Domnule director general Bahadir, dragi membri ai corpului diplomatic, distinşi oaspeţi,

Mă bucur să fiu aici alături de dumneavoastră pentru a sărbători încă o realizare a Centrului de Aplicare a Legii din Europa de Sud-Est (SELEC) şi aş vrea să menţionez eforturile susţinute ale întregii echipe de conducere şi ale personalului centrului. Sunt foarte bucuros că astăzi se află alături de noi reprezentanţi ai Comandamentului European al Forţelor Armate ale SUA (EUCOM) şi, ca întotdeauna, doresc să-mi exprim admiraţia pentru reprezentanţii agenţiilor americane de aplicare a legii care colaborează zilnic cu SELEC pentru combarea infracţionalităţii regionale de toate tipurile, care sunt o ameninţare la adresa ţărilor şi guvernelor noastre. Munca susţinută, perseverenţa şi atenta administrare a resurselor americane de către aceste grupuri şi persoane au făcut posibil evenimentul de astăzi. Este într-adevăr un privilegiu pentru mine să mă aflu din nou aici pentru a marca un alt moment important din evoluţia SELEC, o instituţie multilaterală recunoscută internaţional, singura instituţie din regiune care luptă împotriva criminalităţii organizate transfrontaliere.

De fapt, chiar discutam cu generalul Scraba că principala responsabilitate a centrului este lupta împotriva traficului de persoane, iar noile dotări ale SELEC îi vor creşte capacitatea de a face acest lucru, care constituie o prioritate a SUA în regiune.

În timpul mandatului meu de ambasador, care aşa cum ştiţi, din nefericire se încheie săptămâna viitoare, am asistat la creşterea influenţei regionale şi rolului internaţional al centrului, care din Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (Centrul SECI) s-a transformat în Centrul de Aplicare a Legii din Europa de Sud-Est (SELEC), al cărui statut este reglementat prin tratat. Această transformare s-a reflectat şi în evoluţia spaţiului ocupat de centru în această clădire istorică, inclusiv în creşterea spaţiului de birouri şi crearea acestei săli de pregătire cu dotări de ultimă oră şi echipament de traducere simultană, pe care o inaugurăm astăzi.

Suntem profund recunoscători Corpului de Genişti al Forţelor Terestre ale SUA şi echipei generalului de brigadă Mark Scraba de la Comandamentul European al Forţelor Armate ale SUA pentru că au înţeles valoarea acestui proiect pentru asigurarea stabilităţii în regiune pe termen lung şi pentru creşterea rolului istoric al SELEC în lupta împotriva ameninţărilor infracţionale la adresa Europei de Sud-Est sau care provin din Europa de Sud-Est. Cunosc personal multe dintre provocările şi obstacolele depăşite de echipa corpului de genişti pe parcursul lucrărilor de îmbunătăţire a acestui sediu extraordinar. Cred de asemenea că EUCOM a fost încântat să participe la un astfel de proiect istoric realizat într-o clădire unică, a doua ca mărime în lume după clădirea Pentagonului, o clădire cu o istorie apăsătoare dar cu un viitor neîngrădit.

Proiectul oferă multiple beneficii atât pentru România, ţara care ne găzduieşte, cât şi pentru Statele Unite care colaborează cu treisprezece state pentru a spori şi a asigura o mai bună aplicare a legii în regiune. Unul dintre principalele scopuri ale acestui proiect a fost extinderea spaţiului de birouri pentru a face loc pentru viitorii ofiţeri de legătură ce vor fi trimişi de noii parteneri. Chiar şi partenerii actuali, de pildă SUA, sunt interesaţi să-şi crească numărul de reprezentanţi la SELEC. Mă bucur să anunţ astăzi că Departamentul pentru securitate naţională al SUA (DHS) şi-a exprimat interesul de a delega un reprezentant cu experienţă la SELEC. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă EUCOM nu ar fi demarat şi finalizat acest proiect de extindere.

Poate cel mai important rezultat al acestui proiect de construcţie este creşterea capacităţii de a efectua programe de pregătire pentru reprezentanţii instituţiilor de aplicare a legii odată cu inaugurarea sălii de la parter. Reprezentanţi ai poliţiei şi serviciilor vamale, procurori şi judecători de instrucţie din întreaga regiune vor beneficia de programele de pregătire oferite de SELEC, Departamentul Justiţiei al SUA, statele membre şi alte organizaţii internaţionale de aplicare a legii, precum şi de instituţiile interesate.

