Noua echipă de conducere include doi membri proaspăt înscriși în PNL – vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și ministrul interimar al Fondurilor Europene Dragoș Pîslaru – ca vicepreședinți, alături de Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Siegfried Mureșan, Gabriela Horga, Florin Roman, Alexandru Muraru și Ioan Popa (vicepreședinți).

PNL a rupt definitiv legătura cu PSD: congresul a adoptat cu unanimitatea hotărârea adoptată și anterior în forurile de conducere că partidul nu va mai face coaliție cu social-democrații.

Congresul a votat unanim să ceară demisia din PNL a cinci membriș Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu,  cu termen luni, ora 12:00. În cazul nedepunerii demisiilor, urmează declanșarea procedurilor de excludere.

Ilie Bolojan a anunțat, la sfârșitul primei ședințe a noii conducerii partidului, că sunt două soluții la actuala criză guvernamentală.

“În primul rând, viitorul guvern va trebui să-și ia angajamentul că, cel mai târziu până pe 15 iulie, își va asuma răspunderea în Parlament pentru reformele PNRR care nu au fost aprobate de către Parlament până acum.

„Al doilea element de bază este păstrarea echilibrelor bugetare. Unul din angajamentele din PNRR presupune păstrarea deficitelor, presupune limitarea și plafonarea cheltuielilor de personal în sectorul public ca pondere din PIB; prin urmare, orice fel de depășire a acestor angajamente înseamnă corecții din PNRR de peste 1 miliard de euro. De asemenea, este programul care a fost aprobat în perioada din primăvară privind susținerea programelor de investiții în România”,a declarat Ilie Bolojan.

Florin Mitroi a menționat că hotărârea este una voluntară și a fost luată în urma analizei contextului administrativ și politic în care se află județul.” La baza deciziei mele stă o dezamăgire profundă”.

Transmitem integral comunicatul de presă:

„Astăzi, mandatul meu de preşedinte al Consiliului Județean Constanța încetează prin renunțare la funcție. A fost o decizie foarte grea, asupra căreia am stăruit îndelung.

Din respect pentru toţi cetăţenii județului, indiferent că m-au susţinut sau nu, fac public faptul că la baza deciziei mele stă o dezamăgire profundă. Sunt siderat de dorinţa acerbă a unora de a ține județul cât mai scufundat, cât mai lipsit de investiții, cât mai invizibil, servind doar interese mărunte. Și la fel de siderat sunt și de marea masă a oamenilor politici şi a factorilor de decizie în administrație, care aleg să rămână indiferenţi, doar ca să își păstreze funcția. Eu nu pot. Am depus un jurământ, că voi servi interesul cetățeanului. Nu pot să asist nepăsător la ignorarea lui.

Am candidat pentru această funcție, având convingerea că este cea mai bună direcție pentru a putea dezvolta județul, dar, din păcate, din această poziție, nu pot să fac mai multe pentru cetățeni, nici să schimb modul în care este văzută administrația.

Mi-am dat seama că am două opțiuni: să continui să ocup această funcţie până la finalul mandatului, însă să dezamăgesc cetăţenii, pentru că nu pot realiza în aceste condiții ce mi-am propus și ce este necesar, fiind limitat, îngrădit, presat în mod constant; sau  să renunţ la această funcție, din respect pentru voi și pentru mine, pentru a putea realiza ce mi-am propus, însa pe altă cale, pentru că demnitatea personală şi dezvoltarea judeţului sunt mai importante decât ocuparea unei funcţii.

Este o retragere voluntară, asumată. Sper să o vedeți ca pe o decizie onorabilă, și nu o slăbiciune.

Consider că am luat decizii corecte, chiar dacă unele au deranjat. Am anulat contracte nedrepte, am deschis uşi spre transparență. Puneți faptele înaintea vorbelor. Constanța are nevoie de susținere, de implicare, de acțiune, de-adevărat. Dar nu de la un singur om, ci de la toți.

Le mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit, cetățenilor care au crezut în mine, colegilor oneşti, echipei care mi-a susținut activitatea şi presei.

