Ministerul Finanțelor lanseazã pe 8 decembrie 2025, cea de-a douãsprezecea ediție a Programului de titluri de stat TEZAUR din acest an, care oferã persoanelor fizice o nouã oportunitate de economisire în condiții avantajoase, anunță un comunicat de presă al Ministerului Finanțelor. Emisiunea se va închide pe 8 ianuarie 2026 și oferă dobânzi de 6,4%, 7% și 7,40% pe an.

Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anualã și se plãtește la datele de platã prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot rãscumpãra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Titlurile de stat pot fi cumpărate între 8 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026, prin platforma Ghișeul.ro; iar între 8 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026 online, numai de cãtre persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unitãților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectatã, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului cãtre un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online.

Ăntre 8 decembrie 2025 – 9 ianuarie 2026, titlurile pot fi achiziționate de la sediul unitãților Trezoreriei Statului; iar între 8 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026  în mediul urban și 8 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026 în mediul rural, prin subunitãțile poștale ale C.N. Poșta Românã S.A.

Datoria publică a României a ajuns la finalul lunii august 2024 la 886,9 miliarde de lei, în creştere cu 102,6 miliarde de lei faţă de finalul anului trecut, arată zf.ro potrivit ultimelor datele publicate de Ministerul Finanţelor.

Datoria publică a României a crescut în august la 886,9 miliarde de lei, ajungând la 52,7% din PIB și a ajuns la 52,7% din PIB, luându-se în considerare un PIB de 1.684,3 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a datoriei publice este pe termen mediu şi lung, respectiv 831 de miliarde de lei din 886,9 miliarde de lei.

Din datoria publică de 886,9 miliarde de lei, datoria în lei este de 426 de miliarde de lei, datoria în euro a ajuns la un echivalent de 376,9 miliarde de lei (adică 75,8 miliarde de euro), datoria în dolari a ajuns la un echivalent 82,6 miliarde de lei (adică 18,3 miliarde de dolari).

La finalul anului trecut datoria publică reprezenta 48,9% din PIB.

Deficitul de lichiditate pe piața monetară s-a menţinut la cote relativ importante; în consecinţă BNR a continuat să furnizeze lichiditate instituțiilor de credit prin operațiuni repo efectuate pe baze bilaterale, media zilnică a stocului acestor operațiuni situându-se în perioada 15 iunie – 15 iulie la circa 3,7 mld. lei. Totodată, banca centrală a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, al căror volum total a ajuns în data de 15 iulie 2020 la aproape 4,4 mld lei.

Această abordare a permis funcționarea fluentă a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, în vederea finanțării în bune condiții a cheltuielilor bugetare și economiei reale, în condiții de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Astfel, în perioada 15 iunie – 15 iulie 2020, pe piața primară a titlurilor de stat s-au derulat 12 emisiuni ale MFP, în valoare totală de circa 10,0 mld. lei, majoritatea fiind consistent suprasubscrise. De altfel, în luna iunie, emisiunile de titluri de stat au consemnat al doilea vârf istoric ca valoare brută, și un maxim absolut ca valoare netă. Randamentele medii acceptate în cadrul licitațiilor au continuat să coboare, mai accentuat în cazul titlurilor pe termen mai lung, inclusiv în condițiile unei ușoare corecții descendente a marjei de risc.

În același timp, cotația ROBOR3M a scăzut la 2,15 la sută – cel mai redus nivel post-aprilie 2018 -, iar IRCC s-a diminuat la începutul trimestrului III la 2,41 la sută; totodată, cotațiile de referință de pe piața secundară a titlurilor de stat s-au stabilizat la valori apropiate minimelor din acest an atinse în prima decadă a lunii martie, pe aproape toate scadențele.

La rândul lor, ratele dobânzilor la creditele noi acordate de bănci populaţiei şi firmelor au avut o tendință evidentă de scădere în ultimele luni, media lor ajungând în aprilie la 6,05 la sută, de la 7,24 la sută în februarie 2020, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a rămas relativ constantă (2,09 la sută în aprilie și mai, față de 2,12 la sută în februarie). Drept consecință, ecartul dintre ratele medii ale dobânzilor la credite şi cele la depozite s-a redus pronunțat, atingând în aprilie cea mai mică valoare din ultimii 9 ani și jumătate, iar pe segmentul societăților nefinanciare ecartul a coborât în mai a.c. la un minim istoric.

Evoluțiile în planul sănătății publice continuă să genereze incertitudini fără precedent și riscuri majore la adresa perspectivei activității economice și a funcționării piețelor financiare, cu impact asupra stabilității macroeconomice și a stabilității financiare. Prin urmare, BNR va monitoriza pe mai departe toate evoluțiile relevante și va actualiza evaluările, continuând totodată să acționeze în direcția furnizării lichidității necesare sistemului bancar (fără a afecta stabilitatea relativă a cursului de schimb al leului), în condițiile unei reduceri graduale și sustenabile a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanțare a economiei reale și a sectorului bugetar.

Datoria externă totală a României din 2016 a crescut cu 2,098 miliarde de euro, ajungând la 92,532 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat transmis de  Banca Națională a României.

Datoria externă pe termen lung a însumat 69,11 miliarde de euro în 2016, reprezentând 74,7% din totalul datoriei externe, în scădere cu 2% faţă de 2015

Datoria externă pe termen scurt a fost, la finalul anului 2016, de 23.416 milioane de euro (25,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,8% faţă de 2015.

În structură, datoria publică a crescut cu 927 de milioane de euro, în timp ce datoria negarantată public a crescut cu 1,47 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 302 milioane de euro.

Pentru împrumuturile sale de 32,2 miliarde de lei pe termen lung, statul a plătit anul trecut rate de capital și dobânzi de aproape 5,9 miliarde de euro, în scădere cu circa 2,5 miliarde de euro față de 2015. Pentru datoria privată pe termen lung de 35,6 miliarde de lei s-au plătit rate și dobânzi de 11,6 miliarde de lei.

În perioada ianuarie-decembrie 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4,11 miliarde de euro, comparativ cu 1,94 miliarde de euro în perioada ianuarie-decembrie 2015.

Datele transmise de BNR  arată că, în 2016, investiţiile străine au fost de 4 miliarde de euro, în creştere cu 18% faţă de cele consemnate în 2015  (3,4 mi­li­arde de euro). Nivelul investiţiilor străine de anul trecut a consemnat cel mai ridicat nivel de după 2009, cand au ajuns la  3,5 mld. euro. Romania a avut un nivelul maxim istoric al ISD-urilor ( investiţiilor străine directe) în 2008 de  9,5 miliarde de euro.