Miniştrii europeni au avut o dezbatere amplă pe marginea situaţiei din Ucraina, cu accent pe ultimele evoluţii din peninsula Crimeea şi au analizat modalităţile prin care UE poate acţiona în direcţia soluţionării actualei crize. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Statele membre UE au condamnat în unanimitate încălcarea clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către forţele armate ale Federaţiei Ruse, precum şi decizia Consiliului Federaţiei, luată la 1 martie 2014, de autorizare a utilizării acestor forţe pe teritoriul ucrainean. Au subliniat că aceste acţiuni încalcă prevederile Cartei ONU şi ale Actului Final de la Helsinki, precum şi angajamentele asumate de Federaţia Rusă, prin Memorandum-ul de la Budapesta (1994) şi Tratatul bilateral de Prietenie, Cooperare şi Parteneriat (1997). Miniştrii europeni au solicitat retragerea forţelor armate ale Federaţiei Ruse în zonele delimitate de Acordul privind Statutul şi Condiţiile staţionării Flotei Mării Negre pe teritoriul Ucrainei (1997). De asemenea, miniştrii europeni au solicitat desfăşurarea de consultări, atât în plan bilateral, cu Ucraina, cât şi între statele semnatare ale Memorandum-ului din 1994, conform obligaţiilor asumate de Federaţia Rusă prin tratatele la care este parte. Au reiterat necesitatea soluţionării paşnice a actualei crize, conform principiilor dreptului internaţional, precum şi continuarea angajamentului UE, alături de OSCE şi alţi parteneri internaţionali, în acest sens.

Consiliul UE a apreciat reţinerea manifestată până în prezent de noul guvern de la Kiev şi a reafirmat importanţa asigurării reprezentării adecvate a tuturor regiunilor şi minorităţilor naţionale, încurajând Ucraina să utilizeze expertiza Consiliului Europei în acest domeniu.

Consiliul UE a reiterat deschiderea Uniunii către o relaţie cu Federaţia Rusă bazată pe interes comun şi respect reciproc, însă a subliniat că aceste obiective sunt periclitate în contextul actual. În aceste condiţii, în lipsa unor paşi ai Federaţiei Ruse în sensul de-escaladării situaţiei, UE va decide în privinţa consecinţelor asupra relaţiilor bilaterale, precum suspendarea dialogului pentru liberalizarea vizelor cu Federaţia Rusă, suspendarea negocierilor privind Noul Acord UE-Rusia şi va examina şi alte măsuri ţintite. Consiliul va menţine constant subiectul în atenţie, în lumina evoluţiilor din teren.

Şefii diplomaţiilor europene au indicat angajamentul UE, alături de FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, de a sprijini Ucraina în plan economic, pe baza unui angajament clar al acesteia faţă de adoptarea reformelor necesare. Totodată, au reconfirmat oferta UE privind semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina.

În cadrul discuţiilor, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a arătat că, în calitate de stat membru al UE şi NATO, vecin al Ucrainei, şi aflat în imediata apropiere a Peninsulei Crimeea, România urmăreşte cu profundă preocupare evoluţia evenimentelor. A condamnat încălcarea de către Federaţia Rusă, prin acţiuni militare, a legislaţiei internaţionale şi a subliniat necesitatea ca aceasta să respecte prevederile Cartei ONU şi principiile OSCE, care constituie fundamentul păcii şi stabilităţii în Europa. A făcut apel la oprirea imediată a agresiunii militare şi la detensionarea situaţiei.

Ministrul Titus Corlăţean a reiterat imperativul asigurării securităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu respectarea deplină a drepturilor tuturor cetăţenilor săi, fără discriminare şi indiferent de origine etnică. A evidenţiat necesitatea asigurării, de către toate părţile implicate, a unui climat adecvat pentru desfăşurarea alegerilor programate pentru 25 mai 2014. A argumentat că numai un exerciţiu electoral democratic, desfăşurat în condiţii de deplină transparenţă şi în absenţa oricăror presiuni, va fi de natură să indice opţiunile legitime ale tuturor cetăţenilor Ucrainei, cu privire la viitor.

