Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat postul Radio Dobrogea cu o amendă de 10.000 de lei. Sancțiunea a fost aplicată ca urmare a recomandărilor făcute de ÎPS Teodosie unei femei care a sunat la radio pentru a se plânge de abuzul psihologic exercitat de soțul ei. Ierarhul i-a spus femeii că trebuie să „își ducă crucea”, generând critici din partea societății civile și a organizațiilor care luptă împotriva violenței domestice.

”La finalul dezbaterilor, Consiliul a decis să sancţioneze Radio Dobrogea cu amendă de 10.000 de lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 42^2 si ale art. 42^3 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit cărora «42^2 – În cadrul difuzării în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care abordează tema violenţei domestice este obligatoriu să se asigure informarea victimelor violenţei domestice» asupra existenţei numărului de telefon Telverde destinat victimelor violenţei domestice» şi 42^3 «Informarea victimelor violenţei domestice asupra existenţei numărului de telefon Telverde destinat victimelor violenţei domestice», în cazul radiodifuzorilor, se realizează prin citirea textului « În caz de urgenţă, apelaţi numărul Telverde destinat victimelor violenţei domestice » însoţit de o menţiune cu numărul de telefon Telverde”, se arată în comunicat.

ÎPS Teodosie a sfătuit o femeie care a spus că a fost abuzată psihologic de soț să „își ducă crucea”. „Poate exista şi vindecare, dar dumneata, care ai primit taina cununiei, trebuie să-ţi duci crucea, să te rogi să suplinească Dumnezeu această lipsă de empatie, pentru că ai un legământ. Soluţia este să nu vă despărţiţi, vindecarea o dă Dumnezeu”,,,”Ce să faceţi ? Să fiţi şi după voia soţului, nu numai după voia dumneavoastră. V-aţi căsătorit, căsătoria este o cruce.”

Slujba Aghesmei Mari
Inițial slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol și Asia Mică. Vorbind despre importanța Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci și a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.
Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Agheasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.Elementul central este o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire…”), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conţine o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinţi apa. În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu și Om) precum şi arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului. La finalul slujbei preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te Tu Doamne …”

Agheasma Mare (Apa sfințită de Bobotează)
Termenul „agheasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…”.
De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.
În casele credincioşilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie. Anafura se ia după Agheasma Mare.

Vineri, 21 aprilie, de praznicul Izvorului Tămăduirii, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, începând cu ora 9.00. Apoi, împreună cu clerul și credincioșii va merge în procesiune la Izvorul tămăduitor, situat în apropierea mănăstirii, unde va fi săvârșită slujba de Sfințire a Apei.

În Vinerea Luminată Biserica Ortodoxă prăznuieşte Izvorul Tămăduirii. Această sărbătoare ne aduce aminte de una dintre minunile Maicii Domnului. Înainte de a fi împărat, Leon cel mare a găsit într-o pădure un orb, care i-a cerut apă. La îndemnul Maicii Domnului, Leon i-a dat orbului să bea apă dintr-un izvor, iar orbul s-a vindecat de orbirea sa. Pentru a mulţumi Maicii Domnului, când a ajuns împărat Leon cel Mare a ridicat în apropierea izvorului o biserică pe care a numit-o Biserica Izvorului cel Tămăduitor şi dătător de viaţă. Biserica se mai vede şi astăzi în Constantinopol, actualul oraş Istanbul. Sărbătoarea s-a generalizat în Biserica Ortodoxă în timpul secolelor V şi VI. În toate bisericile şi mânăstirile ortodoxe, după oficierea Sfintei Liturghii, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate.

30 noiembrie este zi de sărbătoare legală în care ortodocșii și catolicii români îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României și primul Apostol al Mântuitorului, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi.

Miercuri, 30 noiembrie, de la ora 9.00, la mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei” din apropierea localității Ion Corvin va fi oficiată Sf. Liturghie de către IPS Teodosie împreună cu un sobor de ierarhi din țară și din străinătate: IPS Iacob, Mitropolit de Mitilini (Grecia), IPS Hrisostom, Mitropolit de Brod (Bosnia), IPS Naum, Mitropolit de Ruse (Bulgaria), IPS Ambrozie, Mitropolit de Silistra (Bulgaria), IPS Alexei, Arhiepiscop de Balta și Ananiev (Ucraina), PS Ciprian, Episcop de Melnik (Bulgaria), IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, PS Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, și PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei.

Credincioșii vor putea cinsti moaștele Sfântului Apostol Pavel aduse din Mitropolia de Veria a Greciei.

