Schimbarea la Față a Domnului, prăznuită în fiecare an pe 6 august, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, care amintește de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor Săi pe Muntele Tabor în slavă dumnezeiască. Această minune, menționată în Evanghelii, a fost o dovadă a naturii Sale divine și o prefigurare a Învierii.

Schimbarea la Faţă mai este numită şi Obrejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare. Denumirea în limbă greacă a sărbătorii este Metamorphosis (transfigurarea). Sfântul Antim Ivireanul o numeşte sugestiv Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos. Există obiceiul ca în această zi să se facă pomenire generală a celor trecuți la cele veșnice. În unele zone, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului se aduc la biserică struguri, care se împart credincioșilor,

Sărbătoarea este prăznuită în Postul Sfintei Marii, dar în această zi se face dezlegare la pește pentru bucuria praznicului.
În credinţa populară, această zi marchează momentul când vara îşi pierde puterea, iar toamna începe să îşi facă simţită prezenţa. Totodată, gospodarii consideră că este ultima zi în care se mai culeg plantele de leac, acestea având puteri vindecătoare doar până la Schimbarea la Faţă

Una dintre cele mai răspândite tradiții este aceea de a duce la biserică pentru sfințire primele roade ale toamnei: struguri, prune, mere, pere și alte fructe și legume. Aceste ofrande simbolizează recunoștința față de Dumnezeu pentru darurile naturii și sunt împărțite apoi cu cei dragi și cu cei nevoiași. În unele zone, există obiceiul ca femeile să coacă pâini speciale, numite „turte de Schimbarea la Față”, care sunt împărțite în familie și oferite ca ofrandă la biserică.

Tradițiile populare impun mai multe restricții în ziua Schimbării la Față:

Nu te speli pe cap: Se spune că fetele nu trebuie să se spele pe cap în această zi, pentru că nu le va mai crește părul la fel de repede ca iarba, care își oprește și ea creșterea

Evitarea scăldatului: În această zi se interzice scăldatul, deoarece apele fiind tot mai reci, crește riscul îmbolnăvirilor

Nu speli rufe: Se crede că spălatul rufelor poate atrage păduchi și ploșnițe

Dacă în Ziua Schimbării la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamna va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi una mohorâtă;

Viața Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca este un model de îndreptare și ascetism prin care Biserica îi încurajează pe creștini să caute drumul spre desăvârșire, prin renunțarea la patimi și păcate. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca a trăit între anii 355-431, iar viața i-a fost scrisă de patriarhul Sofronie al Ierusalimului. La vârsta de 12 ani, a fugit de acasă și a devenit prostituată în oraşul Alexandria din Egipt. Mai târziu, ajunge la Ierusalim, unde realizează starea ei de păcătoșenie și simte o mare dorinţă de îndreptare. De aceea, pleacă în pustia de dincolo de Iordan, unde vieţuieşte timp de 47 de ani. În această stare este descoperită de monahul Zosima, care o și împărtășește cu trupul și sângele Domnului. Conform aceluiași monah, Cuvioasa Maria primise de la Dumnezeu daruri extraordinare, astfel încât a fost văzută cum mergea pe apa Iordanului și cum se înălța de la pământ în timpul rugăciunii. S-a mutat la Domnul în anul 431, în timpul împăratului Teodosie cel Tânăr.

Tot sâmbătă, la ora 16.00, la biserica „Sfântul Haralambie” din Constanța, IPS Teodosie va întâmpina racla cu moaștele Sfintei Maria Magdalena, adusă de la mănăstirea Pantocrator (Drăgăneşti Vlaşca, jud. Teleorman). Sfintele moaște vor rămâne spre cinstire până luni, 3 aprilie, ora 15.00.

Duminică, 2 aprilie, începând de la ora 8.45, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu PS Galaction, Episcop al Alexandriei și Teleormanului, va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Haralambie” .

Comunitatea Elena Elpis Constanta anunta ca Vasilopita / Taierea Vasilopitei va avea loc sambata 21 Ianuarie ora 11.00 la Biserica Greaca Methamorfosis.

Cu acest prilej, in prima zi a anului,se face o pita (placinta) in care se introduce un banut. In jurul ei se aduna toti membrii familiei, intr-o atmosfera de bucurie si se taie pita, in mai multe felii, de catre capul familiei. Prima felie este pentru iconostasul familiei, a doua pentru casa si in continuare cite o felie pentru fiecare membru al familiei de la cel mai varstnic la cel mai tinar. Cel care fi norocosul si va gasi in felia sa banutul, va fi norocosul anului.

Obiceiul provine din Saturnaliile (Kronia) Romane, serbare agricola, in timpul careia erau oferite zeilor primele roade ale pamintului si concomitent, se alegea prin tragere la sorti „Regele Saturnaliilor”, care era considerat personajul norocos al zilei si i se acordau onoruri. Obiceiuri asemanatoare intilnim si la serbarile agricole antice grecesti:Thalisia (dedicate zeitei agriculturii si a cerealelor: Demeter – Ceres) si Tharghilia (dedicate zilei de nastere a lui Apolo- zeul soarelui, luminii, muzicii, poeziei si artelelor si lui Artemis – Diana, zeita vanatorii, care se tineau in lunile mai si iunie. Ulterior, traditia populara a asociat obiceiul cu Vasilios (Sfantul) cel Mare (330-379 d Hr).

