Dobrogea detine suprafata cea mai mare de arii protejate care au in componenta zone umede
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.
De la aderarea României (1991) şi până în prezent cinci regiuni din ţară au fost desemnate site-uri Ramsar: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanţa) (1996).
Regiunea Dobrogea detine 3 astfel de zone de importanta internationala: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei si Lacul Techirghiol. In afara de zonelor umede de importanta internationala (situri Ramsar), in Dobrogea exista atat arii naturale zone umede in zona marina sau costiera, cat si in zona Dunarii.

Lipsa acuta de finantare blocheaza atat conservarea ariilor protejate cat si dezvoltarea durabila a comunitatilor locale
Ariile naturale protejate se confruntă momentan cu probleme grave. De la lipsa fondurilor minime necesare desfăşurării unei activităţi normale a administraţiilor acestor arii protejate, până la presiunea economică exercitată de diverşi investitori, combinată cu lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă la nivel regional, neaplicarea legilor în vigoare, care duce la grave cazuri de distrugere a habitatelor.
Nealocarea de resurse, atât la nivel central, a făcut ca în ultimii ani preocupările pentru conservarea ariilor naturale protejate din judetul Constanta să scadă. Rezultatul este o degradare a acestora şi chiar dispariţia unor specii rare de animale şi plante din zonă. Deşi s-a mizat pe faptul că turismul ar putea resuscita aceste zone, aducând fonduri care să fie folosite pentru protejarea acestor arii naturale, s-a dovedit că, în ultimii ani, excursiile şi taberele mai mult sau mai puţin organizate din aceste zone au degradat şi mai mult condiţiile de mediu.
La randul lor, autoritatile locale sunt blocate de reglamentarile legale, dar si de lipsa de resurse pentru a putea compensa pierderile pe care restrictiile impuse in ariile protejate la provoaca asupra locuitorilor din zona. Concepte europene precum servicii de ecosistem, plati compensatorii de agro-mediu sunt atat de putin conoscute la nivel de comunitati, astfel incat edilii locali ridica din umeri si se arata neputinciosi in fata acestei situatii care pare fara iesire.

Solutia: schimbarea destinatiei sumelor stranse in Fondul de Mediu catre comunitatile locale
Grupul de Dezvoltare Durabila a constatat, in urma studiilor realizate in ultimii ani, ca sumele cheltuite prin Fondul de mediu la ora actuala in special prin programul Rabla nu se mai justifica, banii intrand in special in conturile producatorilor si distribuitorilor de autovehicule si nicidecum nu rezolva problemele de mediu. Ba mai mult, in ultimii ani, parcul auto din Romania s-a imbunatatit considerabil, iar in momentul actual nu se mai justifica continuarea Programului Rabla.
Pe de alta parte, fondurile cheltuite pentru proiecte de constientizare si informare publica privind problemele de mediu au fost aproape invizibile in randul publicului larg,
In acest sens, Grupul de Dezvoltare Durabila propune schimbarea alocatiilor din Fondul de Mediu, pe trei mari componente destinate comunitatilor locale, dupa cum urmeaza:
• Fonduri pentru dezvoltarea localitatilor care sunt situate integral sau partial in ariile protejate sau care sunt influentate de prezenta ariilor protejate. In acest sens, vor fi allocate resurse pentru dezvoltarea comunitatilor locale care sunt blocate in cee ace priveste dezvoltarea economica, resurse care vor fi destinate in special in dezvoltarea de activitati si implementarea de tehnologii prietenoase cu mediul
• Fonduri pentru adaptarea la schimbari climatice, destinate comunitatilor locale, avand in vedere faptul ca actualele strategii europene si nationale in materie de schimbari climatice trebuie sa fie implementate la nivelul comunitatilor locale.
• Fonduri pentru prevenirea si inlaturarea efectelor dezastrelor naturale, gestionate de catre autoritatile locale
Prin aceste noi componente, credem ca sursele din Fondul de Mediu si-ar atinge scopul pentru care a fost creat. In plus ar putea veni, cu adevarat, in sprijinul autoritatilor locale prin alocarea unei surse financiare inexistente la ora actuala.

Solutie complementara: platile de agro-mediu si serviciile economice de ecosistem
Uniunea Europeana a identificat faptul ca problema finantarii ariilor protejate este una comuna la nivelul tuturor tarilor. Protejarea unei zone nu inseamna doar conservarea biodiversitatii, dar si afectarea unor activitati economice si a unor categorii sociale. In acest sens, a fost creat un instrument constand in plati compensatorii a celor care sunt afectati de masurile de conservare impuse de statutul de arie protejata. Din pacate, in Romania acest instrument nu este inca dezvoltat la nivelul la care exista in alte tari. Platile compensatorii, alaturi de serviciile de ecosistem, care sunt modalitati de a identifica activitati generatoare de venituri in ariile protejate, reprezinta solutii complementare de sporire a veniturilor in ariile protejate. Grupul de Dezvoltare Durabila va prezenta pe larg aceste solutii autoritatilor locale si factorilor interesati, scopul fiind dezvoltarea localitatilor din regiunea costiera si regiunea dunareana a Dobrogei.

Informatii suplimentare:
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.

In stare naturală zonele umede sunt adesea cruciale pentru om, în principal datorită capacităţii lor de stocare a cantităţilor mari de apă proaspătă, atenuarea impactului inundaţiilor şi a secetelor pentru o zonă de ansamblu, precum şi pentru productivitatea lor biologică (de exemplu peşte, lemn, stuf).
Zonele umede sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusive întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.
Zonele umede reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului. Zonele umede sunt deosebit de variate, fiind cunoscute sub o multitudine de denumiri: bălţi, crânguri, iezere, lacuri etc.

Presedinte
Catalin Anton

Mult așteptatul ART SAFARI – Pavilionul de Artă București se apropie cu pași repezi de momentul inaugurării, iar surprizele culturale se adună să fie descoperite de către public:  expoziții fără precendent în spațiul cultural românesc care valorează câteva zeci de milioane de euro și inestimabile valori culturale românești. Doar spațiul expozițional dedicat muzeelor (Micul Pavilion) cuprinde opere de artă care se ridică către suma de 10 milioane de euro, o sumă considerabilă dacă se ia în calcul că tranzacțiile din piața românească de artă sunt încă la sume modice.

     Pentru a sublinia potențialul și pentru a evidenția importantele evoluții financiare privind piața de artă românească importantă, Marele Pavilion (pavilionul galeriilor) va adăposti și o selectă expoziție a unora dintre operele de artă românească cel mai bine tranzacționate în ultimii 3 ani, a cărei valoare totală este de aproape 1,5 milioane de euro. Astfel, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza și Victor Brauner conduc detașat topul celor mai bine tranzacționate opere de artă românească în România. Cu 5 opere prezente într-această expoziție, totalul operelor lui Grigorescu se ridică la aproape un milion de euro, dintre care cea mai valoroasă este opera „Țărăncuță odihnindu-se” (adjudecată cu 270.000 euro), urmată îndeaproape de tabloul „Nimfă dormind”, adjudecată cu 220.000 euro, ambele tranzacționate în 2011. Nicolae Tonitza, prezent cu două opere în valoare totală de 325.000 euro, este de asemenea printre preferații colecționarilor și iubitorilor de artă.

     Expoziția poate fi vizitată la standul Casei Artmark din cadrul Marelui Pavilion la ART SAFARI.Publicul este așteptat să viziteze și să admire operele celor mai importanți artiști români ai tuturor timpurilor găzduiți de ART SAFARI – Pavilionul de Artă București în perioada 22-25 mai 2014.

Single-ul „Cat de departe”, interpretat de Holograf, ocupa prima pozitie in clasamentul melodiilor anului din Top Romanesc Radio Romania Actualitati (RRA). Topul a fost realizat pe baza preferintelor ascultatorilor emisiunii, prin voturi online, dar si pe e-mail sau direct la redactie. 

„Cat de departe” este o piesa de dragoste care se adreseaza in special tinerilor, dovada fiind si videoclipul single-ului, filmat alaturi de o parte dintre adolescentii din LaLa Band, trupa-vedeta a serialului Pariu cu Viata, difuzat pe Pro TV.

„Suntem foarte bucurosi si maguliti ca dupa aproape un an de zile de la lansare, „Cat de departe” este in continuare in topul preferintelor ascultatorilor. Acest loc 1 in clasament inseamna ca piesa noastra va dainui in timp, pentru ca are consistenta”, a spus Edi Petrosel, tobosarul Holograf. 

Piesa „Cat de departe” este al doilea single extras de pe albumul „Love Affair” al trupei Holograf, lansat la inceputul lunii aprilie a anului trecut, alaturi de MediaPro Music. Albumul, lansat la inceputul anului 2012, pe 24 februarie, in cadrul unui concert extraordinar sustinut la Sala Polivalenta, a fost vandut in peste 10.000 de unitati, Holograf primind astfel Discul de Aur.

Foto: Paul Diaconu