Sunt extraordinar de mândru de SELEC şi de colaborarea oferită de SUA ca partener în dezvoltarea acestei instituţii. Este unul dintre momentele plăcute din timpul mandatului meu de ambasador. Deşi mandatul meu în România se încheie săptămâna viitoare, interesul meu nu ia sfârşit odată cu el. Voi rămâne implicat în această regiune şi aştept cu nerăbdare multe viitoare succese ale SELEC, inclusiv pe cele ce vor fi posibile datorită resurselor acordate de SUA. Aş da dovadă de neglijenţă dacă nu aş mulţumi şi delegaţiei americane de la SELEC, consilierului juridic rezident de la Biroul pentru Dezvoltare, Asistenţă şi Instruire Internaţională pentru Procurori al Departamentului de Justiţie, agentului şi analistului Agenţiei Antidrog Americane (DEA) şi Biroului Federal de Investigaţii (FBI) pentru timpul şi resursele pe care le-au dedicat împreună dezvoltării acestei platforme regionale unice, un model de cooperare ce merită reprodus în alte regiuni cu probleme ale lumii.

Vă mulţumesc şi continuaţi să faceţi ceea ce faceţi!

Miercuri, 1 august, la sediul Comandamentului Bazei Logistice Navale „Pontica”, a avut loc ceremonia  prilejuită de înmânarea Drapelului de Luptă.

La ceremonie au participat şeful Statului Major General, general-locotenent dr. Ştefan DĂNILĂ, şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Aurel POPA, comandanţi de mari unităţi şi unităţi, membri ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.

Scurt istoric al Bazei Logistice Navale „Pontica”

La data de 01 august 1864, din iniţiativa locotenent-colonelului de marină Constantin PETRESCU a fost înfiinţată prima structură logistică a Arsenalului Marinei la Brăila, în locul numit „Pescăria veche” unde a fost amenajat un mic atelier pentru repararea navelor, care a constituit embrionul Arsenalului Marinei de mai târziu.

De-a lungul timpului, structura logistică a Marinei a cunoscut numeroase transformări, în concordanţă cu cerinţele, cu dezvoltarea şi cu restructurările Marinei Militare Române. Odată cu dezvoltarea flotilei de Dunăre şi a flotei de la mare, au fost înfiinţate structuri logistice separate, la Brăila, Galaţi, Constanţa şi Mangalia. În anul 2005, segmentul logistic al Forţelor Navale Române a fost restructurat, înfiinţându-se o singură mare unitate logistică, cu denumirea „Baza Navală”.

Cinci ani mai târziu, la data de 1 iunie 2010, Baza Navală s-a transformat în Baza Logistică Navală, având în compunere Comandamentul Bazei Logistice Navale, Centrul 338 Mentenanţă Tehnică Navală, Divizionul de Nave Speciale, patru secţii logistice la Constanţa, Mangalia, Brăila şi Tulcea, trei depozite mixte şi două sectoare mixte de depozitare, iar în luna martie 2012 a primit denumirea onorifică „Pontica”.

Principale misiuni ale Bazei Logistice Navale sunt axate pe executarea misiunilor de sprijin logistic pentru toate structurile Forţelor Navale din zona de responsabilitate şi, la ordin, aceasta poate asigura sprijinul logistic şi pentru structuri militare aparţinând altor categorii de forţe.

„Cred că vorbesc în numele tuturor celor prezenţi atunci când afirm că, ascultându-vă, mă simt mai sigur de cooperarea noastră în domeniul învăţământului superior şi de voinţa politică pentru consolidarea realizărilor Procesului Bologna în toate statele membre. Vă rog să îmi permiteţi să folosesc această oportunitate pentru a vă mulţumi pentru sprijinul substanţial şi pentru angajamentul luat de a sprijini acest sector esenţial pentru progres.

Pentru mine, acest eveniment marchează un moment cheie al cooperării statelor europene în domeniul învăţământului superior. Este prima conferinţă ministerială din cea de a doua decadă a Procesului Bologna. Este, de asemenea, prima conferinţă ministerială după lansarea oficială a Spaţiului European al Învăţământului Superior.

Lansat în 1999, Procesul Bologna a schimbat faţa învăţământului superior european. A adus principiile şi valorile academice în prim-planul dialogului transnaţional. Raportul privind implementarea Procesului Bologna ne spune că toate ţările au făcut schimbări majore şi ireversibile în direcţiile asumate. Astăzi putem spune că am ajuns în situaţia în care putem clădi mai departe pe o bază solidă, cea a acumulărilor din prima decadă a Procesului Bologna. Ne aflăm în stadiul de consolidare a Spaţiului European al Învăţământului Superior, prin cooperare inter-guvernamentală.

Procesul Bologna a reuşit să îşi păstreze spiritul politic fondator. A menţinut ridicat angajamentul instituţional şi sistemic al personalului academic şi al studenţilor. În acelaşi timp, trebuie să găsim  modalităţi prin care Procesul Bologna să fie reinventat în funcţie de provocările lumii contemporane. Numai astfel putem rezista oricăror riscuri  de osificare a Procesului Bologna, de izolare faţă de provocările prezentului şi faţă de experienţele pozitive din alte regiuni ale lumii. Procesul Bologna trebuie să rămână proaspăt, să fie deschis către întreaga lume, nu numai către Europa. Trebuie să apere valorile democratice. Absolvenţii noştri trebuie să fie educaţi în spiritul cetăţeniei democratice, viguroase şi angajante.