Se spune ca atunci cind Sfantul Vasile era arhiepiscop in Cezareea Capadochie, ca sa salveze orasul de jefuirea lui de catre prefectul de Capadochia, a cerut locuitorilor sa-i dea tot aurul pe care il aveau, ceea ce au si facut spre al oferi prefectului. Dar se pare ca prefectului i s-a facut rusine de arhiepiscop si a plecat fara sa ia nimic. Atunci, arhiepiscopul, care nu mai stia ale cui sunt monezile de aur, a poruncit sa se faca placinte in care sa se introduca monezile si apoi sa fie impartite locuitorilor si astfel fiecare a luat ceea ce a gasit in placintele care li s-au oferit. De atunci obiceiul taierii Vasilopitei s-a consacrat. Tot de atunci se pastreaza credinta potrivit careia cel care va nimeri moneda va fi norocosul anului.

Până în secolul al XIV-lea nu se mai păstrează informații despre Sfintele cruci de la Dervent. Adem Paşa, pe moşia căruia se aflau Sfintele Cruci, a amenajat mai multe adăposturi pentru bolnavii creștini și musulmani care-și găseau tămăduire aici.

În perioada stăpânirii otomane Ahmet Bey (șeful unei raiale turcești de pe malul Dunării), aflând că aceste cruci aduc binecuvântare, a cumpărat moșia. Aceasta a fost ferită de foamete și de ciumă, iar mulți creștini veneau aici la muncă, doar ca să se atingă de Sfintele Cruci. În preajma războiului pentru independenţa României, s-a călcat tradiţia ocrotirii crucilor. Unul din descendenţi lui Ahmet a mers la câmp la vremea secerişului şi a observat că aceste Sfinte Cruci sunt foarte cinstite de către slujitori. El a lovit cu sabia în Crucea cea mare şi i-a rupt braţele, iar pe două din cele trei mici le-a scos din pământ.

După Războiul de Independență, un cioban surdo-mut din Coslugea și-a găsit vindecare la crucile de leac de la Dervent. Pe când își înapoia oile din marginea islazului l-a cuprins moleșeala, s-a întins și și-a așezat capul pe brațele curcii tăiate. Aici a dormit până după-amiază. Când s-a trezit a auzit tunetele și picăturile de ploaie. După ce și-a strâns turma care se împrăștiase a realizat minunea. Vestea minunii s-a răspândit și mulți oameni și-au găsit alinare la Crucile de leac de la Dervent, așa cum au fost numite.

(sursa: www.dervent.ro)

În cea de-a şasea zi a lunii august, în calendarul Bisericii Ortodoxe este sărbătorită Schimbarea la Faţă a Domnului. Numeroase biserici de mănăstire sau de parohie din Moldova sunt închinate acestui praznic împărătesc. Mănăstirea „Schimbarea la Faţă“ de pe Muntele Ceahlău, judeţul Neamţ, îmbracă mâine straie de sărbătoare. În această seară se va oficia slujba Privegherii, iar mâine-dimineaţă, în jurul orei 9:00, va fi întâmpinat Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care va sluji Sfânta Liturghie. Alături de Înaltpreasfinţia Sa vor sluji PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, şi PS Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord.

Hram va fi mâine şi la Mănăstirea Sihla din judeţul Neamţ, a cărei biserică din lemn, aflată în apropiere, printre stânci, este închinată Schimbării la Faţă. În această seară se va săvârşi slujba Privegherii de către un sobor de preoţi şi diaconi, iar mâine-dimineaţă va fi oficiată Sfânta Liturghie.

Pelerinii sunt aşteptaţi mâine în judeţul Neamţ la sărbătoarea Schitului Icoana Nouă al Mănăstirii Neamţ şi la Mănăstirea Nechit. Zi de bucurie va fi mâine în Parohia Taşca, Protopopiatul Piatra Neamţ, la Biserica „Schimbarea la Faţă“ a Mănăstirii Pietricica din Piatra Neamţ, la Biserica „Schimbarea la Faţă“ – Socola din Iaşi şi la Biserica „Schimbarea la Faţă“ a Parohiei Cucuteni – Leţcani, Protopopiatul Iaşi 1. În Eparhia Huşilor îşi serbează hramul Biserica „Schimbarea la Faţă“ din Huşi şi Mănăstirea „Schimbarea la Faţă“ – Dobrina din judeţul Vaslui, iar în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor va fi sărbătoare la Mănăstirea Slatina din judeţul Suceava. Tot mâine, Mănăstirea Berzunţi din judeţul Bacău îşi aşteapă credincioşii pentru a participa la sfintele slujbe dedicate hramului.