Patru echipaje de pompieri intervin cu trei autospeciale de stingere, o autoscară și un echipaj de prim ajutor SMURD au ajuns la fața locului.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta cu flacără deschisă la nivelului unui utilaj de uscare a semințelor de floarea soarelui. În acesta erau depozitate aproximativ 10 tone de cereale.

În sprijinul pompierilor este și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Sarichioi cu o autospecială de stingere și o cisternă de apă ce aparține operatorului economic.

După 6 ore incendiul a fost declarat lichidat.
Au ars ori au fost distruse în procesul de stingere aproximativ 15 tone de floarea soarelui, utilajul de uscare cu toate angrenajele acestuia.

Din fericire, incendiul a fost limitat și astfel, aproximativ 50 de tone de cereale aflate în silozurile învecinate au fost salvate și evacuate în camioane. Silozurile nu au fost afectate.

Cauza probabilă de producere a incendiului este în curs de stabilire.

Către locul evenimentului au fost direcționate 1 autospecială de primă intervenție și comandă, 1 autospecială de descarcerare, 1 autospecială de stingere și 3 echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean.
Pompierii militari au procedat la extragerea șoferului dintr-un autoturism, un bărbat în vârstă de 35, conștient, pe care l-au predat echipajului SAJ în vederea acordării primului ajutor medical calificat și transport la o unitate de primiri urgențe.
De asemenea, o femeie în vârsta de 66 a fost evaluată medical de un echipaj SAJ iar doi bărbați, ambii șoferi de 68, respectiv 37 de ani sunt conștienți, refuzând îngrijirile medicale.

Traficul rutier pe DN22  între Constanța și Tulcea este blocat la ieșirea din localitatea Baia către Mihai Viteazu.

Sursa foto ISU Tulcea

Persoana, un bărbat de  52 ani, a fost extrasa din apă, conștientă, cooperantă și a fost transportat la spital de echipajul SAJ.

Traficul de cereale a depășit, în 2016, recordul înregistrat în 2015, an de referință pentru acest sector. Anul trecut, în Portul Constanța au fost manipulate 20,4 milioane tone cereale, față de 19,61 milioane tone în 2015.  Cerealele au avut o pondere, în traficul total, de 34,3%, fiind urmate în top de petrol brut 12,6%, articole diverse 11,6%, produse petroliere 9,5% și minereuri și deșeuri neferoase 5,3%. Din traficul total înregistrat în 2016, traficul maritim a fost 46,19 milioane tone (43,6 milioane tone în 2015), iar cel fluvial a reprezentat 13,23 milioane tone (12,73 milioane tone în 2015). Pentru traficul maritim, creșterea în perioada analizată reprezintă 6%, iar pentru cel fluvial 3,9%.

Creșteri semnificative de trafic s-au mai înregistrat în cazul îngrășămintelor (de la 1,84 milioane tone în 2015 la 2,92 milioane tone în 2016), semințe uleioase, fructe oleaginoase ( de la 1,95 milioane tone la 2,91 milioane tone), petrol brut (de la 6,6 milioane tone la 7,5 milioane tone).

A scăzut traficul de combustibili minerali solizi (de la 3,2 milioane tone în 2015 la 2,22 milioane tone în 2016), de produse metalice ( de la 2,06 milioane tone la 2,04 milioane tone) și minereuri de fier, deșeuri de fier (de la 2,75 milioane tone la 2,59 milioane tone).

Traficul de containere a totalizat, în 2016, 6,9 milioane tone, respectiv 711.339 TEU, comparativ cu 2015 când au fost înregistrate 6,85 milioane tone, respectiv 689.066 TEU. Cantitativ, creșterea este de 0,7%, iar în ceea ce privește numărul de TEU-uri, creșterea este de 3,23%.

În 2016, au sosit în porturile maritime românești 14.516 nave, dintre care 4.331 maritime și 10.185 fluviale.

Traficul maritim a fost de 42,30 milioane tone (39,97 milioane tone la 30 noiembrie 2015), iar cel fluvial de 12,13 milioane tone (față de 11,70 milioane tone la 30 noiembrie 2015).

Traficul de cereale din Portul Constanța a depășit, în luna noiembrie, recordul înregistrat anul trecut, în perioada analizată. În primele 11 luni ale acestui an, în Portul Constanța au fost manipulate 18,51 milioane tone cereale, față de 18,02 milioane tone în noiembrie 2015.Anul 2015 a fost unul de referință pentru traficul de cereale, fiind înregistrat un trafic record de 20 milioane tone.

Creșteri de trafic s-au mai înregistrat în cazul îngrășămintelor naturale și chimice, produselor metalice, petrol brut, minereuri și deșeuri neferoase, minerale brute sau prelucrate, minereuri de fier și deșeuri de fier, articole diverse. Traficul de containere a înregistrat în perioada ianuarie – noiembrie a acestui an 6.444.656 tone (+2,75%), respectiv 661.908 TEU (+5,74%), comparativ cu aceeaşi perioadă 2015, când au fost înregistrate 6.272.258 tone, respectiv 626.002 TEU.

