Actorul Mircea Diaconu, cunoscut pentru rolurile sale de referință din cinematografia dar și teatrul românesc, a murit după o luptă grea cu un cancer de colon. Actorul ar fi împlinit 75 de ani pe 24 de decembrie, în ajunul Crăciunului.

„La noi când vine iarna, toţi norii anului trecut se aşează pe pământ şi sunt zăpadă” spunea Mircea Diaconu.  Drum lin spre lumină, maestre!

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu s-a născut pe 24 decembrie 1949, în comuna Vlădești, județul Argeș. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa ”Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în ”Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), ”A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), ”Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), ”Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: ”Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), ”Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), ”Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), ”Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi (”Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti (”Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic. Din bogata sa filmografie menţionăm: ”Nunta de piatră” (r. Mircea Veroiu/Dan Piţa, 1971), ”Actorul şi sălbaticii” (r. Manole Marcus, 1974), ”Mere roşii” (r. Alexandru Tatos, 1976), ”Vânătoare de vulpi” (r. Mircea Daneliuc, 1980), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (r. Lucian Pintilie, 1982), ”Asfalt tango” (r. Nae Caranfil, 1996), ”Filantropica” (r. Nae Caranfil, 2001), ”Legături bolnăvicioase” (r. Tudor Giurgiu, 2004), ”Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (r. Cătălin Mitulescu, 2006), ”Ticăloşii” (r. Şerban Marinescu, 2007), ”Tache” (r. Igor Cobileanski, 2008) şi multe altele. Mircea Diaconu face parte din distribuţia filmului ”Caravana Cinematografică”, în regia lui Titus Muntean, care a fost prezentat publicului din România în prima zi a Festivalului de Film Transilvania, pe 28 mai 2010. Actorul a jucat alături de Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Jean Constantin, Cătălina Grama (Jojo), Cristi Iacob, Mihai Bendeac şi în comedia ”Poker” (2010), în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Cariera politica

A devenit senator PNL, în colegiul 1 din Argeş, în urma redistribuirii, în legislatura 2008-2012. La lansarea candidaturii, Mircea Diaconu a precizat că PNL este primul partid în care se înscrie, după experienţa ”politică” de dinainte de 1989. În calitate de senator, a făcut parte din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, Comisia pentru egalitatea de şanse, fiind şi membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

La 7 mai 2012, a fost numit ministru al Culturii în Cabinetul Ponta, funcţie deţinută până la 25 iunie 2012.

A fost ales europarlamentar la 25 mai 2014, pentru legislatura 2014-2019.

A candidat la președinție în 2019, obținând în 7,9% dintre voturi în primul tur al scrutinului.

A fost distins cu Ordinul national „Pentru Merit” în grad de Ofiţer la 1 decembrie 2000, „pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii”.

Mircea Diaconu a fost căsătorit cu actriţa Diana Lupescu şi are doi copii, Victor și Ana Maria.

Personajul principal candidează la deputăţie, rol în care îl veţi putea vedea pe Liviu Manolache. Alături de el va urca pe scenă şi Ileana Ploscaru, actriţa care tocmai a împlinit 55 de ani pe scena constănţeană, dar este într-atât de neobosită încât pe 17 decembrie va juca rolul principal într-o nouă premieră a TSC.

În alte roluri; Cristina Oprean, Florina Stănculeţ, Dana Dumitrescu, Andrei Cantaragiu, Georgiana Rusu, Cosmin Mihale, Adrian Dumitrescu, Dan Cojocaru, Nicodim Ungureanu, Ana Maria Ştefan, Liliana Bărăscu, Florentin Roman, Gelu Ciobanu.

Regia artistică este semnată de Cristian Şofron, costumele, de Ema Gavrilă, iar decorurile, de Constantin Ciubotariu.

Comunicat de presă Bucureşti, 3 mai 2014

Ref: Ponta a plecat în campanie. Să nu se mai întoarcă!

