Este doliu în lumea artistică, Gabriel Cotabiță a murit la 69 de ani. S-a stins din viață  la Spitalul Universitar după ce a suferit un AVC.

Anunțul a fost făcut de Ionel Tudor pe pagina de Facebook. „Ai plecat, Gabi, si ai lasat muzica pop romaneasca fara una dintre cele mai mari si mai personale voci! Am fost nu doar colaboratori ci si prieteni din tinerete! Am lansat impreuna piese care au bucurat generatii de ascultatori („Noapte albastra”, „Te rog, domnisoara, nu pleca”, „Si va mai trece-o noapte”, „Viata e un cazino”, „Sa nu ne spunem adio”, „Poate ca da, poate ca nu” etc)! Am lansat impreuna cu Joey de Alvaré primul CD din Romania! Am facut lucruri frumoase impreuna, lucruri care nu se pot uita! Am impartit multe momente ale vietii si carierei noastre impreuna!…Te vom pastra mereu in inimile noastre! Dumnezeu sa te odihneasca in pace si lumina!”

Gabriel Cotabiţă s-a născut pe 1 noiembrie 1955, la Craiova.  A absolvit Facultatea de Electrotehnică din Craiova, dar a ales o carieră în muzică după ce a profesat o perioadă ca inginer A fost cântăreţ de muzică uşoară şi pop-rock, prezentator, producător muzical şi de televiziune.  .

A jucat în filmul muzical „În fiecare zi mi-e dor de tine”, de Gheorghe Vitanidis, muzica fiind semnată de George Grigoriu şi Ionel Tudor. De asemenea, figurează pe coloana sonoră a peliculei „Rezervă la start”, de Anghel Mora, muzica fiind compusă de Adrian Enescu.

În 1986, Gabriel Cotabiţă a devenit un nume cunoscut pe plan național, participând la Festivalul Mamaia cu melodia „Chemarea pământului”, compusă de Ionel Tudor. De-a lungul carierei, a câștigat numeroase premii, inclusiv trofee la Mamaia, Festivalul de la Costinești și concursuri internaționale.

De-a lungul carierei, Gabriel Cotabiţă a lansat mai multe albume, printre care „Formaţii rock 5” (cu formaţia Redivivus, album colectiv), „Holograf 1” (cu formaţia Holograf), „Noapte albastră”, „Noi rămânem oameni”, „Prima iubire şi ultima”, „În fiecare zi mi-e dor de tine” (cu Marina Florea), „Prizoner”, „Viaţa e un cazino”, „Greatest Hits” (cu formaţia VH2), „Dacă n-ai iubi” (cu formaţia VH2), „Fărâme de tandreţe”, „2” (cu formaţia VH2) şi „25 de ani de nopţi albastre – Best of Gabriel Cotabiţă”.

Din 2000 până în 2008, a participat la realizarea Festivalului Callatis de la Mangalia. La 25 septembrie 2010 a avut un concert în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Festivalului „Sinaia Forever”.

Pe 8 mai 2015  a suferit un stop cardio-respirator, la o sală de sport. A purtat apoi un defibrilator automat, pentru prevenirea tulburărilor cardiace.

Gabriel Cotabiţă a fost căsătorit de două ori şi are trei fiice. Artistul s-a căsătorit în 1996 cu Ioana Nagy, cu care are trei fete, Aela şi gemenele Eliza şi Milena. Cei doi s-a despărţit după 19 ani. În anul 2016, Gabriel Cotabiță s-a căsătorit a doua oară, cu Alina Gabriela Munteanu, care este mai tânără cu 28 de ani decât artistul.

Gabriel Cotabiţă rămâne una dintre cele mai importante figuri ale muzicii ușoare românești, iar piesele sale vor continua să trăiască în inimile celor care l-au iubit.

Azi se împlinește un an de când a murit Rona Hartner și 7 ani de când ne a părăsit regretata Stela Popescu.

 Primăria Municipiului Mangalia a lansat luni, 10 decembrie, filmului documentar ”Mangalia 100”, realizat cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. La proiecție au fost invitați oameni de cultură ai orașului, reprezentanți ai tuturor instituțiilor din Mangalia, alte personalități de la nivel local.

