Camera Deputaților a adoptat la finalul lunii decembrie proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munților Apuseni, iar Nicuşor Dan a promulgat legea.

Alegerea datei are o puternică încărcătură istorică, legată de mișcările românilor din Transilvania de la mijlocul secolului al XIX-lea. Legea face trimitere la evenimentele din anul 1848, un moment definitoriu pentru afirmarea identității naționale în această regiune.

Legea stabilește și cadrul concret în care autoritățile și instituțiile pot acționa pentru a marca Ziua Munților Apuseni, deschizând posibilitatea alocării de resurse publice. Sunt vizate atât autoritățile centrale și locale, cât și instituțiile de cultură din România și din diaspora, care pot iniția sau susține diverse manifestări. Evenimentele organizate cu acest prilej pot avea caracter artistic, educativ sau turistic, fiind gândite ca instrumente de promovare a patrimoniului natural și cultural al Munților Apuseni. Programul manifestărilor este conceput astfel încât să includă și activități în aer liber, precum excursii tematice, menite să apropie publicul de specificul zonei, mai notează aceeași sursă.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, că pentru buna desfășurare a alegerilor prezidențiale din 2025 , vor fi adoptate modificări legislative, care vor include noi reguli și sancțiuni.

Calendarul alegerilor prezidențiale 2025 a fost aprobat joi, 16 ianuarie 2025, în ședința de Guvern. Primul tur va fi pe 4 mai, iar turul al doilea, două săptămâni mai târziu, pe 18 mai.

”Am introdus şi amenzi drastice, respectiv 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporaţii această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu susține că sunt reguli pentru a evita ceea ce s-a întâmplat în primul tur din noiembrie: „Modificări astfel încât regulile să fie aceleași pentru toți candidații și să nu mai avem această practică pe care am avut-o la ultimele alegeri în care un instrument social media a favorizat un anumit competitor. Am introdus și amenzi drastice, respectiv de până la 5% din cifra de afaceri, iar la anumite corporații această amendă ar putea duce la multe miliarde de euro”.

Sunt reglementate și reguli pentru materialele publicitare, mai ales în mediul online, de la site-uri la rețele de socializare. Amenzile pentru nerespectarea acestor reguli sunt cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei.

Votul în diaspora ar urma să se desfășoare timp de trei zile. În ziua de vineri și în ziua dc sâmbătă, votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00. În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 și se încheie la ora locală 21.00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00.

„Duminică, aici a intervenit o modificare: votul începe în secțiile de votare din străinătate la ora 07:00, ora locală, dar se încheie fie la ora 21:00, ora locală – dacă ne aflăm pe meridianul care precede, la est de România. Dar ce înseamnă la vest de România, pe celelalte fusuri orare – votul se va închide la ora 21:00, ora României. Asta înseamnă că dacă mergem la o extremă, în Statele Unite, la o secție de votare, duminică – 4 mai – votul se va închide atunci când în România este ora 21:00”, a transmis Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.

„Pe durata campaniei electorale alegerilor pentru președintele României din anul 2025, actorii politici asigură publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informații:

 – O indicație că este vorba despre un material publicitar politic.

– -Identitatea sponsorului materialului publicitar politic respectiv, adică numele, adresă de e-mail și dacă este publică o adresă poștală.

– În cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta își are sediul”

Detalierea modului de promovare, distribuire, postare sau editarea materialelor publicitare politice se vor stabili prin hotărârile subsecvente emise de Autoritatea Electorală Permanentă și se vor regăsi centralizate într-un ghid al finanțării campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale ale României din anul 2025, care va fi publicat în timp util.

Maia Sandu a câştigat la un scor relaxat față de contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, și obține un nou mandat de președinte. Astfel devine primul politician de peste Prut căruia moldovenii îi încredinţează, prin vot direct, două mandate succesive de preşedinte.

