Cuprins

Sfântul Ilie aduce ploaia şi trăsneşte dracii

Tradiții și obiceiuri

Ce să nu faci de Sfântul Ilie

Cine este Ilie-Pălie

La sate conform tradiției această sărbătoare cu dată fixă se ține prin nelucrare, fiind consacrată pomenirii celor adormiți, dar și unor activități importante, precum „retezatul stupilor” (recoltarea mierii de albine). De Sfântul Ilie se dădeau de pomană faguri, dar și mere de vară după ce mai întâi au fost duse la biserică pentru a fi sfințite. De asemenea, la această dată femeilor bătrâne li se ridica interdicția de a mânca mere, care începuse la Sfântul Petru.

Sânt-Ilie era considerat căruțașul lui Dumnezeu, dar și patron al norilor și al ploilor cu tunete și fulgere specifice lunii iulie. Pentru a explica aceste fenomene meteorologice spectaculoase, țăranul român își imagina că tunetele sunt cauzate de huruitul căruței pe drumurile cerului, iar fulgerele erau scânteile care săreau din biciul cu care Sfântul își mâna caii de foc.

Sfântul Ilie era protectorul breslelor căruțașilor și cojocarilor, deoarece, conform tradiției creștine, pe când marele Prooroc a fost ridicat la cer într-un car de foc a lăsat să-i cadă cojocul, pentru a fi prins de ucenicul său, Elisei.

Ce să nu faci de Sfântul Ilie

Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.

În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.

În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.

Se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi; În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină); Tot azi se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană.

Pe 21 iulie, după Sfântul Ilie, oamenii îl sărbătoresc pe Ilie-Pălie, despre care se spune că ar fi fratele, tatăl sau vizitiul trăsurii de foc a Sfântului Ilie. În popor există credința că toți cei care muncesc în această zi sunt „păliti” (loviți) chiar în ziua următoare de necaz sau boli grele.