Sper la un Consiliu Județean stabil, o echipă pregătită şi proiecte care vor continua, indiferent de nume.

Mă plec în fața cetățenilor acestui județ și sper ca următorul preşedinte să îi iubească la fel de mult ca mine.

Vă mulțumesc din suflet pentru tot ce am construit împreună până acum!

Cu respect şi recunoştinţă,

Florin Mitroi”.

Citiți și Transportul în comun paralizat în Constanța

Moșteanu a recunoscut că, dintr-o greșeală a scris în primul său CV oficial că a absolvit o universitate privată, fără să fi fost studentul acesteia.

„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere”, a anunțat Ionuț Moșteanu într-o postare pe Facebook.

Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri că a luat act de demisia lui Ionuț Moșteanu din funcția de ministru al Apărării și de vicepremier.

„Îi voi propune președintelui României ca interimatul funcției să fie asigurat de dl Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului”.

Anunțul l-a făcut duminică, pe 27 iulie, într-o conferință de presă în care a explicat contextul în care a dat mită și care este relația mediului de afaceri cu statul. „Mi-e clar că nu mai pot ajuta”, a afirmat Anastasiu, „pentru că, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus că voi face mai mult rău premierului”.

: „Există două tipuri de șpăgi: șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire. Șpaga de supraviețuire e atunci când… Și apropo, în anii 90, șpaga era cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2000 lucrurile s-au mai sofisticat, se merge cu contracte de consultanță”.a menționat Anastasiu

https://www.facebook.com/share/v/1GC4bRxPUG/

Demisii pe bandă rulată în Partidul Oamenilor Tineri (POT), șase deputaţi şi-au anunţat, miercuri, demisia din partid.  ”Direcţia impusă de actuala conducere s-a îndepărtat profund de promisiunile iniţiale,”a spus deputata Aurora Simu.

În martie, Partidul Oamenilor Tineri mai pierduse un deputat, pe Andrei-Ionuț Teslariu care s-a afiliat PNL, iar la începutul lunii mai a demisionat deputatul Dorin Popa. Formațiunea a rămas, până acum, fără opt deputați.

Deputații care au părăsit POT sunt Dumitrița Albu, Lucian Andruşcă, Andrei Csillag, Călin Groza, Gheorghe Pîclişan şi Aurora Simu.

Într-o declarație făcută în plenul Camerei Deputaților, parlamentarii demisionari afirmă că ideea de a construi „un partid democratic, transparent, responsabil și cu adevărat dedicat cetățenilor (…) s-a pierdut pe drum”.

„Valorile care au stat la baza proiectului nu au mai fost respectate, iar direcția impusă de actuala conducere s-a ı̂ndepărtat profund de promisiunile inițiale”, afirmă parlamentarii de demisionari din POT.

Cei șase foști parlamentari mai spun că gestul lor este un semnal pentru toată mișcarea suveranistă și către țară că politicienii conservatori din România nu doresc deraierea parcursului european al României.

„Cu profundă dezamăgire, dar fără nicio urmă de surprindere, anunțăm că unii parlamentari aleși pe lista Partidului Oamenilor Tineri au ales să plece. Nu oricum, ci alergând, la nici 24 de ore de la anunțarea rezultatului alegerilor. Acești oameni nu au fost niciodată ai noștri. N-au fost nici ai suveranismului, nici ai idealurilor pentru care milioane de români au stat la coadă să voteze. Au fost ai intereselor personale, ai calculelor cinice, ai funcțiilor și ai confortului. Au jucat teatru cât timp le-a fost convenabil, iar acum, când lupta devine grea își dau jos masca și își arată adevărata față: cea a oportunismului și a lașității”, a transmis președintele POT Ana Maria Gavrilă.

Marcel Ciolacu a demisionat din funcţia de preşedinte al PSD, în cadrul Consiliului Politic Naţional.

