Statistica realizată de Comisia Europeană confirmă angajamentul Guvernului de a susţine educaţia, de a creşte treptat finanţarea acestui domeniu vital pentru dezvoltarea României şi de a întări rolul şcolii la nivelul societăţii.

România se află în linia generală de majorare a bugetelor, dar cu o creştere semnificativă de 6,4%. Documentul menţionează că România a investit în infrastructura şcolară, a introdus bursele pentru elevii din învăţământul vocaţional şi tehnic, a alocat mai mulţi bani pentru programele sociale şi, de asemenea, a crescut cheltuielile pentru participarea profesorilor la examenele de evaluare naţională.

În majoritatea ţărilor analizate, bugetul educaţiei a crescut în 2013, comparativ cu 2012, în medie, cu mai mult de 1%. Există şi excepţii, astfel că în ţări precum Irlanda, Marea Britanie (Anglia), Croaţia, Cipru şi Malta, acesta a scăzut cu mai mult de 1%. Comparativ cu 2012, în anul 2013, creşterea bugetară a educaţiei în Franţa a fost de doar 1,7%, în Polonia de 2%, în Austria de 1,2%, în timp ce în Cehia s-a înregistrat o creştere minimă de 0,4%.

Astăzi, 10 decembrie a.c., are loc, la Bucureşti,  întâlnirea anuală a serviciilor Comisiei Europene cu Autorităţile de Management ale Programelor Operaţionale. La această reuniune participă reprezentanţi ai Direcției Generale Politică Regională și Urbană, ai Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, ai Ministerului Fondurilor Europene şi ai Autorităţilor de Management ale celor şapte programe operaţionale prin care România atrage fondurile structurale şi de coeziune în actuala perioadă de programare. Delegaţia României este condusă de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

“Întâlnirea anuală cu serviciile Comisiei Europene este un bun prilej pentru a trece în revistă stadiul implementării programelor operaţionale. În perioada 1 ianuarie – 5 decembrie 2013, România a încasat peste 2,78 miliarde de euro de la Comisia Europeană, o sumă mai mare decât toată suma în întreaga perioadă 2007-2012. În acest an România a înregistrat recorduri în domeniul absorbţiei fondurilor europene, datorită deblocării tuturor programelor operaţionale şi celorlalte măsuri implementate”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

În perioada 1 ianuarie – 5 decembrie 2013, Comisia Europeană a rambursat României peste 2,78 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune. Suma totală rambursată României din fondurile structurale şi de coeziune a ajuns astfel la aproximativ 5 miliarde de euro la data de 5 decembrie a.c. Rata rambursărilor fondurilor structurale şi de coeziune era de aproximativ 26% la data menţionată.

Totodată, în perioada 1 ianuarie – 5 decembrie 2013, România a transmis Comisiei Europene documentele necesare pentru rambursarea a peste 2,3 miliarde de euro, suma totală solicitată pentru a fi returnată ţării noastre ajungând astfel la peste 5,2 miliarde de euro la data de 5 decembrie a.c. În consecinţă, rata de absorbţie curentă era peste 27% la data menţionată.

„Partenerii implicaţi în derularea proiectului HINT au tradus chestionarul elaborat de Comisia Europeană în limbile naţionale şi au contactat parţile interesate aducându-le la cunoştinţă iniţiativa Comisiei, insistând ca aceştia să-şi exprime opiniile şi poziţia vizavi de acest subiect de importanţă majoră în contextul actual în care se doreşte trecerea la un mod de transport mai eficient, mai ecologic şi mai puţin costisitor cum este transportul pe ape interioare” a afirmat Ovidiu Cupşa, director general al CERONAV.

Rezultatele preliminare furnizate de Comisia Europeană arată că CERONAV, prin proiectul HINT, a contribuit substanţial la succesul iniţiativei, 43 de răspunsuri din cele 94 fiind primite din partea respondenţilor din ţările participante la proiect: România – 15, Austria – 6, Slovacia – 9, Croaţia – 6, Ucraina -1.

Comisia Europeană a aprobat suma de 180 milioane EUR pentru Centrul de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) ce va fi construit în România, pe Platforma de Fizică de la București- Măgurele.

Comisarul European pentru politică regională, Johannes Hahn, a afirmat în legătură cu această decizie: „Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea ştiinţifică şi inovarea. Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent”.