Şeful diplomaţiei române a subliniat că este absolut necesară refacerea, cât mai grabnică şi, în orice caz, până la momentul scrutinului din 25 mai, de către autorităţile de la Kiev, a cadrului juridic privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv utilizarea limbilor minoritare, în consultare cu reprezentanţii acestora şi în conformitate cu normele internaţionale în materie şi cu avizul Comisiei de la Veneţia şi ICMN OSCE. A arătat că acesta reprezintă un gest esenţial de sporire a încrederii – atât în plan intern, cât şi pentru comunitatea internaţională – şi un element cheie în asigurarea unui climat propice bunei desfăşurări a exerciţiului electoral.

Ministrul român de externe a argumentat în favoarea unei implicări active, consistente şi unitare a UE în Ucraina, atât pe termen scurt, în detensionarea situaţiei actuale, asigurarea stabilităţii interne şi redresarea situaţiei economice, cât şi pe termen mediu şi lung, prin menţinerea unui parcurs european deschis pentru Ucraina. A salutat deschiderea noului Guvern de la Kiev de a semna Acordul de Asociere şi Acordul Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina şi a reiterat angajamentul României, ca stat membru UE, de a contribui la acest proces.

Referindu-se la evoluţiile geopolitice actuale, demnitarul român a pledat pentru acordarea unei perspective europene clare Republicii Moldova şi altor parteneri europeni, care respectă cerinţele UE. În acest context, a precizat că România se pronunţă pentru încheierea de acorduri de asociere cu Republica Moldova, precum şi cu Georgia şi Ucraina. 

În cadrul intervenţiilor, ministrul Titus Corlăţean a subliniat că „este nevoie de o abordare strategică a Parteneriatului Estic, însoţită de măsuri de sprijin”, evocând în acest sens proiectul românesc de finalizare a interconectorului de gaze Iaşi – Ungheni. 

S-a conturat concluzia că R. Moldova poate fi considerată „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, ceea ce justifică aşteptările privind un rezultat pozitiv în cadrul Summitului care se va desfăşura la Vilnius în toamna acestui an. 

Reuniunea informală de la Trakai a constituit un bun prilej pentru conturarea unora dintre temele care se vor regăsi pe agenda Summitului privind Parteneriatul Estic ce va fi organizat de viitoarea Preşedinţie lituaniană a Consiliului UE. 

În marja acestei reuniuni informale ministrul Titus Corlăţean a avut întrevederi cu omologii lituanian, Linas Linkevičius, suedez, Carl Bildt, slovac, Miroslav Lajčák, leton, Edgars Rinkēvičs şi georgian, Maia Panjikidze.

Ministrul afacerilor externe,Titus Corlăţean, va participa, în perioada 10-11 ianuarie 2013, la reuniunea informală „Snow Meeting”, care se desfăşoară în luna ianuarie a fiecărui an, la Trakai (Lituania), organizată de către Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei.  

Ediţia din acest an are loc în contextul preluării Preşedinţiei Consiliului UE de către Lituania în a doua parte a anului 2013 şi cu ocazia marcării a 10 ani de la adoptarea Strategiei Europene de Securitate şi va pune accent pe aspectele ce ţin de securitatea europeană, precum şi pe evoluţiile din vecinătatea estică.

În contextul participării la reuniunea de la Trakai, şeful diplomaţiei române susţine o alocuţiune în cadrul sesiunii intitulate „10 years of European Security Strategy – does it still serve this purpose?”. 

La reuniunea informală „Snow Meeting”, vor participa miniştrii de externe din ţările nordice, baltice, central şi vest-europene, precum şi reprezentanţi ai think-tank-urilor şi formatorilor de opinie din Europa şi SUA.

În marja participării la acest eveniment, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, va avea o întrevedere bilaterală cu omologul lituanian. Cei doi miniştri vor aborda teme de interes comun ale relaţiei bilaterale, cu accent pe cooperarea economică, deţinerea de către Lituania a Preşedinţiei Consiliului UE, Politica Europeană de Vecinătate, Securitatea energetică a UE şi extinderea NATO.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a fost primit duminică, 4 noiembrie 2012, la Suleymaniya, de către preşedintele irakian, Jalal Talabani, în contextul vizitei oficiale pe care o efectuează în Republica Irak.

