La 19 februarie 2026, România marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Data de 19 februarie este instituită oficial prin lege de către Parlamentul României, în anul 2015, ca zi națională dedicată artistului.

Pe 19 februarie 1876 se năștea Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. „Coloana Infinitului” sau „Coloana recunoștinței fără sfârșit” este dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Părinte al sculpturii moderne”, emblematică personalitate a culturii române și mondiale, Constantin Brâncuși a dăruit enorm României prin întreaga sa creație, muncă și generozitate artistică, asumându-și permanent identitatea artistică și sufletească românească.

„Ceea ce numesc abstract… este cel mai pur realism; deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor”, își auto-definea marele sculptor conceptul creațiilor sale. „Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n‑o pot afla, m‑am oprit; parcă cineva nevăzut mi‑a dat peste mâini.”

Anul 2026 a fost declarat Anul Constantin Brâncuși, pentru a marca 150 de ani de la nașterea uneia dintre figurile emblematice ale artei moderne universale

“Brâncuşi din eternitate” este un film despre căutarea adevărului şi a perfecţiunii în artă, dar şi despre dezamăgirile provocate de nerealizări. Este, însă, şi un film despre cel care le influenţează vieţile până în clipa trecerii în singuratate: Milarepa.

Trei perioade de timp, trei poveşti, trei planuri şi trei personaje construiesc intriga filmului poveste care își propune să zugrăvească personalitatea sculptorului Constantin Brâncuşi. Fiecare personaj “vorbeşte”, în felul sau, despre talentul şi operele unuia dintre cei mai mari artişti români.

Povestea principală este cea despre Brâncuşi în perioada lui de maturitate, deopotrivă fizică şi creativă. Este perioada care urmează sosirii lui la Paris, perioada prieteniei cu Modigliani, dar şi a relaţiei cu Martha, unul dintre modelele lui, poate chiar modelul lui preferat. În ciuda nenumăratelor lui trădari, Martha îi rămâne credincioasă până la moarte.

A doua poveste este a lui Marin Etu, un student la Arte Plastice, în Bucureşti, în perioada instaurarii regimului comunist. Din cauza unor critici aduse unora dintre membrii Academiei Române care au refuzat moştenirea pe care Brancuşi ar fi vrut s-o lase statului român, este condamnat la 13 ani de detenţie. După ce este eliberat, Securitatea îl obligă să falsifice multe dintre lucrările lui Brâncuşi.

A treia poveste îl are în prim plan pe Milarepa, un mare învăţat ce a trăit în sec. al XII-lea în Tibet. Milarepa este evocat de multe ori de Brâncuşi, mare admirator al învăţăturilor sale, dar şi de Marin Etu. În timpul detenţiei, datorită unui coleg de celulă, Marin Etu află multe despre viaţa lui Milarepa. Milarepa este liantul dintre sculptorul Brâncuşi şi falsificatorul Marin Etu, liantul dintre destinele lor.

Scenariul filmului este semnat de Ioan Cărmâzan, Radu Petrescu-Aneste, Pascal Ilie Virgil, imaginea de Cristian Gugu, iar montajul, de Marian Ene. Producătorul filmului este Cornelia Paloș. Filmul este realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Societaţii Române de Televiziune.

Filmul a intrat în atenția criticilor și distribuitorilor de film din Marea Britanie  în cursul lunii decembrie 2015, în urma vizionărilor organizate pentru votanții BAFTA și ai competiției UK Critic’s Circle.

 

Şcoala gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia a primit „Diplomă de excelenţă”, miercuri, 18 dec 2013, prin elevele merituoase, care au obţinut distincţii la Olimpiada Internaţionale de limbă turcă, în cadrul „Zilei Internaţionale a olimpicilor” desfăşurată la Sala Transilvania – Guvernului României.