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Cei doi au renunțat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia în ţinuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei şi Sciţiei Minor, adică Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis şi Histria. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.

La aproximativ 80 de kilometri de Constanța, în apropierea localității Ion Corvin, se află peștera în care, conform tradiției, s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei. Aici, la Betleemul neamului românesc, vin în fiecare an mii de credincioși spre a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei.  Conform istoricilor bisericești, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”.

Crucea Roșie Română împreună cu Fundația Internațională Carrefour și Carrefour România au sprijinit cu alimente de bază 15.800 de familii nevoiașe din 18 județe.

În perioada  aprilie – octombrie 2012,  15.800 de familii sărace din județele Alba, Bistrița Năsăud, Botoșani, Caraș Severin, Covasna, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Neamț, Olt, Sălaj, Tulcea, Teleorman, Vaslui și Vâlcea au primit pachete cu alimente greu perisabile. Fiecare pachet a continut: conserve din carne, pateuri, orez, zahar, ulei, faina, mălai, fasole uscată, bulion, paste fainoase și biscuiți.

Acțiunea a făcut parte din proiectul  „Banca de Alimente pentru încă 18 județe”  și a avut ca obiectiv  ajutorarea cu alimente de bază a familiilor și persoanelor nevoiașe din județele în care nu există Banca de Alimente.  Valoarea totală a proiectului  a fost de 200.000 de euro, din care Fundația Internațională Carrefour și Carrefour România au contribuit cu o finanțare de 150.000 de euro și Crucea Roșie Română cu 50.000 de euro.

Rezultatele proiectului:
au fost distribuite 189.600 kg de alimente de bază familiilor nevoiașe;
15.800 de familii (peste 47.358 de persoane) au beneficiat de pachete cu alimente;
alimentele au fost distribuite în 18 județe –  262 localități din mediul rural și urban;
în procesul de sortare și distribuție a alimentelor  s-au implicat 230 de voluntari;

„Carrefour România și Crucea Roșie au un scop comun: luptăm pentru o viață mai bună, o lume fară foame! Acest crez se regăsește în toate acțiunile Carrefour, încă din 2001, de la intrarea pe piața din România. Proiectele noastre au beneficii reale, cuantificabile, iar prin implicarea Fundației Internaționale Carrefour, impactul este cu atât mai mare.
Donarea unui pachet de făină sau a unei conserve poate părea un lucru lipsit de importanță pentru majoritatea oamenilor. Pentru miile de familii din România aflate în pragul sărăciei, acest ajutor primit devine vital în condițiile unei economii precare și a unei rate a somajului îngrijorătoare. Românii au înțeles acest lucru iar, prin magazinele sale din țară, Carrefour sprijină aceste inițiative și facilitează accesul clienților săi la punctele de colectare ale Crucii Roșii.” a declarat Andreea Mihai, director marketing la Carrefour România.

„Creșterea șomajului, pierderea locurilor de muncă, creșterea costurilor la facturile pentru utilități au creat o nouă categorie de persoane afectate de criza economică – noii săraci. Urgența socială reală a acestor familii este lipsa accesului la o alimentație normală. Anul trecut, datorită implicării Fundației Internaționale Carrefour și a Carrefour România, Crucea Roșie română a sprijinit 15.600 de familii cu alimente de bază în 18 județe. Mulțumim partenerilor noștri, pentru că în acest context economic s-au alăturat eforturilor Crucii Roșii române de a-i ajuta pe cei mai greu afectați”, a declarat doamna Mihaela Geoana, Președinte a Societății Naționale de Cruce Roșie din România. 

Carrefour România este primul partener al Crucii Roșii Române care s-a alăturat proiectului Banca de Alimente. A oferit spații în toate magazinele sale de tip hipermarket din țară pentru amplasarea de recipienți de colectare a alimentelor cumpărate și donate de către cetățeni, precum și transportul acestora la depozitele Băncii de Alimente. Urne pentru colecta de bani au fost amplasate la casele de marcat ale magazinelor Carrefour. În prezent, proiectul Banca de Alimente se implementează în 24 de hipermarketuri Carrefour din Arad, Braila, Brasov, București, Buzau, Cluj, Constanța, Focșani, Iași, Oradea, Pitești, Sibiu, Suceava şi Drobeta Turnu Severin, precum și în supermarkturile Market din Bacău. Alimentele colectate în aceste judeţe sunt distribuite şi în celelalte localităţi din ţară către persoanele nevoiaşe. Până în luna ianuarie 2013, prin magazinele Carrefour au fost strânse 159.653 kg de alimente pentru proiectul Banca de Alimente a Crucii Roșii române.