În cursul discuţiilor celor doi oficiali, a fost salutat nivelul strâns al relaţiilor de cooperare în plan politic dintre cele două state şi a fost trecut în revistă stadiul relaţiilor bilaterale în diferite domenii de interes reciproc.

Cei doi demnitari au subliniat că dialogul politic intensificat va determina mediul de afaceri din cele două ţări să găsească noi căi de cooperare care să ducă la amplificarea şi diversificarea relaţiei economice bilaterale. De asemenea, preşedintele irakian a subliniat interesul ţării sale pentru atragerea investitorilor români în domenii precum: sectorul petrolier, construcţii, sectorul energetic, infrastructură, agricultură.

Preşedintele Jalal Talabani şi ministrul Titus Corlăţean şi-au manifestat susţinerea pentru o serie de proiecte legate de pregătirea studenţilor irakieni în România, care să reia, astfel, tradiţia specializării tinerilor irakieni în instituţiile de învăţământ superior românesc.

Cei doi demnitari au convenit asupra importanţei promovării unor parteneriate la nivel local, înfrăţiri dintre judeţe/guvernorate şi respectiv oraşe din cele două state, precum Bucureşti-Bagdad, Braşov-Erbil, Craiova-Suleymaniya, Arad-Dohuk.

Şeful statului irakian şi ministrul român de externe au subliniat importanţa consolidării cooperării economice şi comerciale, precum şi a realizării unor parteneriate sectoriale în domenii precum agricultură, energie, construcţii, transporturi, infrastructură. Cei doi demnitari au fost de acord că deschiderea unei linii aeriene directe între România şi Irak va încuraja în mod special relaţiile economice şi schimburile comerciale bilaterale.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au trecut în revistă evoluţiile politice şi de securitate internaţionale, îndeosebi din vecinătatea Republicii Irak, cu accent pe criza siriană, „primăvara arabă”, procesul de pace din Orientul Mijlociu şi dosarul nuclear iranian.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a reiterat invitaţia lansată de autorităţile statului român pentru efectuarea unei vizite în România, preşedintele irakian confirmând dorinţa de a da curs invitaţiei în viitorul apropiat.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, va participa, vineri 2 noiembrie 2012, începând cu ora 14.00, în sala Atrium a Bibliotecii Naţionale a României, la prima întâlnire cu beneficiarii programului „Burse MAE”, cetăţeni străini care au fost incluşi în acest proiect academic destinat formării elitelor intelectuale ale statelor lumii prin educaţie, în acord cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Pentru detalii vă rugăm să consultaţi site-ul http://www.mae.ro/node/10250.

La eveniment vor participa reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi consulatelor onorifice ale ţărilor de origine ale bursierilor, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, bursieri MAE din anul universitar curent şi din anii precedenţi, precum şi reprezentanţi ai universităţilor gazdă.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut în seara zilei de 5 octombrie 2012 o convorbire telefonică cu omologul turc, Ahmet Davutoglu, referitoare la ultimele evoluții ale crizei siriene.

Şeful diplomaţiei române a condamnat recentele acţiuni agresive ale Siriei din data de  3 octombrie 2012, subliniind că astfel de acţiuni sunt inadmisibile și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi pun în pericol stabilitatea şi securitatea regională.

Ministrul afacerilor externe a subliniat că România, în calitate de membru NATO, şi în spiritul Parteneriatului Strategic româno-turc, este pe deplin solidară cu Turcia şi a transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate.

Demnitarul român a exprimat încrederea că acest incident nu va conduce la escaladarea situaţiei şi că tensiunile vor fi aplanate.

Ministrul afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, a transmis întreaga apreciere pentru poziţia pe care România a avut-o, atât în calitate de partener strategic, cât şi de membru NATO, inclusiv în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, desfăşurată în seara zilei de 3 octombrie 2012.