Deputatul Partidului Mişcarea Populară Florin GHEORGHE consideră că plecarea lui Victor Ponta în campanie electorală demonstrează cât se poate de clar cât de mult rău face acesta românilor: „Cum a plecat Ponta în campanie, ca să-i laude pe baronii corupţi cât sunt ei de frumoşi, economia începe să dea semne de vitalitate. Toată lumea se bucură că măcar pentru o lună Ponta nu mai anunţă vreo nouă taxă sau vreun nou impozit sau mai ştiu eu ce măsură care să facă rău mediului de afaceri sau românilor. Se bucură şi pompierii de la ISU, pentru că nu mai trebuie să umfle bărcile alegorice şi să-i plimbe moaştele lui Ponta şi lui Dragnea prin apă de 10 cm. Cred că ar fi fost bine ca Ponta să ia cu el şi toată liota de miniştri necunoscuţi cu care s-a lăudat la ultima învestitură. Ştie cineva cum îi cheamă!? Poate aşa aflau şi românii că există şi alţi miniştri în afară de Victor Ponta şi că Victor Ponta nu se pricepe la nimic, deşi îşi dă cu părerea pe orice probleme: de educaţie sau sănătate, o umileşte pe domnişoara de la finanţe, sau colorează cu Şova autostrăzi imaginare. Evident că Ponta şi-a lăsat miniştri la Bucureşti şi le-a dat sarcini specifice doar lipitorilor de afişe. În fine. Îi recomand lui Ponta să rămână în campanie până în decembrie, până atunci când visează el că va deveni preşedinte şi, cu sprijinul lui Voiculescu, va impune controlul politic la DNA. Stai în campanie Viorele! Nu te mai întoarce la Guvern! Românilor le e mai bine fără tine! În plus, trebuie să recunosc că Ponta a avut un moment de luciditate atunci când a spus că din toamnă românii vor scăpa de el! Într-adevăr, din toamnă Ponta va ieşi definitiv din politică, făcând de ruşine şi partidul şi o generaţie din care face parte! Despre şansele la prezidenţiale … întrebaţi-l pe socrul său dacă-l votează! Nu îl votează!

Biroul de presă

Deputat Florin GHEORGHE

 Partidul Mişcarea Populară

„Îi aduc aminte lui Victor Ponta că am trecut în anul 2014 de 8 zile şi tot de 8 zile a început noul exerciţiu bugetar european. Ar fi bine să lase pozatul alături de ruine şi regi şi să îşi ia în serios, măcar după 2 ani de mandat, funcţia de prim-ministru. Iarna trecută Victor Ponta se jelea că cele peste 40 miliarde euro, de care va beneficia România în perioada 2014-2020, nu sunt suficiente şi că Preşedintele Băsescu nu a negociat bine! Însă, în aproape 2 ani de când este prim-ministru, nu a absorbit 1 euro în plus, pe programe noi, demarate sub guvernarea sa, ci doar a pus piedici programelor demarate sub Guvernarea PDL. Îi place în schimb să taie panglici la autostrăzi pe care le-a întârziat sau să se laude că a crescut rata de absorbţie. La cât de incompetent este Victor Ponta şi guvernul său şi de câte ori s-a făcut de ruşine în faţa Comisiei Europene cu plagiate de Acorduri de parteneriat, este greu de sperat că în anul 2014 se va demara măcar un proiect pe noile fonduri! În cel mai optimist scenariu, doar după jumătatea anului 2015!”

În ceea ce-l priveşte pe Ministrul Teodorovici, a cărui singură sarcină a fost redactarea Acordului de parteneriat, deputatul PDL Florin Gheorghe consideră că acesta ar trebui demis de urgenţă de Victor Ponta, nu doar pentru vădită incompetenţă, ci şi pentru dezinteres: „În timp ce Comisia Europeană a dat termene precise şi aşteaptă de la România documentul care să definească programele operaţionale, care să detalieze obiectivele tematice şi priorităţile investiţionale pentru perioada 2014-2020, domnul Teodorovici se ocupă de închirierea unui nou sediu, pe bani grei, pentru minister şi de amenajarea biroului personal! Asta dacă nu cumva este mult prea ocupat cu pagina personală de facebook”.

„Dacă Victor Ponta nu renunţă la minciună şi demagogie şi nu-i pune la treabă pe miniştri săi, România nu are nici o şansă să acceseze noile fonduri europene înainte de jumătatea anului 2015. În absenţa fondurilor europene, România nu are nici o şansă să depăşească o creştere economică târâtoare de 1-2%. Ne apropiem de jumătatea lunii ianuarie şi nu am văzut din partea Guvernului decât compătimiri pentru Adrian Năstase, atacuri virulente la justiţie, însă nici o politică publică menită să conducă la prosperitatea românilor. Un guvern cu o susţinere de 75% s-a demonstrat 100% falimentar” a mai adăugat deputatul PDL Florin Gheorghe.

