Dronele au fost ridicate pe cer și au recreat, la scară reală, silueta Titanicului chiar în portul unde a fost construit. Iluminată spectaculos, forma navei, cu tot cu coșuri și catarge, a părut că ”plutește” din nou pe apă, într-un omagiu emoționant.

Momentul a fost difuzat la ora 20, ora exactă la care vasul a plecat în voiajul inaugural, pe 2 aprilie 1912. Aniversarea marchează unul dintre cele mai cunoscute tragedii din istorie: scufundarea Titanicului în Atlanticul de Nord, în aprilie 1912, după ce a lovit un aisberg, tragedie în care și-au pierdut viața peste 1.500 de oameni.

Sursă foto&video: BBC

După Sfânta Liturghie, ierarhul nostru va oficia slujba de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist, întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2017 drept „An comemorativ al Patriarhului Justinian şi al Apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”, iar ziua de 9 martie este declarată de către Parlamentul României „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989”.

La slujbă vor participa și membri ai Asociației Foștilor Deținuți Politici, filiala Constanța. Totodată, va fi organizată o expoziție de fotografie, reprezentând preoți dobrogeni, foști deținuți politic.

Sfinţii 40 de mucenici din Sevastia au fost soldaţi romani, greci şi armeni, care se aflau detaşaţi în Armenia, pe vremea împăratului roman Liciniu (308-324). Deoarece au refuzat să se închine idolilor, guvernatorul Armeniei i-a închis timp de 8 zile, după care i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastia. Pe malul lacului era amenajată o baie caldă pentru cei care s-ar fi lepădat de Hristos şi s-ar fi închinat zeilor. Doar unul dintre soldaţi, mai slab în credinţă, a ieşit din apa îngheţată şi, imediat ce a intrat în baia încălzită, a murit. În locul lui, unul dintre gardieni a mărturisit credinţa în Hristos și s-a alăturat celorlalți 39.

Potrivit tradiţiei populare, gospodinele creştine pregătesc preparate specifice în forma cifrei 8, care simbolizează Ziua Învierii.

Programul comemorărilor este următorul:

9 iunie 2016 – Parohia Mereni, jud. Constanța – preotul Belizarie Popescu

19 iunie 2016 – Parohia Grivița, jud. Ialomița – eroul Areta Teodorescu

10 iulie 2016 – Catedrala Arhiepiscopală din Constanța – preotul Ioan Grigorescu

17 iulie 2016 – Biserica „Sfinții Împărați” din Hârșova – preotul Vasile Vasilescu

23 iulie 2016 – Mănăstirea Dervent, jud. Constanța – comemorarea preoților militari din fostul Cadrilater: preotul Carol Voinea (Silistra), preotul Ioan Popescu (Bazargic), preotul Ioan Bădașcă (Silistra) și preotul Nicolae Ilie (Turtucaia)

7 august 2016 – Petroșani, jud. Constanța – preotul Gherman Blănaru

21 august 2016 – Adamclisi, jud. Constanța – preotul Damaschin Popescu

27 august2016 – Dumești, jud. Vaslui – Mareșalul Constantin Prezan

29 august 2016 – Cimitirul de onoare de la Şumenţi, Bulgaria (Turtucaia) – 100 de ani de la Bătălia de la Turtucaia, încheiată dezastruos pentru trupele române care luptau împotriva celor bulgare și germane. Slujbă de pomenire pentru soldații căzuți în luptele de la Turtucaia

6 septembrie 2016 – Parohia „Sf. Gheorghe”, Tulcea – comemorarea preoților militari din jud. Tulcea

29 septembrie 2016 – Măcin, jud. Tulcea – comemorarea preoților militari din jud. Tulcea

17 octombrie 2016 – Centrul Eparhial Tomis, Constanța – Simpozion comemorativ și lansarea cărții: „Preoți militari dobrogeni în Primul Război Mondial”

Începând cu luna martie a acestui an, România va prelua Preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului – IHRA, o expresie a recunoașterii eforturilor autorităţilor române de a păstra vie memoria Holocaustului, inclusiv prin colaborarea cu organizațiile evreieşti din țara noastră și cu alte organizații ale societății civile. În acest context, ministrul afacerilor externe a subliniat importanța sprijinirii cercetării academice a Holocaustului și a salutat colaborarea eficientă a Ministerului Afacerilor Externe cu Institutul național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel” şi Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