Ca ministru, mă confrunt uneori cu tendinţe de asociere a Procesului Bologna cu neajunsuri instituţionale. Există critici care cer implementarea mai rapidă a unora dintre principiile şi obiectivele Bologna. Alţii pun sub  semnul întrebării chiar realizările Procesului, de cele mai multe ori în asociere cu elemente care sunt exterioare sau doar tangenţiale Procesului Bologna. Există şi o categorie de critici care îşi doresc ca România să fie membră a Procesului Bologna, dar fără să implementeze unele dintre opţiunile majore agreate la nivel supra-naţional. Sunt convins că toate aceste reacţii vă sunt familiare. De cele mai multe ori este extrem de dificil să porţi, ca ministru, un dialog unitar şi constructiv cu toate aceste voci din spaţiul public.

Toţii ne confruntăm cu efectele crizei financiare.  Lumea aşteaptă de la miniştrii educaţiei să contribuie cu măsuri la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. De asemenea, trebuie să avem în vedere sustenabilitatea economică a acţiunilor noastre: să avem certitudinea că mecanismele pe  care le elaborăm vor duce la formarea unor  profesionişti pregătiţi pentru a face faţă provocărilor viitorului. Învăţământul superior este chemat să aducă viitorul în prezent, să se bazeze pe talentele tinerilor şi pe capacităţile creative şi inovative ale cercetătorilor, să contribuie la prosperitatea comunităţilor şi regiunilor de dezvoltare.

În acest sens, priorităţile actuale ale învăţământului superior din  România sunt următoarele:

* Prima prioritate: Diferenţierea misiunii şi profilurilor instituţionale ale universităţilor în aşa fel încât să asigurăm o diversificare a ofertelor educaţionale şi a capacităţilor instituţionale de a răspunde cerinţelor de dezvoltare personală a studenţilor, nevoilor mediului economic şi ale pieţei muncii şi specificului cultural şi comunitar al fiecărei regiuni de dezvoltare.

* A doua prioritate: Asigurarea unor oportunităţi egale de acces şi finalizare a studiilor universitare, concomitent cu o selecţie riguroasă a talentelor şi promovarea acelor universitari care probează cu performanţe înalte în predare şi cercetare meritele lor academice. Asigurarea, în următorii 5 ani, a frecventării studiilor universitare  de către un procent de 40% dintre tinerii ce aparţin cohortei corespunzătoare de vârsta este pentru România o opţiune şi un angajament.

* A treia prioritate: Creşterea calităţii educaţiei superioare pentru toţi. Ne dorim ca responsabilitatea pentru asigurarea calităţii să fie transferată gradual universităţilor. Totodată, stimulăm implicarea universitarilor şi a studenţilor în promovarea inovaţiilor care duc la creşterea calităţii educaţiei.

* A patra prioritate: Diversificarea  surselor de finanţare şi stabilirea unor conexiuni cât mai strânse între finanţarea de la bugetul de stat, guvernanţa academică şi inovarea instituţională, axată pe cercetare, educaţie şi implicare în comunitate. Am optat pentru folosirea de stimulente financiare în vederea creşterii implicării universităţilor în dezvoltarea comunitară şi regională.

Odată cu implementarea acestor priorităţi, ne preocupam să răspundem în mod optimal unor multiple provocări. Cum să creştem rata de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii?

* Cum să echilibrăm fluxurile de studenţi mobili? Să avem un echilibru între cei care pleacă din România şi cei care vin să studieze în România…

* Cum să creştem în continuare numărul de studenţi şi să scădem în acelaşi timp rata abandonului?

* Cum să echilibrăm numărul de studenţi în ştiinţe exacte, inginerie şi medicină cu cei care studiază ştiinţe sociale şi umaniste?

Soluţiile la aceste probleme sunt în mare parte naţionale. Dar, în Procesul Bologna, putem să purtăm un dialog pe tema soluţiilor identificate în alte sisteme educaţionale şi să învăţăm unii de la ceilalţi. Redus la esenţă, Procesul Bologna înseamnă obiective, principii şi strategii agreate în comun. Învăţarea din reuşitele altora este cea mai bună modalitate de a găsi soluţii naţionale la probleme cu care se confruntă omologi din Europa şi din lume.

După cum spuneam şi mai devreme, Procesul Bologna nu are voie să sufere de eurocentrism. Pentru mine, Procesul Bologna este deschis dinamicii economiei globale şi spaţiilor culturale care se afirmă la scară mondială.

Cooperarea europeană şi globală între universităţile noastre, dar şi între noi, decidenţi politici, duce la compatibilizarea, comparabilitatea şi convergenţa sistemelor noastre de învăţământ superior. În acelaşi timp, le face mai inovative şi le ajută să răspundă nevoilor naţionale.

Vă doresc o conferinţă fructuoasă!”