Filmul  a fost vizionat cu interes de cei prezenți, pelicula “Mangalia 100”, prezentând povestea unui oraș cu o istorie impresionantă – de la Callatis, vechea colonie grecească și până în zilele noastre. Pentru a surprinde cât mai bine povestea și realitățile municipiului Mangalia, filmul conține o serie de interviuri cu persoane publice, care au trecut în revistă elemente esențiale din fiecare domeniu de activitate. De asemenea, filmul descrie istoria urbei, modul de dezvoltare, elementele de unicitate, situația actuală a comunității precum și proiectele de viitor. Municipiul de la malul mării a fost recunoscut pentru bogățiile sale, încă din perioada elenistică, atunci când oraşul–stat autonom Callatis a fost cel mai important centru economic şi cultural al zonei.

Astăzi, cetatea Callatis poate fi socotită cea mai veche aşezare atestată pe teritoriul ţării noastre. Despre toate aceste realități istorice, dar și despre Mangalia, oraș modern al secolului al XXI-lea, s-a vorbit pe larg, în cadrul evenimentului organizat pentru a marca cei 100 de ani de la Marea Unire. În perioada imediat următoare, proiecția filmului va putea fi urmărită de publicul larg, prin intermediul instituțiilor de cultură și învățământ de la nivelul orașului.

„În Antichitatea greco-romană existau trei ordine (stiluri) arhitectonice: doric, ionic și corintic. Elementele ordinului ionic, căruia îi aparține capitelul apărut pe Aleea Teilor, sunt: cornișa, friza, arhitrava, capitelul, coloana, baza de coloană și stylobatul (platforma). Capitelul face trecerea dintre fusul coloanei și arhitravă, rolul său fiind acela de a transmite încărcătura de la arhitravă către coloană. Pentru mine, această descoperire este una dintre cele mai importante din ultimii 17 ani, de când particip la cercetările arheologice din zona Mangaliei. Este primul capitel întreg pe care îl descopăr în cetatea Callatis. Un astfel de artefact poate să apară și o dată la 20 de ani sau chiar mai rar. În general, descoperim tot felul de elemente arhitectonice, dar aproape toate sunt în stare fragmentară.

Singurul artefact, pe care eu îl consider mai important decât acest capitel, l-am descoperit împreună cu dl dr. Ion Pâslaru, în anul 2005, pe str. Oituz din Mangalia. Este friza cu reprezentări de divinități (Atena, Afrodita, Hera și Poseidon) care se poate vedea, în prezent, în expoziția permanentă a Muzeului „Callatis”.

Capitelul l-am transportat deja la muzeu și, după ce îl voi curăța, îi voi da un număr de inventar, îi voi face fișa tehnică, după care îl voi expune în expoziția permanentă a muzeului callatian. Totodată, voi prezenta acest frumos element arhitectonic la sesiunile științifice, colocviile și simpozioanele la care voi participa în perioada următoare și voi publica, în reviste științifice de specialitate, toate detaliile privind: locul descoperirii, încadrarea cronologică, dimensiunile exacte și descrierea în detaliu a elementelor decorative”, a declaratcercetător științific doctor Sorin Marcel Colesniuc.

Cornel Diaconu a fost si regizor si producator de spectacole, a fost coproducator al filmului „A doua cadere a Constantinopolului” (1994), realizator al Festivalului Callatis, precum si producatorul celebrului spectacol etno-rock simfonic sustinut de Felicia Filip si formatia K1 (2009).

De asemenea, a regizat in 1982 scurtmetrajul „Tema 13 – Batranete”, castigator al marelui premiu la Festivalul International al Filmului de la Bilbao, Spania, „Salutari de la Agigea” (1984), „Escapada” (1986), pentru care a scris si scenariul, „Niste baieti grozavi” (1987), „De ce are vulpea coada?” (1988), „Intamplari cu Alexandra” (1989), „Paradisul in Direct” (1997).

A filmat spectacolele Cenaclului Flacara in perioada 1982 – 1983, realizand si filmul „Cenaclul Flacara – Te salut, generatie in blugi!”, interzis timp de 25 de ani, iar in anul 1983 a regizat cu putine din aceste filmari o pelicula de 65 de minu­te, cu acelasi titlu.

Cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, organizate în acest an sub denumirea “Patrimoniul cultural – oglindă a pomiculturii și viticulturii”, la sediul muzeului callatian, din cadrul Complexului Cultural “Callatis”, va fi deschisă vineri, 20 septembrie 2013, ora 11.00, expoziția temporară: “Recipiente ale produselor viticole din Muzeul Callatis”.

Cuvântul de deschidere îl va avea dr. Tatiana Odobescu, managerul Complexului Cultural “Callatis”. În continuare, dr. Sorin Marcel Colesniuc, șeful muzeului callatian, va prezenta artefactele care alcătuiesc expoziția temporară, printre acestea fiind: numeroase amfore, kantharosuri, toarte ștampilate de amfore și altele, după care va vorbi despre serbările dionisiace și legendele antice referitoare la cultul zeului Dionis – zeul vinului și al viței de vie, dar și al vegetației și fertilității.

La vernisaj au confirmat prezența elevi de la Liceul Tehnologic “Ion Bănescu”, care vor fi însoțiți de prof. Corina Mihalache, directorul liceului, și prof. Livia Pop, dar și elevi de la Colegiului Economic Mangalia, alături de care se vor afla prof. Simona Ciobănel, directorul colegiului, și prof. Ibolya Negoiță. 

Expoziția temporară va fi deschisă pentru public timp de două săptămâni. La deschidere sunt așteptați toți cei interesați de istorie și patrimoniul arheologic al muzeului callatian.

 Festivalul Callatis s-a teminat cu tam-tam. Artistul What’s Up a fost deranjat că Liana Stanciu i-a smuls microfonul, în timpul unei piese.  

Artistul What’s Up a cântat o piesă cu mesaj politic la Festivalul Callatis, critică la adresa preşedintelui Traian Băsescu, iar prezentatoarea evenimentului, Liana Stanciu, a intervenit şi l-a oprit pe artist din cântat. Liana Stanciu a intervenit după ce What’s up a început să cânte alături de colegii săi un freestyle cu mesaj la adresa preşedintelui Traian Băsescu. „La primul mandat, ne-ai fi ascultat / Acum ţi-ai luat lumea-n cap, ne-ai înfometat / N-ai clădit nimic, chiar ai dărâmat / Cred că ai o slăbiciune la furat”, sunt câteva din versurile care au făcut-o pe Liana Stanciu să intervină şi să-l întrerupă, aceasta motivând faptul că rapper-ul trebuia să cânte „K la meteo”, piesa care l-a făcut cunoscut alaturi de Andra.

Iată şi punctul de vedere al Adei Vertan, în calitate de producător al festivalului vizavi de tot scandalul cu cenzura de la Callatis.

“În seara de 25 august, supranumită FunRomania Day, am dorit sa aduc pe scena Callatis-ului trupe tinere, muzicieni pe val cu texte fresh, multe nume putin cunoscute telespecatorilor, ele fiind mai mult difuzate de radiouri de nişă. Am avut concursul mai multor impresari sau oameni din media cu trupe în promovare, cărora le mulţumesc pentru buna colaborare: Elena David-MediaPro Music, Gabriel Stancu, Marius China, Anca Lapuşneanu. Iată şi câteva nume ale artiştilor ce au fost inclusi in program: Kate, Francesca, Shift, Alexandra Uşurelu, Lalee, Ravi, Yssa, Evito, Meena K, Leeya, Lore. Fiecare urma să cânte două piese, mai puţin capul de afiş, Mihai Mărgineanu care avea în program cinci piese. La ora 22.15 urma să intre în scenă, imediat după pauza de publicitate,

trupa What’s up cu doua piese:”Iarna pe val” şi „Ka la meteo”. Cele două piese au fost alese de cei doi componenţi ai trupei împreună cu regizorul Festivalului, dl. Cezar Ghioca, la repetiţia ce a avut loc în jurul orei

16, pe scena plutitoare, după sosirea lor de la Bucureşti.