La rândul său, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, dr. Aurel Vainer, a subliniat, în intervenţia sa, importanţa creării unei „culturi pro-memoria Holocaustului. Nu este vorba doar a spune că a avut loc, ci să ne obişnuim, în cultura noastră, să nu uităm niciodată de existenţa acestui îngrozitor, tragic Holocaust din anii celui de-al Doilea Război Mondial”. La evenimentul de comemorare au mai luat cuvântul Liviu Beriș, președintele Asociației Evreilor din România supraviețuitori ai Holocaustului, Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naționale ale României și Ana Petrescu, elevă la Liceul Lauder Reut, în numele elevilor celor patru licee reprezentate la acest eveniment.

Ziua de 27 ianuarie 1945 este ziua eliberării prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau şi marchează comemorarea la nivel internaţional a victimelor Holocaustului. Potrivit Rezoluţiei 60/7 din 2005 a Adunării Generale a ONU, statele sunt încurajate să comemoreze victimele Holocaustului şi să dezvolte programe educaţionale în materie de Holocaust.

Evenimentul a fost organizat în pregătirea preluării de către România, în martie 2016, a Preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).  La comemorarea din acest an au participat șefii misiunilor diplomatice din statele membre și observatoare la  IHRA, reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești din România și ai unor organizații ale societății civile, mass media și elevi de la Colegiul Național Spiru Haret, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, Liceul Teoretic Benjamin Franklin și Complexul educațional Lauder-Reut.

Vor avea loc prezentări și schimburi de opinii despre participarea României la eforturile internaţionale de combatere a discriminării, rasismului, xenofobiei şi antisemitismului, cu accent pe activităţile realizate în materie de educaţie privind Holocaustul, comemorare şi cercetare a Holocaustului, activitatea României în cadrul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului şi priorităţile viitoarei Preşedinţii române a acestei organizaţii.

La eveniment vor lua parte reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului în România, supravieţuitori ai Holocaustului, elevi ai Complexului Educaţional Lauder Reut din Bucureşti, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Manifestarea va include o prezentare a volumului „Pogromul de la Iaşi”, având drept autor pe Radu Ioanid.

Evocarea suferinţei umane reprezintă pentru conştiinţa fiecăruia un fapt cutremurător, mai ales când aceasta este rodul unei politici a xenofobiei şi a urii rasiale. Cu prilejul Zilei Internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului doresc să îmi exprim solidaritatea faţă de poporul evreu, compasiunea sinceră faţă de cei care au fost sacrificaţi de un regim care a legitimat, şi în România, excluziunea şi persecuţia comunităţilor de evrei şi romi.

Astăzi, România este o societate liberă, care şi-a exprimat în mod clar şi irevocabil adeziunea la valorile statului de drept. Avem nevoie de o societate civilă puternică, conştientă de drepturile şi de obligaţiile care îi revin în spaţiul public, în vederea cultivării dialogului, a cunoaşterii şi a toleranţei, ca artă a convieţuirii. Este datoria noii generaţii să se implice în proiectele educaţionale şi legislative iniţiate de statul român, pentru a face cunoscut adevărul istoric. Asumarea tragediei Holocaustului, căreia i-au căzut victime milioane de evrei din întreaga lume, precum şi a evenimentelor tragice pentru comunitatea evreilor din România, reprezintă un element esenţial pentru evoluţia şi maturizarea unei naţiuni democratice.

Lucrurile importante pe care românii au reuşit să le realizeze, de-a lungul istoriei, au fost cele împlinite pe calea solidarităţii şi a respectului pentru alteritate. Comunitatea evreiască aduce o contribuţie valoroasă la binele comun, la patrimoniul nostru de cultură şi civilizaţie. Consider că este firesc să răspundem acestei fidelităţi printr-un gest de reverenţă faţă de amintirea celor care au suferit şi prin asumarea responsabilă a propriei istorii.

 

Traian Băsescu

Preşedintele României