În perioada ianuarie – noiembrie 2016 au sosit în porturile maritime românești 13.307 nave.

Traficul total de mărfuri înregistrat în porturile maritime românești a fost de 49,1 milioane tone în primele 10 luni ale anului 2016, față de 47,8 milioane tone în aceași perioadă a anului 2015, în creștere cu 2,7%.

Din totalul traficului, 17,7 milioane tone sunt mărfuri exportate, 15,7 milioane mărfuri importate, 10,9 milioane tone reprezintă tranzit de mărfuri și 4,7 milioane tone, cabotaj.

Traficul maritim a fost de 38,16 milioane tone (36,92 milioane tone la 31 octombrie 2015), iar cel fluvial de 10,94 milioane tone (față de 10,89 milioane tone la 31 octombrie 2015).  Creșteri de trafic s-au înregistrat în cazul îngrășămintelor naturale și chimice, produselor metalice, petrol brut, minereuri și deșeuri neferoase, minerale brute sau prelucrate.

Continuă să se dimineze decalajul de trafic în cazul cerealelor. Dacă în primul semestru era vorba de o diferență de peste 3 milioane tone, față de aceeași perioadă anului anterior, la 9 luni diferența era de 1,3 milioane tone, iar la 10 luni diferența înregistrată a ajuns la 0,82 milioane tone, de la 17.067.195 tone în octombrie 2015, la 16.244.609 tone în octombrie 2016.

Cantitatea de marfă operată în containere în Portul Constanța a crescut în perioada analizată cu 4,66%, de la 5,68 milioane tone, la 5,95 milioane tone. Aceasta corespunde unui număr de 607.329 TEU (+6,51%), respectiv 570.192 TEU în primele zece luni ale anului 2015.În perioada ianuarie – octombrie 2016 au sosit în porturile maritime românești 3.670 nave maritime și 8.361 nave fluviale. Cele mai multe nave maritime, 1.549 sunt cargouri, 588 sunt portcontainere, 547 tancuri, 499 vrachiere.

Din totalul traficului, 15,76 milioane tone sunt mărfuri exportate, 14,15 milioane mărfuri importate, 9,96 milioane tone reprezintă tranzit de mărfuri și 4,11 milioane tone, cabotaj.Traficul maritim a fost de 34,29 milioane tone (33,62 milioane tone la 30 septembrie 2015), iar cel fluvial de 9,7 milioane tone (față de 9,8 milioane tone la 30 septembrie 2015).

Creșteri de trafic s-au înregistrat în cazul îngrășămintelor naturale și chimice, produselor metalice, petrol brut, minereuri și deșeuri neferoase, minerale brute sau prelucrate. S-a diminuat decalajul de trafic în cazul cerealelor. Dacă în primul semestru era vorba de o diferență de peste 3 milioane tone, față de aceeași perioadă anului anterior, la 9 luni diferența este de 1,3 milioane tone, de la 15,84 milioane tone în septembrie 2015, la 14,53 milioane tone în septembrie 2016.

Cantitatea de marfă operată în containere în Portul Constanța a crescut în perioada analizată cu 8,41%, de la 5,03 milioane tone, la 5,45 milioane tone. Aceasta corespunde unui număr de 550.729 TEU, respectiv 507.144 TEU în primele nouă luni ale anului 2015.

În perioada ianuarie – septembrie 2016 au sosit în porturile maritime românești 3.305 nave maritime și 7.301 nave fluviale. Cele mai multe nave maritime, 1.408 sunt cargouri, 539 sunt portcontainere, 488 tancuri, 444 vrachiere.

În cadrul evenimentului, peste 200 de participanţi au avut posibilitatea să iniţieze contacte de afaceri directe cu parteneri din acelaşi domeniu de interes, identificând noi oportunităţi, încercând să găsească rezolvarea unor situaţii care îi preocupă cu privire la dezvoltarea propriilor afaceri.

Implicarea Administraţiei Portului Constanţa în aducerea la masa discuţiilor a oamenilor de afaceri români şi sârbi a contribuit la creşterea spectaculoasă a traficului de mărfuri între cele două ţări din ultimii ani, a declarat Sasa Jovanovic, expert portuar şi manager de proiect in cadrul companiei ICConsulenten, el considerând că aceasta reprezintă o mare oportunitate care se oferă an de an tuturor firmelor de transport şi logistică, cel mai bun prilej de întâlnire între mediul de afaceri român şi sârb.

