Curtea Constituțională a amânat pentru 20 octombrie decizia în cazul legii care prevede reducerea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu net și creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani.

Respingerea legii, ca neconstituțională, riscă să ducă la pierderea a 869 de milioane de euro, fonduri europene din PNRR, cât ne costă acum suspendarea plăților pentru reformele cerute de Bruxelles cu termen limită până în noiembrie.

Radu Mazăre, fostul primar al  Constanței, a fost eliberat din închisoare, după ce Tribunalul Ilfov i-a admis, luni, cererea de liberare condiționată.  Mazăre se află în penitenciarul Jilava din mai 2019 și a executat cinci din cei nouă ani de închisoare la care a fost condamnat în două dosare.

Radu Mazăre se află în penitenciar din mai 2019, după ce a fost condamnat la nouă ani de închisoare, în urma contopirii a două pedepse definitive – una de nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi alta de cinci ani de închisoare în dosarul Polaris.

Radu Mazare a declarat că nu mai este interesat de viața publică, nu are de gând să se reîntoarcă în politică, ci se va dedica vieții de familie, mai ales că acum va deveni tată pentru a doua oară.

„Nu ma mai intereseaza sub nicio forma viata publica. Nu ma mai intrebati despre trecut sau despre viitor, pentru ca nu ma mai intereseaza. Sunt pregatit sa devin tata si ma bucur in primul rand pentru sotia mea, care a fost alaturi de mine. Daca nu ma mai intereseaza viata publica, de ce va mai intereseaza pe voi ce fac? Nu m-a speriat nimic, dar este suficient. Oamenii au o perioada in viata, dupa care se apuca de altceva”.

Radu Mazăre și Roxana Mihalache s-au căsătorit pe data de 10 iulie 2019, la Penitenciarul Rahova. Roxana Mihalache urmează să-l facă pe Radu Mazăre tată pentru a doua oară, fiind însărcinată în patru luni. Potrivit fostului edil, cei doi urmează să aibă un băiețel și au ales deja numele acestuia.  mă bucur în primul rând pentru soția mea care a fost lângă mine … Pe băiatul meu o să-l cheme Aris”, a dezvăluit Radu Mazăre după ce a ieșit din închisoare, potrivit Cancan.ro.

„Din surse oficiale, vă informăm că decizia de carantinare a IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, de către DSP București a sosit în mail-ul personal al IPS în jurul orei 13.00.
Aceasta i-a fost adusă la cunoștință în jurul orei 15.00, în cadrul unui eveniment la care IPS participa.
În măsura în care amenzile date IPS Teodosie sunt reale, căci până acum nu ni s-a comunicat nimic oficial, considerăm că acestea sunt ilegale, fiind date înaintea aducerii la cunoștință a deciziei de carantinare.
Ca atare, vor fi contestate.
E absurd să fii amendat fără să fii vinovat”, spun cei de la Arhiepiscopie.

Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de decizia Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti de a admite cererea Parchetului General privind transferarea de procedură în vederea continuării procedurilor penale împotriva diplomatului rus care a lovit cu maşina o tânără pe trecerea de pietoni.

Ministerul Afacerilor Externe a răspuns solicitărilor autorităţilor judiciare din România şi a acordat întreg sprijinul pentru clarificarea convenţiilor aplicabile în cazul de faţă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că ministrul Titus Corlățean a solicitat ridicarea imunităţii diplomatului pentru derularea procedurilor judiciare în România.

„În condiţiile deciziei instanței românești, solicităm autorităţilor ruse să asigure continuitatea procedurilor judiciare în Federaţia Rusă în cazul acestui accident rezultat cu rănirea gravă a unei tinere studente, aflată încă în spital, astfel încât justiţia să îşi urmeze cursul până la capăt, pe baza elementelor probatorii instrumentate de autoritățile judiciare române”, a afirmat ministrul Corlăţean.

În perioada următoare, Ministerul Afacerilor Externe se va afla în contact atât cu autorităţile judiciare din România cât şi cu autorităţile ruse pentru facilitarea transmiterii elementelor relevante procedurilor.

Secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, Stelian Victor Fedorca, a precizat, astăzi, 28 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, că Academia Română, prin Institutul Lingvistic „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” – singurul for abilitat să normeze gramatica limbii române – a comunicat în scris ministerului argumentele pentru care decizia de modificare a baremului la limba română este corectă: „Am primit oficial, în scris, răspunsul Academiei Române, care ne confirmă prin specialiştii săi că răspunsul la proba de limba română de la Evaluarea Naţională poate fi acceptat atât ca subiectivă, cât şi ca predicativă”, a declarat Stelian Victor Fedorca.

Secretarul de stat a precizat că ministerul a încercat să găsească o soluţie pentru ca nici un elev să nu fie prejudiciat, în condiţiile în care ambiguitatea răspunsului era evidentă. Domnul Stelian Victor Fedorca a subliniat faptul că subiectele au fost întocmite pe parcursul a 6 luni şi au fost finalizate în luna martie 2012. Elaborarea itemilor care compun subiectele a fost realizată de către 240 de cadre didactice cu specializarea limba română, iar variantele de subiecte sunt secretizate până în ziua concursului. Secretarul de stat a asigurat că se vor analiza posibilităţile de a preîntâmpina asemenea situaţii, iar ministerul va efectua o analiză asupra cauzelor care au provocat situaţia de la proba de limba română.