Astfel, potrivit cifrelor avansate de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa, numărul cetăţenilor nemulţumiţi de ritmul soluţionării plângerilor adresate organelor de poliţie a crescut cu fiecare an. Astfel, în primul semestru al anului 2013, pe numele a aproximativ un sfert dintre cei peste 1.400 de poliţiştii constănţeni, mai precis 356, au fost formulate reclamaţii din partea cetăţenilor nemulţumiţi, în principal, de durata anchetelor, de tergiversarea unor cercetări penale, de rezultatele acestora şi, mai ales, de atitudinea necorespunzătoare manifestată de cei care ar trebui să furnizeze un exemplu de comportament social.

„Având în vedere aspectele semnalate de cetateni şi luând în considerarea faptul că anchetele interne derulate nu au condus la o îmbunătăţire a situaţiei, am solicitat Ministrului Radu Stroe sa trimita o echipă a Corpului de Control din Ministerul Afacerilor Interne pentru a efectua cercetări şi a dispune soluţii la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa. Totodata am cerut măsuri ferme pentru a reda imaginea cuvenită celor care au misiunea de a acţiona în numele legii şi de a proteja cetăţenii”, a precizat deputatul Florin Gheorghe.

„Este o bataie de joc la adresa populatiei ceea ce se intampla acum la Podul Agigea. Cum poti explica oamenilor care trebuie sa vina la servici in fiecare dimineata ca, in loc de 10,15 20 de km vor trebui sa ocoleasca 50 de km? Ce sa le spui elevilor care invata in scolile din municipiu? Sa stea acasa pana se repara podul? Voi face o interpelare la adresa Ministrului Transporturilor. Cred ca vinovatii pentru situatia asta trebuie schimbati din functie” a afirmat Florin Gheorghe, deputat de Constanta.

Florin Gheorghe solicita Prefectului Judetului sa se implice si sa ia toate masurile pentru ca, in cel mai scurt timp, sa se gaseasca o solutie pentru a relua circulatia dintre municipiul Constanta si localitatile din sudul judetului.

Deputat Florin Gheorghe

În contextul declaraţiilor publice recente ale unor reprezentanţi ai Camerei Deputaţilor apărute în mass-media, conform cărora Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a agreat proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor, 

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie face următoarele precizări:

În urma consultării proiectului de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor ce a fost trimis în acest scop instituţiei noastre, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis Camerei Deputaţilor o serie de observaţii, în sensul celor ce urmează:

I. “Având în vedere propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, vă trimitem punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la prevederile care influenţează desfăşurarea procesului penal.

1. Propunem ca punctul 15 al propunerii legislative (referitor la introducerea alineatului 21 al art. 23 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

    „(21) Deputaţii şi senatorii pot fi chemaţi în faţa parchetului şi a instanţei de judecată în calitate de martor. În cazul în care li se solicită să depună mărturie asupra unor fapte sau informaţii de care au luat cunoştinţă în exercitarea mandatului şi  care au caracter clasificat, mărturia se va depune în condiţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficientă claritate dacă cele două condiţii referitoare la informaţiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel încât prevederea poate ridica dificultăţi de interpretare.

De asemenea, considerăm că obţinerea unei autorizări a Biroului permanent pentru audierea de către un magistrat a unui martor nu se justifică, având în vedere principiul separaţiei puterilor, în condiţiile în care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informaţii clasificate. Trebuie avut în vedere că dispoziţiile legale permit magistraţilor accesul la orice informaţii clasificate pentru care deţin autorizarea necesară, fără acordul instituţiei care deţin aceste informaţii. În practica organelor judiciare există investigaţii privind infracţiuni contra siguranţei naţionale care implică în mod frecvent accesul la informaţii clasificate, iar condiţionarea administrării unui mijloc de probă de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra în contradicţie cu principiile care guvernează procesul penal.

2. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat pentru a detalia conţinutul noţiunii de motive concrete, legale şi temeinice, precum şi pentru a indica expres înscrisurile care trebuie să însoţească cererea ministrului justiţiei, întrucât formularea actuală poate determina dificultăţi de interpretare. Considerăm că este necesară o menţiune expresă potrivit căreia cererea nu este însoţită de dosarul cauzei, pentru a evita aparenţa că Parlamentul se substituie instanţei de judecată.

Textul poate fi formulat în sensul:

„(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul justiţiei preşedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusă aprobării plenului camerei respective, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut în Codul de procedură penală care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei, argumentele avute în vedere şi prezentarea situaţiei de fapt. Cererea nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Totodată, considerăm că textul alineatului 2 trebuie să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii, pentru a evita dificultăţi de interpretare care ar putea duce la concluzia că este necesară înfiinţarea unei comisii speciale.

3. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 241 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat, prin eliminarea menţiunii „şi va fi comunicată şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun”.

În formularea actuală, textul sugerează că în această situaţie Consiliul Superior al Magistraturii ar urma să declanşeze o procedură disciplinară împotriva magistratului, la sesizarea Camerei, ceea ce ar intra în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor.

Legalitatea măsurilor dispuse de un procuror poate fi verificată numai de către instanţa de judecată, astfel încât în această etapă procesuală nu pot fi stabilite responsabilităţi în seama unui organ judiciar. În măsura în care o persoană consideră că a fost săvârşită o abatere disciplinară prin care i-au fost afectate drepturile poate sesiza nemijlocit Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui ministru care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice, care justifică începerea urmării penale şi nu este însoţită de dosarul cauzei.”

Folosirea terminologiei existente în constituţie şi în deciziile Curţii Constituţionale creşte acurateţea textului şi îl face compatibil cu prevederile noului Cod de procedură penală, potrivit cărora începerea urmăririi penale se dispune doar in rem, fără a mai exista posibilitatea de începere a urmăririi penale împotriva unei persoane.

Totodată, referirea la temeiul constituţional face ca cele două proceduri să fie simetrice, iar prevederea expresă că sesizarea nu este însoţită de dosarul cauzei este necesară pentru motivele indicate anterior.

Trebuie avut în vedere şi faptul că, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, Camerele pot fi sesizate şi în alte modalităţi pentru a cere urmărirea penală a miniştrilor care au şi calitatea de deputat sau de senator, astfel încât ar trebui analizată oportunitatea introducerii unei proceduri care să reglementeze aceste ipoteze.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol ar trebui să conţină indicarea expresă a Comisiei competente pentru analizarea cererii şi să prevadă termenul în care aceasta poate întocmi raportul, similar procedurii în cazul în care se cere arestarea preventivă, reţinerea sau percheziţia unui parlamentar.

Pentru aceleaşi argumente, considerăm că alineatul 3 al articolului ar trebui eliminat. Cele două proceduri trebuie să fie simetrice şi nu există argumente care să justifice o un demers suplimentar în cazul cererii de urmărire penală, care are o influenţă limitată asupra situaţiei juridice a unei persoane, în comparaţie cu luarea unei măsuri preventive. Menţinerea referirii la audierea persoanei vizate de sesizare poate afecta celeritatea procedurii, cu consecinţe asupra bunei înfăptuiri a justiţiei.

II. În completarea punctului de vedere transmis iniţial, vă înaintăm un set suplimentar de observaţii cu privire la propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

1. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea alineatului 3 al art. 24 din Legea nr. 96/2006) să fie reformulat în sensul:

„(3) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii ministrului justiţiei se supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată.”

Considerăm că textul actual al propunerii legislative, care se referă numai la hotărârea de aprobare, poate fi interpretat în sensul că hotărârile nu sunt supuse aprobării plenului în situaţia în care comisia care a analizat cererea ministrului justiţiei a întocmit raport cu propunere de respingere, împrejurare care ar intra în contradicţie cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constituţie.

În acest sens, trebuie avut în vedere că, potrivit art. 62 din Regulamentul Camerei deputaţilor, Biroul permanent trimite comisiilor, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de hotărâri ale Camerei, iar potrivit art. 67 alin. 2 din acelaşi act normativ, comisia întocmeşte un raport cuprinzând propuneri motivate privind admiterea sau respingerea actului examinat. Potrivit art. 104 din Regulament, în cea de-a doua ipoteză votul Camerei se dă cu privire la propunerea de respingere a hotărârii.

Din interpretarea acestor prevederi rezultă că potrivit regulamentului pot fi întocmite proiecte de hotărâre de respingere a cererii ministrului justiţiei, iar pentru aceste situaţii propunerea legislativă nu reglementează o procedură de supunere la vot în plen, deşi prevederile constituţionale stabilesc competenţa exclusivă a Camerei de a încuviinţa percheziţia, reţinerea sau arestarea deputaţilor şi senatorilor.

Chiar dacă în practica parlamentară actuală se întocmesc proiecte de hotărâri privind aprobarea cererii ministrului şi în situaţia unui raport cu propunere de respingere, considerăm că legea ar trebui să prevadă proceduri pentru toate situaţiile posibile potrivit regulamentului, având în vedere că uzanţele se pot modifica în timp.