Cei doi oficiali au căzut de acord să menţină un contact permanent, în perioada următoare, în legătură cu aceste evoluţii.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a efectuat astăzi, 1 octombrie 2012, o vizită oficială la Budapesta, în cadrul căreia a avut consultări cu omologul ungar János Martonyi, şi a fost primit de Primul-ministru, Viktor Orbán şi de Preşedintele Parlamentului, László Kövér.

În discuţiile cu demnitarii ungari, şeful diplomaţiei române a subliniat importanţa consolidării dialogului politico-diplomatic şi a relaţiilor de bună vecinătate, în spiritul Parteneriatului Strategic existent între cele două ţări. În context, ministrul român de externe a propus organizarea, în luna noiembrie, la Bucureşti şi la Budapesta, a unor evenimente de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic între cele două state.

Şeful diplomaţiei române a relevat importanta organizării, la începutul anului viitor, a unei noi şedinţe comune de Guvern, în vederea promovării proiectelor de interes comun, îndeosebi în domeniul infrastructurii, al agriculturii şi în domeniul energetic.

Miniştrii de externe au evidenţiat interesul pentru armonizarea poziţiilor celor două ţări pe teme aflate pe agenda europeană şi  internaţională, precum şi pentru implementarea proiectelor din cadrul Programelor de cooperare transfrontalieră. Totodată, au evidenţiat progresele înregistrate în domeniul cooperării sectoriale, subliniind că este necesară o cooperare economică intensificată şi stimularea participării investitorilor din cele două ţări în proiecte de interes comun.

Au reconfirmat, de asemenea, angajamentul pentru implementarea proiectelor care privesc interconectarea sistemelor energetice dintre cele două ţări, subliniind, în context, că ratificarea şi intrarea în vigoare, la 27 septembrie,  a celor două Acorduri privind interconectările autostrăzilor Cluj Napoca-Santaul Mare (RO) – Nagykereki-Szolnok (H) şi Arad-Nădlac (RO) – Szeged – Mako – Csanadpalota constituie un pas important în privinţa interconectării în domeniul transporturilor. În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energetic, miniştrii de externe au reiterat necesitatea ca proiectele prioritare Nabbuco şi AGRI să fie puse în practică cât mai curând posibil.

Ministrul român de externe a informat, de asemenea, cu privire la decizia Guvernului României, la solicitarea autorităţilor ungare, privind acomodarea temporara în cadrul Ambasadei României la Bagdad a desfăşurării activităţii diplomatice de către partea ungară.

Şefii celor două diplomaţii au evidenţiat coordonarea foarte bună în domeniul afacerilor europene, îndeosebi în ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, Uniunea Economică şi Monetară, securitatea energetică, Politica Europeană de Vecinătate etc.

România şi Ungaria, în calitate de state membre ale Grupului „Prietenii Coeziunii” împărtăşesc o viziune similară cu privire la faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună trebuie să beneficieze de alocări corespunzătoare în viitorul buget al UE. Ministrul Titus Corlatean a mulţumit părţii ungare pentru sprijinul constant acordat pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Ministrul român a arătat că România susţine în continuare extinderea Uniunii Europene, pe baza progreselor înregistrate de fiecare stat candidat. Cei doi omologi au trecut în revistă pregătirea statelor candidate, în această direcţie. În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic, ministrul afacerilor externe a exprimat interesul părţii române ca progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de apropiere de UE să fie reflectate în mod corespunzător.

Cei doi demnitari au avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat necesitatea utilizării mecanismelor de cooperare deja existente între România şi Ungaria, menite să contribuie la identificarea celor mai bune soluţii care privesc minoritatea română din Ungaria şi cea maghiară din România.

În context, ministrul Titus Corlăţean a propus organizarea, în perioada imediat următoare, a unei noi reuniuni la nivel de secretariate şi experţi, a celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, care să contribuie la accelerarea negocierilor în vederea finalizării Protocolului acestei sesiuni.