Prezența la vot a fost puțin peste 54%, respectiv 1,69 de milioane de alegători, un record de participare. Dintre aceștia, peste 328.000 de persoane au votat la secțiile din străinătate
Rezultatele din secţiile de pe teritoriul Republicii Moldova arată că votul intern a fost câştigat de Alexandr Stoianoglo cu 51,19%.

Victoria actualului președinte marchează continuitatea orientării pro-europene a Republicii Moldova și consolidează direcția reformistă inițiată în primul mandat. Prezența la vot a fost semnificativă atât în țară, cât și în diaspora, demonstrând interesul sporit al cetățenilor pentru viitorul politic al țării.

În diaspora, Maia Sandu a învins confortabil, cu peste 82% din voturi, în timp ce Stoianoglo preponderent în secţiile de vot deschise la Moscova şi în alte câteva state foste sovietice. De asemenea, Maia Sandu a fost preferată şi de locuitorii capitalei. În Chişinău, ea a primit 57,38% din voturi, în timp ce Stoianoglo are 42,62% din voturi.

Adresându-se națiunii puțin după miezul nopții, Maia Sandu a mulţumit alegătorilor pentru votul exprimat.

“Moldova, eşti o învingătoare! Azi, dragi moldoveni, aţi oferit o lecţie de democraţie, demnă de a fi scrisă în manualele de istorie. Azi, voi aţi salvat Moldova. În alegerea noastră pentru un viitor demn, nu a pierdut nimeni. Libertatea, adevărul şi dreptatea au învins. Moldova a reuşit să-şi arate voinţa şi puterea prin votul fiecăruia dintre noi. Am dovedit că uniţi reuşim să-i învingem pe cei care voiau să ne îngenuncheze”, a afirmat Sandu.

În primele două luni de la debutul perioadei de înscriere, în Registrul electoral figurează 891 cereri din partea cetăţenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegeri parlamentare de la sfârşitul acestui an. 698 dintre aceste cereri vizează votul prin corespondenţă, iar 193 vizează organizarea de secţii speciale în apropierea domiciliului/reşedinţei.

Înscrierea în Registrul Electoral a debutat la 1 aprilie şi se va încheia aproximativ cu trei luni înainte de data alegerilor, care urmează să fie stabilită, conform legii, prin hotărâre de Guvern.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte tuturor alegătorilor din străinătate că în acest an au la dispoziţie – pe lângă votul la secţiile de votare organizate în localurile misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti – posibilitatea de a vota prin corespondenţă sau la secţii de votare speciale înfiinţate în localităţi unde cel puţin 100 de persoane solicită acest lucru. Pentru exercitarea votului prin corespondenţă sau la o secţie special înfiinţată în apropierea domiciliului/reşedinţei este obligatorie înscrierea în Registrul Electoral.

De asemenea, MAE recomandă tuturor românilor care doresc să îşi exercite dreptul fundamental la vot la alegerile parlamentare de anul acesta să se înscrie din timp în Registrul Electoral. Pentru înscrierea în Registrul Electoral, alegătorii trebuie să parcurgă următorii paşi:

1. Să descarce formularul cererii de înscriere în Registrul Electoral, pentru votul în străinătate la alegerile parlamentare, de pe site-ul MAE, disponibil aici: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_alegeri/cerere_inscriere_vot_in_strainatate.pdf

2. Să completeze formularul cu datele personale şi să bifeze una dintre cele două opţiuni: vot prin corespondenţă sau vot la o secţie specială.
3. Să semneze şi să dateze cererea;
4. Să anexeze copia paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu sau copia actului de identitate împreună cu copia documentului care dovedeşte reşedinţa în străinătate. Lista documentelor care atestă reşedinţa în străinătate pentru fiecare stat este disponibilă pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2016/2016_alegeri/omae500.pdf
5. Să depună personal sau prin poştă cererea de înregistrare şi documentele anexate la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă.

Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a organizat sesiuni de informare cu comunităţile locale de români şi a pus la dispoziţie cetăţenilor români din străinătate informaţii referitoare la desfăşurarea scrutinului electoral parlamentar din anul 2016.

Alegătorii din afara granițelor își pot exprima votul în alegerile parlamentare, prezidențiale și europarlamentare înscriindu-se în Registrul Electoral cu opțiunea ‘vot prin corespondență’.

Raportul Comisiei de cod electoral a fost însușit de plenul Senatului, propunerea legislativă urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaților cu rol decizional.

Cea de-a treia seară a Festivalului „Callatis” a reunit în Portul Turistic din Mangalia atât turişti şi localnici, cât şi numeroşi români din afara ţării veniţi să-şi susţină aspirantele la titlul de Miss Diaspora. La eveniment, a fost prezent şi primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, care a urmărit din public, alături de familie şi locuitorii oraşului, manifestările din cadrul festivalului desfăşurate sub deviza ”România, dragostea mea”. Concursul Miss Diaspora 2013 a fost conceput în urmă cu treisprezece ediţii ca o modalitate de promovare a României ca destinaţie turistică şi a fost adresat tinerelor de origine română din diaspora. Dintre cele 22 de finaliste selecţionate de asociaţiile româneşti din 15 ţări au continuat competiţia pentru titlul Miss Diaspora 2013, 16 concurente din 11 ţări. Frumoasele românce stabilite în ţări precum: Italia, Spania, Ucraina, Olanda, Republica Moldova sau Austalia au avut de trecut câteva probe de foc prin care şi-au etalat în faţa unui juriu specializat atât frumuseţea, cât şi inteligenţa şi aptitudinile. Din juriu au făcut parte regizorul Cristian Mihăilescu, soprana Felicia Filip, fondatorul Agenţiei de presă pentru Românii de pretutindeni, Ionela Vanrees Zota, designerul-care a asigurat vestimentaţia concurentelor-Agnest Toma şi alţii. După ce s-au făcut cunoscute în faţa publicului şi a juriului, fiecare dintre cele 16 concurente, au avut de trecut proba dansului popular, pe cea de promovare şi aptitudini. După aceste probe doar zece concurente au fost alese drept finaliste, nu înainte de a depăşi proba de aptitudini, unde au ales să cânte, să danseze sau să deseneze. După voturile de pe Realitatea.Net şi Facebook şi implicit cel al juriului, concursul de Miss Diaspora 2013 a fost adjudecat de Izabela Stăncicu-Spania, care a câştigat şi titlul de Miss Popularitate. Frumoasa româncă locuieşte de 9 ani în Spania, a participat la mai multe şedinţe foto profesionale şi a dorit să se înscrie în acest concurs pentru a demonstra că este o luptătoare şi câştigătoare în tot ceea ce îşi propune. Pe locul al II-lea şi al III-lea s-au situat Dragana Belic-Serbia, respectiv Cristina Pantea-Ucraina, la egalitate cu Andreea Pancea-Italia. Alte premii în cadrul concursului au fost cel de Intermiss Diaspora, obţinut în urma votului celorlalte concurente, de către Diana Albu-Austria şi un alt premiu de popularitate câştigat de Cristina Pantea. Pe scena plutitoare, au concertat Felicia Filip, Gheorghe Gheorghiu, Ovidiu Comornic, George Rotaru şi Gloria, dar şi Alina Dragomir, Ioana Bărbuliceanu şi Timpuri Noi. Din seara Miss Diaspora nu au lipsit momentele de dans ţigănesc, spre încântarea publicului, susţinute de Ansamblul „Cireşica”, pe muzica cântată de vedeta TV, Mirela Pană. În ultima seară a Festivalului „Callatis” intitulată „Fanomania” vor evolua Mihai Marginean & The Band, Whats UP, Shift, Letiţia Moisescu şi mulţi alţii.