„Azi am făcut un pas dificil, dar necesar: mi-am încheiat mandatul de președinte al Partidului Social Democrat, cu inima plină de recunoștință și respect față de toți cei care mi-au fost alături în acest proiect…..Astăzi este timpul ca alți colegi să preia conducerea. Să ducă PSD mai departe, spre un partid modern, mai adaptat realității în care trăim, dar care să rămână aproape de oameni. Cei care vin trebuie încurajați și susținuți cu toate forțele. Viitorul acestui partid stă în mâinile celor care cred cu adevărat în valorile solidarității, echității și justiției sociale””, a scris Ciolacu pe Facebook.

Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte al social-democraților, a fost ales prin vot, de Consiliul Politic Național, în funcția de președinte interimar al PSD, până la organizarea unui congres. El a obținut 67 de voturi, iar Daniel Băluță, contracandidatul său, a avut 14 voturi. Alte șase voturi au fost anulate.

Pentru prima dată în România un președinte demisionează, Klaus Iohannis a demisionat luni, 10 februarie.

Cum și-a motivat Klaus Iohannis gestul:

„Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni aș fi plecat din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată, n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlamentul României s-ar fi votat suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.

În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.

În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.

Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!

Conforma constituției, în locul lui Klaus Iohannis va fi numit ca interimar președintele Senatului, Ilie Bolojan. Acesta va rămâne în funcție până la terminarea scrutinului electoral, programat pe 4 mai, primul tur, și 18 mai, al doilea tur. Ilie Bolojan va fi nevoit să renunțe la atribuțiile sala ca șef al senatului, dar și pe cele de la conducerea Partidului Național Liberal, acolo de unde va trebui să se și autosuspende.

Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări. Reprezintă statul român pe plan intern și international; Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora; Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor; Poate adresa mesaje Parlamentului; Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului; Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului; Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate; Poate participa la ședințele Guvernului.

Potrivit articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică: Nu poate dizolva Parlamentul; Nu poate iniția un Referendum; Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.

„A sosit vremea să comunic public hotărârea de a-mi prezenta demisia din funcția de Senator în Parlamentul României. Din respect pentru colegii mei liberali este o decizie pe care am comunicat-o anterior conducerii PNL. Mi-ar plăcea ca acest gest să fie interpretat ca unul firesc, având în vedere că am ajuns în această funcție grație susținerii Partidului Național Liberal”, a scris Nicolae Ciucă, pe Facebook.

Precizează că rămâne un liberal convins și că va susține valorile liberale ca simplu membru al partidului.

„Rămân un liberal convins, plasat ferm în zona de centru-dreapta. Voi susține întotdeauna inițiativa privată, democrația și familia, cu onestitate și decență, chiar dacă nu în lumina reflectoarelor, ci ca simplu membru PNL. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut în acești ani, tuturor celor cu care am lucrat și tuturor celor care au avut încredere în mine! Vă rămân profund îndatorat!’,

„În ciuda eforturilor, Parlamentul e paralizat de luni de zile. Intenționez să demisionez din funcția de prim-ministru, dar și din fruntea partidului”, a spus premierul.

Decizia a venit după săptămâni de presiune din partea colegilor săi din Partidul Liberal al Canadei, pe fondul unei rupturi semnificative și în creștere cu privire la modul de gestionare a relațiilor cu Trump în al doilea mandat.

Trudeau şi-a motivat decizia prin „blocajul” politic care s-a instalat în parlament. „Sunt un luptător. Fiecare părticic din mine mi-a spus întotdeauna să lupt pentru că îmi pasă profund de canadieni. Dar fapt este că, în ciuda celor mai bune eforturi de a lucra, Parlamentul a fost paralizat timp de luni de zile”, a decalrat Trudeau într-o conferinţă de presă susţinută afară, în faţa reşedinţiei sale oficiale, la o temperatură resimţită ca minus 15 grade Celsius.

Demisia  vine după mai bine de nouă ani de când este la putere. Trudeau a fost supus unei presiuni din ce în ce mai mari pentru a demisiona de când ministrul său de finanţe Chrystia Freeland a demisionat din cauza unui conflict politic.

Plecarea lui Trudeau lasă partidul fără un şef permanent într-un moment în care sondajele arată că liberalii vor pierde categoric în faţa conservatorilor din opoziţie în alegerile care trebuie organizate până la sfârşitul lunii octombrie, notează Reuters.

.