Ministrul Titus Corlăţean a exprimat preocupările părţii române vizând îmbunătăţirea situaţiei minorităţii româneşti din Ungaria. În acest sens, a solicitat sprijinul autorităţilor ungare în vederea asigurării unei finanţări predictibile şi corespunzătoare pentru susţinerea unui proces educaţional de calitate în limba română, pentru Episcopia Ortodoxă Română, Institutul Cultural al Românilor din Ungaria, cât şi pentru mass-media în limba română. Totodată, a reiterat interesul ca minoritatea română din Ungaria să fie reprezentată direct în Parlamentul ungar, inclusiv prin acordarea dreptului de a vota, pentru asigurarea promovării eficiente a drepturilor acestora şi nediscriminatorie comparativ cu alte minorităţi. De asemenea, şeful diplomaţiei române a solicitat sprijinul părţii ungare pentru înfiinţarea Centrului Cultural Românesc de la Micherechi.

Ministrul Titus Corlăţean a asigurat partea ungară de politica constantă a României în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. A subliniat, în context, că ţara noastră a aplicat şi va continua să aplice aceleaşi standarde, pentru a asigura protejarea şi afirmarea identităţii specifice a tuturor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

„Îmi exprim convingerea că prin continuarea unui dialog deschis şi pragmatic, vom găsi, împreună cu partea ungară, cele mai convenabile soluţii în interesul celor două comunităţi”, a declarat ministrul Titus Corlăţean în cadrul conferinţei comune de presă.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a asigurat partea romană de sprijinul său direct şi personal pentru asigurarea drepturilor minorităţii române din Ungaria. Partea ungară a informat asupra acordului său pentru instalarea la Jula a statuii Mitropolitului Andrei Saguna.

În discuţia cu Preşedintele Parlamentului ungar, László Kövér, ministrul român de externe a subliniat importanta dialogului dintre legislativele celor două ţări pentru întărirea parteneriatului strategic bilateral şi la acest nivel. A făcut totodată un apel la evitarea pe viitor a unor iniţiative cu potenţial impact negativ asupra relaţiei bilaterale, de tipul celor referitoare la personalităţi controversate precum Nyiro Jozsef, iniţiative care nu pot întruni acceptul părţii romane.

În cadrul întrevederii cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat eforturile susţinute ale autorităţilor româneşti pentru îmbunătăţirea situaţiei minorităţii româneşti din Ungaria şi a încurajat iniţiativele acestora menite să contribuie la promovarea identităţii lingvistice, culturale şi religioase.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat marţi, 25 septembrie 2012, la un dineu de lucru al miniştrilor de externe din Uniunea Europeană şi NATO, desfăşurat la New York, în marja celei de-a 67-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. La discuţii a participat şi Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Cu acest prilej au fost dezbătute teme actuale de pe agenda internaţională, cu precădere situaţia din Siria, evoluţiile din vecinătatea estică, implicarea comunităţii internaţionale în Afganistan.

Ministrul român de externe  a reconfirmat angajamentul României în Afganistan, subliniind că ţara noastră va respecta calendarul Aliat în ceea ce priveşte procesul de tranziţie din Afganistan şi încheierea misiunii Forţei Internaţionale de Securitate în Afganistan (ISAF). Totodată, a arătat că România va continua să contribuie şi în perioada post-tranziţie la stabilitatea Afganistanului atât prin contribuţia sa financiară la susţinerea forţelor afgane de securitate, cât şi prin programele de asistenţă ale NATO şi UE dedicate instruirii personalului din instituţiile afgane cu responsabilităţi în domeniul statului de drept.

Ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat  importanţa pe care România o acordă relaţiei cu Republica Moldova şi Georgia şi sprijinirii proceselor de consolidare a relaţiei acestora cu UE. A insistat cu această ocazie pentru progrese rapide în facilitarea regimului de vize şi în negocierea acordurilor de asociere ale celor două state cu UE.

Ministrul afacerilor externe a pledat pentru consolidarea relaţiei transatlantice, pilon al securităţii europene, subliniind că parteneriatul strategic dintre Europa şi America reprezintă fundamentul oricărei iniţiative în domeniul securităţii.