Despre Carrefour:
Cu peste 9.900 de magazine în 33 de țări, grupul Carrefour este al doilea retailer mondial și numărul 1 în Europa. De peste 50 de ani, Carrefour se afirmă ca un partener zilnic pentru peste 25 de milioane de clienți din Europa, Asia și America Latină. Cu peste 3 miliarde de operațiuni la casă, prin intermediul tuturor activitaților sale, Grupul își asumă responsabilități economice, sociale și de mediu și garantează pentru calitatea produselor sale și securitatea clienților săi.
În România, Grupul Carrefour numără 111 magazine dintre care 24 hipermarket-uri Carrefour, 67 supermarket-uri Market, și 20 magazine de proximitate Express.

Câteva zeci de mii de credincioşi sunt aşteptaţi şi astăzi în pelerinajul de la Patriarhia Română. Pentru aceştia, Crucea Roşie Română – Filiala Sector 4 Bucureşti acordă, în caz de nevoie, servicii de prim ajutor.

La baza Dealului Mitropoliei din Piaţa Unirii sunt amplasate 3 corturi de Cruce Roşie deservite de 60 de voluntari ai Crucii Roşii Române pentru toţi cei care se vor confrunta cu probleme de sănătate. Asistenţa premedicală va fi asigurată în mod gratuit 24 de ore din 24, pe toată durata pelerinajului. Voluntarii Crucii Roşii vor lucra în 3 schimburi, şi vor patrula pe tot perimetrul desfăşurării evenimentului pentru a depista eventualele cazuri ce necesită primul ajutor. De asemenea vor fi distribuiţi peste 7.000 de litri de ceai şi apă.

Printre voluntarii Crucii Roşii ce vor asigura primul ajutor la Patriarhia Română, este şi Ambasadorul Crucii Roşii Române, Iuliana Tudor, care va fi prezentă vineri 26 octombrie, începând cu orea 16.00. Alaturi de voluntarii de serviciu, Iuliana Tudor va oferi primul ajutor premedical celor care vor necesita, primul ajutor psihologic şi va distribui ceai cald pelerinilor.

Iuliana Tudor: „Dacă până acum ajutam Crucea Roşie fie în planul promovării campaniilor pe care le desfăşoară, fie ca simplu voluntar, odată cu statutul de Ambasador mi-am asumat mai multe responsabilităţi. Am acceptat cu drag invitaţia CRR – Filiala Sector 4, de a fi astăzi alături de voluntarii care acordă primul-ajutor credincioşilor de la Patriarhie, mai cu seamă că, de aproape o lună, sunt şi „calificată” în acest sens, urmând cursul de prim-ajutor de la CRR. Îl recomand tuturor – o secundă poate face diferenţa între a fi sau a nu şti!”

Acesta este al 9-lea an consecutiv în care Crucea Roşie Română – Filiala Sector 4, contribuie la buna desfăşurare a celui mai important eveniment religios din Bucureşti, alături de alte autorităţi locale şi centrale.

Fondată la 4 iulie 1876, Crucea Roşie Română este membră a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie, fiind condusă în activitatea sa umanitară de Principiile Fundamentale ale Mişcării: Umanitate, Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate. Acordarea primului ajutor, sprijinirea celor mai vulnerabile persoane, intervenţia la dezastre, educaţia pentru sănătate, difuzarea valorilor umanitare sunt şi astăzi, la împlinirea a 136 de ani de activitate umanitară, principalele domenii de activitate ale Crucii Roşii Române.

Înălţarea Sfintei Cruci este sărbătorită pe 14 septembrie. Ziua Crucii, aşa cum se numeşte sărbătoarea în popor, este cinstită prin post şi praznice. Se posteşte pentru sănătatea familiei, pentru spor şi pentru bunăstarea gospodarilor.

De Înălţarea Sfintei Cruci, în zonele viticole începe culesul viilor. În această zi se bat nucii. Tot acum, se adună din păduri şi ramurile de alun.

Tradiţia spune că atunci când sunt recoltate de Înălţarea Sfintei Cruci, ramurile acestea primesc puteri miraculoase şi sunt unelte valoroase pentru fântânarii care vor să depisteze izvoarele subterane.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice şi se sfinţesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc sfinţit acum alină durerile, chiar şi migrenele puternice sau durerile de dinţi. În mediul rural, cu crenguţe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.

De Înălţarea Sfintei Cruci se pregăteşte „un leac” pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfinţit la biserică şi curpeni (tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni), sperând ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.

Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă (chiar dacă este şi de carton) aduc belşug şi spor în munca de fiecare.