Proiectul va avea rolul unei platforme paneuropene ce va cuprinde discipline științifice și domenii inovatoare cum sunt fizica fundamentală, fizica nucleară, astrofizica, știnţele materialelor şi ştiinţele vieţii. Platforma reprezintă calea sigură a integrării învăţământului superior şi cercetării în Spaţiul European al cercetării științifice de vârf și de avangardă. ELI-NP este parte a proiectului Extreme Light Infrastructure, unul dintre proiectele de infrastructură de cercetare de maximă prioritate pentru Uniunea Europeană.

Implementarea proiectului presupune constituirea unui consorţiu format din reprezentanţii Republicii Cehe, Ungariei și României pentru realizarea unei reţele multidisciplinare paneuropene consacrată cercetărilor științifice și tehnologiilor de vârf. Decizia Comisiei Europene este de o importanță majoră pentru cercetarea științifică și pentru mediul academic din România.

Costul total al proiectului finanțat de Comisia Europeană este de 356 milioane EUR din care prima fază a proiectului se ridică la valoarea de 180 de milioane de EUR, aprobată în prezent.

„Ne punem speranţe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în ţară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodului creierelor» şi atrăgând noi societăţi în regiune”, a mai declarat Comisarul European Johannes Hahn. Exprimându-ne acordul cu afirmația de mai sus a domnului Johannes Hahn, asigurăm Comisia Europeană nu numai de determinarea noastră de a realiza la cotele așteptate acest proiect, dar și de faptul că apreciem hotărârea Comisiei prin care României i se acordă o mare șansă pentru generația de azi și de mâine a cercetătorilor români capabili de performanță.

Prof.univ.dr. Dănuţ Tiberius Epure, rectorul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, a fost numit în noua structură a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, vicepreşedintele Comisiei pentru Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor. Decizia apare în Monitorului Oficial nr.0640 din 2012. Se mai află nominalizaţi, ca membri în comisiile de specialitate prof.univ.dr. Petru Bordei, preşedintele Senatului Universităţii „Ovidius”, şi  IPS Teodosie, prorector Relaţii internaţionale şi studenţi străini.

Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului prin Ordinul nr.5644 din 5 septembrie 2012 privind unele măsuri de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare reface structura acestui organism consultativ la nivel naţional, dând celor mai importante cadre didactice  din reţeaua universităţilor româneşti responsabilitatea de a  evalua tezele de abilitare, dosarele de acordare a titlului de doctor. Totodată, membrii CNATDCU  propun MECTS procedurile de evaluare periodică a conducătorilor de doctorat şi realizează aceste evaluări; propun un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru acceptarea dosarului pentru susţinerea atestatului de abilitare, standarde care se adoptă prin Ordinul ministrului Educaţiei, cercetării, tineretului și sportului; propune recunoaşterea/echivalarea, după caz, a titlurilor diplomelor, certificatelor universitare şi de cercetare, obţinute în străinătate, conform reglementărilor în vigoare. Noul Consiliu General al CNATDCU are reprezentanţi de la instituţii de învăţământ superior din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Timişoara, Sibiu, Ploieşti şi Târgu Mureş, precum şi de la Academia Română.

Pentru Universitatea „Ovidius” din Constanţa această numire reprezintă o importantă recunoaştere academică. „Problemele efective ale învăţământului superior şi cercetării în România ţin de promovarea unor norme de exigenţă şi rigoare, competitive internaţional, afirmarea consecventă a principiilor academice şi din această perspectivă trebuie să milităm pentru excelenţă în toate planurile vieţii universitare. Apreciez această numire ca o recunoaştere a valorii profesionale a corpului didactic din Universitatea „Ovidius”. Este pentru prima dată când un profesor din orașul Constanța ocupă poziția de vicepreședinte, până în prezent fiind numiți doar membrii.  Mă bucur, de asemenea, pentru colegii mei, prof.dr.Petru Bordei, preşedintele Senatului, şi prof.univ.dr. Teodosie Petrescu, prorectorul cu probleme de Relaţii internaţionale şi studenţi străini, cu ajutorul cărora prezenţa Universităţii „Ovidius” în rândul celorlalte instituţii de învăţământ superior este mai vizibilă, mai aproape de primul  eşalon”, a declarat rectorul Universității „Ovidius”, prof.univ.dr. Dănuț Tiberius Epure.