De la începutul acestui an până la 31 august, traficul de mărfuri între Portul Constanţa şi Serbia a fost de 3.64 milioane tone, din care 2,14 milioane tone îl reprezintă traficul fluvial, iar traficul maritim a fost de 1,5 milioane tone.

În traficul total, ponderea o deţin cerealele, cu peste 2 milioane tone, urmate de îngrăşăminte cu peste 1,03 milioane de tone, minereurile de fier şi deşeurile de fier  0,19 milioane tone.

Cerealele din Serbia sunt exportate, cu tranzit prin portul Constanţa, spre Coreea de Sud, Spania, Iran, Egipt, Israel, Turcia, Portugalia, Olanda, Tunisia, Italia, Libia, iar produsele metalice sârbeşti ajung în Turcia, Algeria, Tunisia, Siria, Spania. De asemenea, Serbia importă, cu tranzit prin portul Constanţa, combustibili minerali solizi, îngrăşăminte, minereuri de fier şi deşeuri de fier, minereuri şi deşeuri neferoase, produse petroliere, minerale brute sau prelucrate, echipamente, maşini, din ţări ca: Egipt, Siria, Iordania, Ucraina, Rusia, China, Spania, Grecia, Turcia, Mozambic, Algeria, Danemarca.

Atât reprezentanţii comunităţii portuare constănţene, cât şi partenerii sârbi consideră că este absolut necesară concentrarea eforturilor pentru întreţinerea şenalului navigabil prin implicarea tuturor autorităţilor care pot contribui la aceasta.

Evoluţia constantă a relaţiilor de colaborare între portul Constanţa şi porturile sârbeşti din ultimii zece ani, întărită prin declararea portului Constanţa ca principal port maritim de tranzit pentru Serbia şi parafată prin Memorandumul de Înţelegere cu Portul Pancevo, reprezintă un context favorabil pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de transport şi schimbului de mărfuri în zonă.

Portul Constanţa are o contribuţie majoră la îmbunătăţirea permanentă a relaţiilor comerciale dintre România şi Serbia, rolul portului Constanţa de poartă la Marea Neagră a fost consolidat prin deschiderea, în 2007, a reprezentanţei CN APM SA în Serbia.

Evenimentul face parte din strategia de promovare a facilităţilor şi serviciilor oferite de portul Constanţa, a proiectelor pentru dezvoltarea acestuia, dată fiind legătura avantajoasă cu Dunărea, Coridorul de Transport Pan European VII.

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa reuşeşte astfel o interacţiune mai eficientă cu membrii comunităţii portuare, în special companiile de operare, astfel încât pot fi atinse cât mai multe dintre obiectivele de dezvoltare pentru portul Constanţa.

Alături de conducerea CN APM SA au participat la eveniment Excelenţa Sa, Ambasadorul României la Belgrad, Oana Cristina Popa, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor din Serbia, ai Port Governance Agency, delegaţi din Serbia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Germania, Ucraina, Ungaria, Austria şi operatori importanţi din Portul Constanţa.

„Considerăm că agenţii economici din Serbia sunt parteneri importanţi în dezvoltarea viitoare a portului Constanţa, dorim ca acest eveniment să fie de un real ajutor partenerilor noştri din regiune pentru a-şi dezvolta şi diversifica afacerile, folosind avantajele portului Constanţa, contribuind la extinderea relaţiilor bilaterale româno-sârbe în domeniul transportului naval şi intermodal. Apreciem că trebuie mai bine corelată necesitatea proprie de dezvoltare a portului Constanţa printr-o interacţiune mai eficientă şi mai bine integrată cu interesele de dezvoltare economică a celorlalţi membri ai comunităţii portuare, cu precădere companii de operare, ” a declarat Marian Tănase, directorul general adjunct al CN APM SA Constanţa.

TVA- ul de 9% se aplică şi pentru următoarele tipuri de prestări servicii utilizate în sectorul agricol: fertilizat, arat, discuit sau grăpat, pregătit pat germinativ cu combinator si modelat sol, semănat sau plantat, stropit, prăfuit – combatere boli si dăunători, erbicidat, tratarea seminţelor utilizate la înfiinţarea culturilor agricole, cu produse de protecţie a plantelor, recoltat sau dislocat culturi, colectarea si balotarea materialului vegetal, prin presare in baloţi, tocat resturi vegetale, prăsit culturi, nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafaţă cat mai plana terenului de cultura, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de celelalte lucrări agricole, plantatul în biloane la cartof si legume, raritul si decoletarea la sfecla de zahar, inşirat, balotat, păpuşit la tutun, cosit, greblat, lucrări de însilozare şi depozitare a furajelor in ferme zootehnic.De asemenea, in aceeasi categorie intra si lucrările de colectare, sortare, condiţionare, etichetare la legume si fructe, montare sere si/sau solare, dezinfecţia si deratizarea în fermele zootehnice, tunsul oilor, sortarea, marcarea si ambalarea ouălor.