Deplasarea What’s up  la Mangalia s-a făcut împreună cu trupa Shift dar şi cu d-na Liana Stanciu, prezentatoarea din acea seară. Ce nu s-a spus până acum, este că pe tot parcursul drumului, în prezenţa Lianei, cei doi componenţi ai trupei What’s up au consumat o sticlă de whisky. Dar să revin. După ce au cântat prima piesă, „Iarna pe val”, cei doi rapperi au intrat cu o piesă pamphlet, care a curs până ce am auzit de mai multe ori un cuvânt indecent ce rimează cu „păcat”, un cuvânt nepermis pe postul public de televiziune, mai ales în prezenţa unui public constituit în mare parte din minori. În acel moment am comunicat Lianei să-i

atenţioneze să nu urmeze şi altele, mai ales cunoscându-le şi starea euforică… Cum microfonul ei nu a funcţionat din prima clipă, tehnicianul de sunet fiind surprins de acest intro, la care s-a adăugat şi timpul de reacţie mai lung al microfonului wireless, din intervenţia Lianei nu s-a

auzit decât doar că „era momentul meteo”.  În fapt, Liana a intrat în scenă spunându-le să nu mai folosească cuvinte indecente şi totodată că şi-au depăşit cu mult timpul alocat. Cei doi si-au terminat de rostit ultimele versuri din pamphlet, în timp ce Liana, ca mustrare i-a luat şi i-a

înapoiat microfonul unuia din ei, respectiv lui Marius Ivancea, cel de al doilea solist continuind în tot acest timp declamarea versurilor piesei incriminate. După acest moment au trecut la piesa stabilită la repetiţie „Ka la meteo”, cerându-şi scuze de mai multe ori pentru „cuvinţelul” folosit. În fapt, ar fi trebuit să ceară scuze şi artiştilor ce urmau în concert…Timpul pe scenă al trupei What’s up a ajuns la 25 de minute, cu

mult peste cel stabilit, fapt ceea ce a condus la interpretatea unei singure piese de către celelalte trupe prezente, cât şi la scurtarea recitalului cantautorului Mihai Mărgineanu. Consider că nu a fost nici un fel de cenzură a libertăţii de exprimare, ci doar o cenzură a bunului simţ

şi dupaăcum spunea Goethe, bunul simţ este geniul umanităţii!!! El duce la evoluţia noastră ca pamânteni.

PS

În declaraţiile date pentru Antena 3, am vrut să reproduc

acel cuvânt şi jurnalista ce mă intervieva, m-a rugat să n-o fac. Acum, mă întreb retoric, a fost cenzură? Filmele, felii de viaţă… “, Ada Vertan, producătorul Festivalului Callatis.

Câteva mii de spectatori au fost prezenţi în Portul Turistic din Mangalia, în cea de-a doua seară a Festivalului „Callatis” la „Gala Folclorului Românesc”. Intitulat „Dor de Callatis”, spectacolul folcloric a reunit pe scenă artişti consacraţi ai cântecului popular românesc, precum şi numeroase ansambluri din majoritatea zonelor ţării. Totodată, pe scena de la Callatis au susţinut o suită de dansuri internaţionale ansambluri folclorice ale comunităţilor de ruşi-lipoveni, greci, tătari, ucrainieni, dar şi ansamblul „Biser-Gagovo” din Bulgaria şi ansamblul „Iyldiylar Kara-Murat”, care a prezentat mai multe dansuri din zona Crimeea. În deschiderea serii, câteva ansambluri au oferit publicului impresionante momente de folclor autentic, când pe scenă s-au aflat dansatori din Dobrogea, Oltenia, Moldova, Ardeal. Cunoscuta interpretă de muzică populară din Dobrogrea, Aneta Stan a încântat spectatorii, oferindu-le, prin muzica sa, momente de bună dispoziţie. În plus, artista a fost recompensată pentru cei 50 de ani de activitate cu o stea, pe Aleea Stelelor de Mare, locul unde sunt rezervate, asemenea strazii celebre din Hollywood, stele pentru artiştii care au cântat la Mangalia în cadrul Festivalului „Callatis” şi care au avut o carieră de succes. Prezent la eveniment, primarul Cristian Radu a felicitat-o pe artistă pentru întreaga carieră şi a precizat că „era de datoria noastră să oferim această stea celebrităţilor, care, prin folclor au făcut cunoscut numele României în lume. Ne gândim ca pe viitor, odată cu modernizarea falezei, această alee să fie regândită”. La rândul său, artista a menţionat că „folclorul este şi trebuie să rămână cartea de vizită a ţării în care muzica tradiţională deţine un loc aparte în sufletele românilor şi, de aceea trebuie să îi acordăm atenţia cuvenită”. Alţi artişti îndrăgiţi de public, care, la rândul lor au susţinut frumoase momente de folclor au fost: Maria Dragomiroiu, Polina Manoilă, Valeria Arnăutu, Sorin Şuteu, Didi Odagiu, Gheorghe Turda şi mulţi alţii. Petrecerea din seara de folclor a ţinut mult peste miezul nopţii, iar buna dispoziţie a fost garantată de energia şi dragostea de cântec popular românesc a artiştilor de la „Callatis”. Seara de sâmbătă, 24 august, se desfăşoară sub deviza „România, dragostea mea” şi este dedicată concursului Miss Diaspora. Îşi vor etala frumuseţea în faţa unui juriu specializat, 16 concurente de origine română, stabilite în afara graniţelor ţării. 