MAE a luat notă cu preocupare de elementele cuprinse în declaraţia Preşedintelui Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, dl Gianni Buquicchio, din 7 august 2012.

MAE împărtăşeşte pe deplin poziţia exprimată de Preşedintele Comisiei de la Veneţia, potrivit căreia orice presiune asupra oricărei instanţe, fie ea constituţională sau ordinară, în scopul influenţării deciziilor sale sau în orice alt scop, este absolut inadmisibilă.

Autorităţile guvernamentale române nu fac şi nu vor face niciun fel de excepţie de la respectarea cu stricteţe a principiului constituţional fundamental al statului de drept care este independenţa justiţiei sau independenţa contenciosului constituţional. Totodată, MAE consideră că este extrem de important – aşa  cum arată şi Preşedintele Comisiei de la Veneţia în declaraţia sa – ca nicio presiune politică să nu fie exercitată asupra judecătorilor.

În cazul, absolut regretabil, al unor ameninţări împotriva integrităţii judecătorilor, vor fi aplicate în modul cel mai strict şi ferm prevederile legale corespunzătoare, în acest scop fiind esenţial ca acestea să fie aduse imediat la cunoştinţa autorităţilor de resort.

MAE reaminteşte că în cazul ameninţărilor la care a fost supusă, cu ceva timp în urmă, doamna judecător al Curţii Constituţionale, Aspazia Cojocaru, autorităţile competente ale statului au declanşat prompt procedurile penale corespunzătoare şi îşi exprimă speranţa că acestea se vor finaliza în cel mai scurt timp, iar făptuitorii vor suferi rigorile legii.

În urma instrucţiunilor Centralei MAE, Reprezentanţa Permanentă a României la Strasbourg a contactat de urgenţă secretariatul Comisiei de la Veneţia pentru comunicarea exactă a informaţiilor care au determinat declaraţia Preşedintelui Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, dl Gianni Buquicchio, din 7 august 2012, astfel încât autorităţile române competente să fie în măsură să ia măsurile legale care se impun.

Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa va organiza, în perioada 10-14 septembrie 2012, sesiunea Comisiei academice mixte a istoricilor din România şi Federaţia Rusă. În cadrul acestui eveniment, vor participa reputaţi specialişti ai institutelor de cercetare din cadrul Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse, ai universităţilor din cele două ţări.

Comisia academică mixtă a istoricilor din România şi Federaţia Rusă dezbate, în sesiuni comune, probleme privind relaţiile istorice şi actuale dintre România şi Federaţia Rusă şi emite recomandări, argumentate ştiinţific, care pot fi preluate în analiza instituţiilor de la Bucureşti şi Moscova.

La deschiderea şedinţei vor participa importante personalităţi academice, administrative şi diplomatice din Bucureşti şi Constanţa.

Delegaţia română va fi condusă de prof.univ.dr. Ioan Aurel Pop, membru al Academiei Române şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, iar delegaţia rusă de prof.univ.dr. Konstantin Vladimirovici Nikiforov, director al Institutului de Slavistică al Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse. Cuvântul de deschidere va fi susţinut de rectorul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, prof.univ.dr. Dănuţ Tiberius Epure.

Ministrul afacerilor externe Andrei Marga va conduce marţi, 3 iulie 2012, la Bucureşti, alături de ministrul afacerilor europene Leonard Orban şi de viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene din Republica Moldova, Iurie Leancă, prima reuniune a Comisiei Interguvernamentale România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană.

Comisia este un mecanism menit să sprijine Republica Moldova în parcursul său european prin proiecte concrete, care să contribuie de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Prima reuniune a Comisiei îşi propune să sprijine priorităţile imediate ale Chişinăului în relaţia cu Uniunea Europeană, respectiv: negocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător UE – Republica Moldova (DCFTA) şi liberalizarea regimului de vize.

Domeniile principale avute în vedere în cadrul reuniunii privesc următoarele tematici de interes pentru parcursul european al Republicii Moldova: siguranţa alimentelor; armonizare legislativă; justiţie şi combaterea discriminării; afaceri interne.

Informaţii suplimentare

În cadrul primei şedinţe comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova (Iaşi, 3 martie 2012), a fost semnat Planul de Acţiune pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Unul dintre obiectivele asumate prin semnarea acestui document îl reprezintă crearea Comisiei Interguvernamentale România – Republica Moldova pentru Integrare Europeană.