În cadrul vizitei de lucru efectuate la Strasbourg, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut astăzi, 11 septembrie 2012, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Întâlnirea ministrului Titus Corlăţean cu oficialul european, prima în această calitate, a prilejuit prezentarea principalelor repere ale realităţilor politice din România, precum şi a raţiunilor care au fundamentat măsurile luate în ultima perioadă de autorităţile române. Ministrul afacerilor externe a subliniat caracterul conform al acestora cu Constituţia României şi standardele europene. Acestea au făcut obiectul controlului Curţii Constituţionale, ale cărei decizii au fost respectate de către toţi actorii politici, orice alegaţie cu privire la pretinsa “lovitură de stat” fiind, prin urmare, total nefondată.

A afirmat angajamentul ferm al României de a respecta valorile democratice şi statul de drept şi a precizat demersurile concrete luate de autorităţile de la Bucureşti în acest sens. A exprimat întreaga disponibilitate a Executivului de a  asigura, pe mai departe, un climat de normalitate în dialogul politic, esenţial pentru concentrarea atenţiei clasei politice, în perioada următoare, pe identificarea de răspunsuri concrete la preocupările cetăţenilor.

Adresând mulţumiri pentru sprijinul constant al PE faţă de obiectivul României de a adera la Spaţiul Schengen, a subliniat ideea necesităţii unei susţineri reîntărite în continuare.

La rândul său, Preşedintele PE l-a asigurat pe demnitarul roman, independent de actualul peisaj politic european, de întreaga sa susţinere în realizarea priorităţilor României, inclusiv îndeplinirea dreptului acesteia de a accede la Spaţiul Schengen, dar şi apărarea beneficiilor potenţiale care ar decurge din postura acesteia de stat membru prieten al coeziunii.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, l-a primit astăzi, 22 august 2012, în vizită de prezentare, pe ambasadorul Republicii Franceze la Bucureşti, Philippe Gustin.

Agenda convorbirilor s-a concentrat asupra stadiului actual al relaţiei bilaterale privilegiate dintre România şi Franţa şi asupra perspectivelor concrete de aprofundare a cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic, inclusiv prin convenirea unei noi Foi de parcurs, care să cuprindă proiectele şi domeniile concrete de cooperare, instituţiile responsabile şi termenele de implementare. A fost salutată performanţa cooperării bilaterale în domeniile justiţiei, afacerilor interne şi redinamizarea cooperării descentralizate. Ministrul Titus Corlăţean a exprimat preocuparea faţă de opiniile prezentate de unii responsabili politici din Franţa în problematica cetăţenilor români de etnie romă aflaţi pe teritoriul francez. A remarcat că partea română privilegiază intensificarea cooperării bilaterale pentru concretizarea programelor comune de integrare a acestora, prin utilizarea fondurilor europene.

Cu acest prilej a fost evidenţiat caracterul deosebit al relaţiilor economice dintre cele două ţări şi dinamica pozitivă a acestora pe parcursul ultimilor ani, în pofida crizei economice, fiind reliefat interesul pentru creşterea volumului investiţiilor franceze în ţara noastră.

Ministrul Titus Corlăţean a reiterat, cu acest prilej, interesul prioritar al ţării noastre privind aderarea la spaţiul Schengen, în baza propunerii de compromis formulate anterior de Franţa şi Germania, şi a solicitat sprijinul Guvernului francez pentru adoptarea unei decizii în acest sens, potrivit calendarului stabilit anterior. Totodată, a fost exprimat interesul ambelor părţi de a continua strânsa cooperare în dosarele europene şi internaţionale de interes comun. A reafirmat angajamentul României şi a Guvernului pe linia îndeplinirii recomandărilor raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care să permită adoptarea unui raport intermediar obiectiv înainte de finalul acestui an.

De asemenea, a prezentat ultimele evoluţii în plan intern urmare recentei decizii a Curţii Constituţionale (21 august 2012), de respectare a acesteia de către toţi actorii politici, inclusiv pentru asigurarea stabilităţii economice.

Ministrul român de externe a apreciat interesul părţii franceze acordat relaţiei privilegiate cu România, exprimat prin scrisoarea de felicitare, cu ocazia învestirii sale în funcţie, din partea omologului său francez, Laurent Fabius.