2. Propunem, pentru aceleaşi argumente, reformularea similară a punctului 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 96/2006) în sensul:

„(5) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală se supune spre dezbatere şi adoptare plenului  respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Aceasta se adoptă cu respectarea prevederilor art.67 şi ale art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile.          

(6) Hotărârea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmărire penală a unui ministru care are şi calitatea de deputat sau senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către Preşedintele Camerei respective.”

Alianţa România Dreaptă (A.R.D) şi-a lansat, marţi 20 noiembrie 2012, candidaţii pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, din Colegiile sectorului 1 din Capitală, evenimentul desfăşurându-se în prezenţa vicepresedintelui PDL, Adriean Videanu.

Deputatul PDL Costică Canacheu candideaza pentru un nou mandat de deputat in colegiul 4, alaturi de Mihai Bâzgan (colegiul 1-CD), Anca Constantinescu (colegiul 2 -CD), Gabriel Biriş (colegiul 3 – CD), Augustin Ofiţeru (colegiul 2- Senat), Vasile Gherasim (colegiul 1 -Senat).

Acesta a lansat un atac dur la adresa contracandidatilor sai din U.S.L subliniind ca „Dacă-i vom lăsa să încalece România să se urce cu picioarele pe inima României nu o să treacă mult timp şi o să ne aducem aminte de ce sunt în stare.(…) Până-n 2004, aceşti oameni ne-au arătat de ce sunt în stare. Pot să vă spun că, în percepţia mea, acum ar fi mult mai rău. Pentru că noua echipă de aşa-zişi conducători, plagiatori, cartofori, turnători este mult mai rea decât Marţian, Iliescu, Văcăroiu” si a subliniat ca sunt socialistii cei mai bogati din Europa, plangand cu ipocrizie „pe umerii saracilor”.

Deputatul Costică Canacheu este vicepresedinte PDL Bucuresti si Presedintele Comisiei de apărare, ordine publică si sigurantă natională din cadrul Camerei Deputatilor, fiind membru al grupului în jurul căruia s- a construit Partidul Democrat.

Deputatul Constantin Chirilă continuă excelenta colaborare cu asociațiile de apicultori, de aceasta dată fiind vorba despre susținerea unui proiect special.

Schimbă un destin este un proiect care își propune să ofere, timp de un an, pregătire teoretică și practică în domeniul apiculturii unui număr de 28 de copii orfani, proveniți din centre instituționalizate private. La sfârșitul stagiului, cei mai buni cinci copii vor primi câte 25 de familii de albine și sprijin pentru implementarea unui proiect in cadrul măsurii 141, iar ceilalți 23 vor rămâne în portofoliul asociației de apicultori pentru a fi integrați în proiecte viitoare.

Proiectul a fost demarat cu sprijinul BRD si al asociației apicultorilor, la nivel național fiind implementate doar 14 proiecte din cele 314 depuse.

Deputatul Constantin Chirilă consideră că acolo unde există bunăvoința și determinare se pot găsi întotdeauna soluții pentru ca și copiii abandonați să poată beneficia de o șansă reală de a reuși în viață.

Cu fiecare gest frumos pe care îl facem pentru copii, lumea devine mai bună.

Cabinet parlamentar deputat Constantin Chirilă

Deputatul PDL Constantin Chirilă a fost prezent astăzi la deschiderea celei de-a XVII-a ediţii a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei – INDAGRA. Evenimentul se desfăşoară în perioada 31.10 – 04.11.2012, la ROMEXPO Bucureşti, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România.

„INDAGRA reprezintă cea mai complexă manifestare de acest gen din România destinată promovării potenţialului zootehnic autohton, produselor tradiţionale bio şi soiurilor de vin românesc, recunoscute internaţional”, a menţionat deputatul Chirilă.

În calitate de membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, parlamentarul democrat-liberal apreciază că ediţia din acest an a Târgului propune o tematică de larg interes atât pentru companiile şi specialiştii din domeniul agricol, dar şi pentru fermierii care caută soluţii alternative la problemele cu care se confruntă în propriile exploataţii sau sunt interesaţi de rase de animale menite să aducă plus valoare unei afaceri în domeniu.

Evenimentul de la ROMEXPO Bucureşti va cuprinde o serie de mese rotunde, pezentări şi alte manifestări destinate facilitării dialogului între participanţi, organizatori şi partenerii prezenţi.