Stelian Victor Fedorca a precizat că toate lucrările la limba română al căror răspuns a fost predicativa au fost renotate, conform baremului modificat în urma deciziei de miercuri, 27 iunie. Rezultatele înaintea contestaţiilor vor fi afişate, conform calendarului, vineri, 29 iunie, până la ora 14.00.

Referitor la organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, secretarul de stat a afirmat că, în urma discuţiilor purtate cu inspectoratele şcolare, metodologia pentru bacalaureat este respectată, sistemele de supraveghere video sunt funcţionale, iar comisiile sunt constituite. Totodată, secretarul de stat a atras atenţia asupra practicilor de strângere de fonduri pentru protocol: „Nu vom tolera colectarea de fonduri pentru protocol. Sancţiunile asupra celor care vor accepta o asemenea practică merg până la excluderea din comisiile de examinare pe o perioadă de la 1 la 5 ani”, a conchis secretarul de stat, Stelian Victor Fedorca.

Premierul Ungureanu a luat cea mai bună decizie posibilă prin eliberarea din funcție a lui Claudiu Iorga Palaz din funcția de prefect a județului Constanța

După ce vreme de ani întregi Claudiu Iorga Palaz a săvârști abuzuri după abuzuri și ilegalități după ilegalități, așa cum justiția a dovedit și în ceea ce privește suspendarea mea din funcție, dreptatea a fost împărțită, în sfârșit. Cel mai abuziv prefect din istoria județului Constanța a fost eliberat din funcție de către primul-ministru al României.

Mă bucur de faptul că primul-ministru a ținut cont de solicitarea mea făcută vineri, 20 aprilie, de a-l demite din funcție pe Iorga Palaz, având în vedere faptul că justiția mi-a dat dreptate, de două ori consecutiv, consființind faptul că suspendarea mea a fost făcută abuziv și ilegal.

Din eliberarea din funcție a lui Iorga Palaz din funcția de prefect, cel mai mult de câștigat au locuitorii municipiului Mangalia, care se văd astfel răzbunați pentru faptul că au fost ținuți în frig pe parcursul celei mai grele ierni din ultimii 70 de ani. Din cauza ambițiilor politice personale ale unui prefect abuziv, care disprețuiește atât legea, cât și hotărârile justiției, zeci de mii oameni din municipiul Mangalia au fost lipsiți de căldură, în mod intenționat și complet iresponsabil. Având în vedere toate acestea, consider pe deplin justificată decizia primului-ministru de a-l elibera din funcție pe Iorga Palaz: Pentru frigul îndurat de locuitorii din Mangalia iarna trecută, vinovatul trebuia să plătească cu capul.

Mihai Claudiu Tusac

Primarul Municipiului Mangalia

România a susţinut aderarea Principatului Liechtenstein la spaţiul Schengen şi consideră că decizia adoptată reflectă o abordare corectă, bazată exclusiv pe recunoaşterea îndeplinirii criteriilor stipulate în acquis-ul Schengen, fără a fi impuse criterii suplimentare de orice fel, extrinseci acestui acquis.

Începând cu luna februarie 2011, Principatul Liechtenstein a demarat procesul de evaluare Schengen. Acest proces s-a finalizat pozitiv în luna noiembrie 2011. Decizia privind aderarea Principatului la spaţiul Schengen a fost adoptată cu unanimitatea statele membre care aplică în totalitate sau parţial acquis-ul Schengen.

Conform art. 10, para. 1, alin. 3 al Protocolului de Aderare, statele membre care participă doar parţial la implementarea acquis-ului Schengen (cazul României, care implementează acquis-ul Schengen în domeniul SIS/SIRENE), iau parte la decizia de aderare a Liechtenstein-ului.

InformaĹŁii suplimentare:

Principatul Liechtenstein se învecinează cu Elveţia şi Austria, state membre Schengen şi are exclusiv frontiere interne UE. În conformitate cu Protocolul încheiat între UE, Confederaţia Helvetică şi Principatul Liechtenstein, la 28 februarie 2008, acesta din urmă a aderat la implementarea, aplicarea şi dezvoltarea acquis-ului Schengen.

Prin eliminarea restricţiilor privind accesul muncitorilor români pe piaţa germană, pentru categoriile de lucrători menţionate, executivul de la Berlin transmite un semnal clar atât în sprijinul principiului european al liberei circulaţii a forţei de muncă, cât şi în acord cu ansamblul valorilor şi drepturilor care stau la baza construcţiei europene.

Măsura adoptată de guvernul federal german reprezintă, totodată, un factor favorizant în consolidarea relaţiilor economice româno-germane şi un element de susţinere a comunităţii româneşti din R.F. Germania.

InformaĹŁii suplimentare

R.F. Germania a aplicat restricţii în domeniul accesului muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii germană, care, potrivit legislaţiei comunitare, pot fi aplicate pentru o perioadă de maximum 7 ani de la aderarea acestor ţări la UE, astfel că, în cazul României şi Bulgariei, limitările impuse pe piaţa muncii mai pot fi menţinute până cel mai târziu la 1 ianuarie 2014. Tratatul de aderare la UE prevede posibilitatea revizuirii restricţiilor impuse pe piaţa muncii până la 31 decembrie 2011, când ţările care încă menţin limitările trebuie să notifice Comisia Europeana în privinţa unei decizii.