Romania pierde peste 250 de milioane de euro după ce Curtea Constituțională a decis miercuri să amâne încă o dată pronunțarea asupra Legii pensiilor magistraților. Următorul termen este stabilit pentru 18 februarie 2026.

Ședința judecătorilor CCR a durat mai puțin de o oră. Toți cei nouă judecători au fost prezenți, inclusiv judecătorul Gheorghe Stan, revenit din concediul de paternitate.

Motivația amânării: judecătorii au nevoie de timp pentru a studia documentele depuse de ÎCCJ, care a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu o zi înainte de ședința CCR pe tema pensiilor magistraților.

Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, acuzând că legea pensiilor magistraților ar fi discriminatorie și ar reduce siguranța financiară a judecătorilor.

Potrivit ICCJ, actul normativ creează un regim tranzitoriu inegal și dificil de justificat, încalcă principiile UE privind proporționalitatea, egalitatea și securitatea juridică și ar putea afecta dreptul la pensie în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu

Legea majorează substanțial impozitele pe locuințe și mașini, pe câștiguri la bursă și din criptomonede, introduce schimbări la plafonul CASS pentru activități independente, o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 euro comandat de pe platformele non-UE, precum Temu, Trendyol sau Shein, dar și alte măsuri fiscale pentru populație și firme, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Se majorează valoarea impozabilă a clădirilor  în mediul urban și în rural. Reforma elimină reducerile tradiționale acordate până acum locuințelor vechi, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru proprietarii imobilelor construite înainte de 1990. Dispar reducerile pentru clădirile cu vechime de peste 30 sau peste 50 de ani, ceea ce duce la o creștere  a sumelor datorate de milioane de proprietari.

În cazul impozitelor auto schimbările includ introducerea unui impozit pentru mașinile electrice, în valoare de 40 de lei pe an.  Pentru motoarele cuprinse între 1,6 și 2,0 litri încadrate în standardele Euro 0–Euro 3, impozitul va varia între 238 și 297 lei anual, iar pentru Euro 5 între 213 și 267 lei anual.  În cazul mașinilor cu valoare mai mare de 375.000 lei, se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest plafon.

Baza de calcul al contribuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an.

Curtea Constituțională a României a respins proiectul privind plata pensiilor private, actul normativ care trebuia să reglementeze modul în care sunt încasați banii din Pilonul II și III la retragerea din activitate.

Actul normativ prevede că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani. Anterior, magistrații au amânat de două ori pronunțarea pe aceste obiecții de neconstituționalitate, atât pe 5 noiembrie, cât și pe 12 noiembrie.

Înalta Curte de Casație și Justiție nu este de acord nici cu soluția ca plata pensiilor să nu fie făcută de fondurile de pensii.

ICCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuțiilor plătite. Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creșterea sumelor acumulate și perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existența unei disfuncționalității și nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate și a libertății contractuale.

Curtea Constituțională a amânat pentru 20 octombrie decizia în cazul legii care prevede reducerea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu net și creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani.

Respingerea legii, ca neconstituțională, riscă să ducă la pierderea a 869 de milioane de euro, fonduri europene din PNRR, cât ne costă acum suspendarea plăților pentru reformele cerute de Bruxelles cu termen limită până în noiembrie.

Curtea Constituțională a desființat, practic, printr-o decizie pronunțată joi, declarațiile de avere și de interese pe care orice funcționar sau politician care ocupă o funcție de demnitate publică trebuie să le completeze. CCR a întors România cu 20 de ani în urmă. Aceste declarații nu mai trebuie să includă informații despre bunurile soților și copiilor. Astfel. orice politician își poate trece averea pe numele soției sau copiilor și scapă de explicații în fața opiniei publice.

”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea. De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”. Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Curtea Constituțională a României a organizat ședința solemnă a plenului pentru validarea oficială a alegerii lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României. La eveniment a participat președintele interimar Ilie Bolojan, alături de mai mulți lideri politici.

“Le mulțumesc românilor care s-au prezentat în număr foarte mare la vot și care au dat astfel legitimitate noului președinte. Societatea românească a dat dovadă de înțelepciune. Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului, pentru prosperitatea economică a țării și voi fi un partener al mediului de afaceri și voi fi un garant al libertăților cetățenești”, a declarat Nicușor Dan.

Nicușor Dan, a fost ales președinte al României, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent

Luni, 26 mai,  la ora 12:00, va avea loc la Parlament ședința comună a celor două camere, unde Nicușor Dan va depune jurământul.

Citește și Curtea Constituţională a respins cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor prezidenţiale

„În ședința din data de 22 mai 2025, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, a luat în dezbatere cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea de anulare a alegerilor, ca neîntemeiată.Hotărârea este definitivă şi se comunică Biroului Electoral Central“, transmite CCR printr-un comunicat de presă.

Judecătorii CCR au decis marți în unanimitate să admită decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu și au respins contestația depusă de candidatul suveranist.

 Călin Georgescu pierde astfel ultima cale de atac, iar numele său nu va apărea pe buletinul de vot la scrutinul din 4 mai.

”În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a luat în dezbatere 16 contestații.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins contestațiile formulate împotriva:

– Deciziei Biroului Electoral Central nr.17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Nicușor-Daniel Dan și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025;

– Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.

Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

”Pe grupurile reprezentanţilor unor partide politice s-a stabilit ca aceştia să meargă mâine, duminică, 8 decembrie 2024, în parohii, pentru mobilizarea credincioşilor, în vederea organizării unor proteste şi mişcări de stradă împotriva Curţii Constituţionale a României şi a altor instituţii ale Statului Român. În acest context, adresăm un îndemn către parohiile şi mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor, precum şi către parohiile şi mănăstirile din celelalte eparhii, ca preoţii, monahii şi credincioşii să nu se implice şi să nu participe la astfel de acţiuni contrare atât legii, cât şi păcii sociale”, este mesajul postat de Biroul de presă al Patriarhiei Române.

”Astfel de instigări pot avea consecinţe negative, atât asupra clericilor, cât şi asupra credincioşilor”, precizează Patriarhia Română.

Decizia CCR

„În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:

În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.

Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.

Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aduce la cunoștința publică.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale”