidiu, la km 11 pe malul drept al Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari

• 4 dane operative

• 4 ha suprafaţa platformei portuare

• 4,25 m. adâncimea minimă

Portul Luminiţa este amplasat în partea de nord a Lacului Tasaul, la 5 km faţă de Ecluza Năvodari.

• 2 dane operative

• 4 dane de aşteptare

• 6 ha suprafaţa platformei portuare

• 4,25 m. adâncimea minimă

Partidul Verde ia act cu îngrijorare de modul în care conducerea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale înţelege să abordeze o problemă atât de gravă cum este exploatarea gazelor de şist în România prin fracturare hidraulică. Partidul Verde din România, membru al Verzilor Europeni, îşi exprimă public nemulţumirea faţă de răspunsul ANRM cu nr. 474 din 20.02.2012 la sesizarea PV cu nr. 342/2012.

Verzii din România constată cu stupoare că în vreme ce state europene ca Franta, Marea Britanie și Bulgaria au interzis utilizarea acestei metode, ANRM se foloseşte de o serie de ambigutităţi lingvistice pentru a închide ochii la pericolele grave pe care le presupune pentru mediu şi oameni  exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. Textual, ANRM a răspuns astfel interpelării PV:

Legislaţia română în domeniul petrolului, ca de altfel întreaga legislaţie europeană în domeniu nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale, petrolul reprezentând „substanţele minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub forma de gaze naturale, sau lichidă, sub forma de ţiţei sau condensat.” În consecinţă ANRM nu a încheiat cu agenţii economici acorduri pentru explorarea şi exploatarea rezervelor de „gaze de şist” ci Acorduri petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare.

Cu alte cuvinte, deși se recunoaște că nu avem deocamdată o legislaţie privind exploatarea resurselor de gaze neconvenționale, și nici experiențe la nivel național privind exploatarea gazelor de şist, ANRM nu are mustrări de conştiinţă în a fi de acord cu exploatarea acestor substanţe minerale indiferent de metodele de exploatare care ar putea fi aplicate de companiile concedente și de riscurile la care ar putea fi supuse mediul și sănătatea populației. În loc să solicite de urgenţă verificarea metodologiei prin care gazele de şist urmează a fi exploatate de către companii străine în România, conducerea ANRM justifică cu seninătate explorarea şi exploatarea gazelor şi ignoră avertismentele noastre bazate pe experiențele altor țări, cu privire la riscurile pe care le implică metoda fracturării hidraulice:

Dezvoltarea ştiinţei a conturat concepte noi, iar dezvoltarea tehnologică a creat procedee moderne de exploatare a noi tipuri de resurse energetice…  Toate activităţile de cercetare a argilelor gazifere din România se afla în stadiu incipient şi deci în acest moment nu putem discuta despre o metodă agreată de exploatare a gazelor din aceste roci argiloase.

Prin acest răspuns, conducerea ANRM nici nu sugerează măcar că ar fi îngrijorată de consecinţele pentru mediu ale folosirii în exploatare a metodei fracturării hidraulice, și consideră firesc să concesioneze resurse pentru a caror exploatare singura metodă utilizată în prezent, este pretutindeni contestată și chiar interzisă în unele state din Uniunea Europeană. De altfel la nivel comunitar, există de data recentă, preocupări în ceea ce privește aducerea la zi a legislației in domeniul zacamintelor de gaze neconvenționale tocmai pentru a acoperi actualele lipsuri. Potrivit unui raport elaborat de Direcţia Mediu Sănătate Publică şi Securitate Alimentară a Parlamentului European, în iunie 2011 experții europeni sugerează ca în afară de o Directivă care să reglementeze mineritul, Uniunea Europeană va trebui să își revizuiască sau completeze o serie de reglementări aflate în vigoare, precum Directiva apă, depozitarea deşeurilor din minerit, zgomot, utilizarea substanţelor periculoase, Natura 2000, declararea riscului de accidente şi bilanțul de mediu, care au o aplicabilitate directă în acest domeniu.

În aceste condiții este greu de înteles graba ANRM de a concesiona ceva pentru care nu avem reglementări, acest fapt fiind recunoscut chiar și de catre președintele agenției, într-un interviu acordat anul trecut agenției Reuters, în timp ce se afla într-o vizita în SUA.

Partidul Verde doreşte să îi informeze pe cetăţenii României în legătură cu zonele în care este explorat potenţialul de gaze de şist. Acestea sunt:

–        perimetrul E V-2 Bârlad, pentru care firma Chevron România Exploration and Production SRL are un acord în vigoare, preluat prin transfer în anul 2011, de la firma Regal Petroleum SRL;

–        perimetrele: Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche, din Dobrogea de sud, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu Urma Chevron România Exploration and Production SRLdupă participarea la licitaţia din anul 2010, aflate in curs de aprobare prin HG;

– perimetrul E III – 7- Sud Craiova, pentru care firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând şi ea intenţia de a investiga potenţialul de gaze neconvenţionale.

– perimetrele: E X – l Voivozi şi EX- 5 Adea, din Câmpia Panonica, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului (ţiţei şi gaze naturale situate în orice lip de colector), semnate cu firma Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreuna cu S.C. Expert Petroleum S.R.L. după participarea la licitaţia din anul 2010, aflate în curs de aprobare prin HG;

Atragem atenţia românilor că există deja semnat un acord petrolier în perimetrul E V-2 Bârlad. Compania Chevron România Exploration and Production SRL a înaintat spre avizare ANRM proiectele geologice privind săparea a trei sonde cu adâncimi cuprinse între 3000 şi 4000 metri. În răspunsul său, ANRM a oferit asigurări că programul nu include în această etapă utilizarea metodei de fisurare hidraulică.

Partidul Verde solicită de urgenţă ca autorităţile locale să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţii cu privire la solicitările de autorizații de mediu în vederea exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice și să procedeze la o consultare reală a comunităților înainte ca orice aviz sau autorizaţie de mediu să fie obţinuta de companiile străine. Romanii au dreptul să fie consultaţi public în legătură cu riscurile exploatărilor minerale care le pot afecta sănătatea şi viaţa. Doar cetăţenii români din zonele unde se fac explorări trebuie să decidă dacă sunt de acord sau nu cu exploatarea gazului de şist prin folosirea metodei fracturării hidraulice.