Cu o tradiţie de peste 15 ani, Festivalul „Callatis” a debutat, joi seara, în Portul Turistic Mangalia, cu o audienţă de câteva mii de spectatori atât turişti, cât şi localnici, care s-au bucurat de momentele artistice din prima seară a evenimentului. La manifestare a fost prezent primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, dar şi personalităţi de la nivel naţional şi local a căror activitate a fost răsplătită cu diplome de excelenţă acordate de revista VIP. Cei nominalizaţi au mai primit din partea Academiei Popa’s tablouri cu caricatura fiecăruia. Astfel, au fost premiaţi edilul Cristian Radu, preşedintele Asociaţiei Litoral Delta Dunării, Corina Martin, actorii Mircea Diaconu şi Diana Lupescu, precum şi realizatoarea de televiziune Lucia Hossu Longin. Alte diplome au fost înmânate medicilor din Mangalia dr. Laura Condur, dr. Emilia Borzea, dar şi prof. univ. dr. Vasile Sârbu – membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă şi al Academiei de Ştiinţe Medicale, care în prezent, operează, laparoscopic, în Spitalul Municipal Mangalia. Au mai primit premii VIP Ramona Ivan – categoria „Sport“, Turkish Airlines – „Business“, Dan Tudor – „Teatru“, Dan Bisericanu şi Radu Gheorghe, Julia şi Romeo Saleno – premiul special pentru promovarea României în lume, dar şi Ioan Groşan, George Stanca, Eusebiu Ştefănescu şi Mihai Ispirescu, la categoria „Cultură şi Literatură“. Prezentatorii Festivalului „Callatis” sunt Aurelian Temişan şi Monica Davidescu, care, timp de patru zile, întreţin atmosfera pe scena plutitoare din Portul Turistic. Recunoscut în ţară şi peste hotare pentru simpozioanele susţinute de românii din diaspora, în cadrul festivalului, dar şi pentru organizarea concursului Miss Diaspora, Festivalul Callatis a atras de la an la an un număr mare de turişti. Ediţia din acest an a fost organizată de Primăria Mangalia împreună cu Fanomania Holding şi Asociaţia Callatis Fest-Marea Neagră, precum şi cu sprijinul sponsorilor. „Mă bucur că am putut să continuăm această tradiţie, pentru că eram obligaţi faţă de locuitorii oraşului, faţă de turiştii care ne vizitează ţara şi implicit localitatea noastră. Doresc să mulţumesc în primul rând sponsorilor fără de care nu am fi reuşit să organizăm acest eveniment. Precizez, de asemenea, că pentru acest Festival nu au fost alocate sume de bani de la bugetul local”, a precizat primarul Cristian Radu. Pe scena plutitoare din Portul Turistic Mangalia au concertat trupe şi artişti precum Compact şi Felicia Filip, DJ Rhyno şi Silvia, Nicole Cherry, Aurelian Temişan & Band, Leticia, Neylin, Alyanna, David Bryan. Seara de vineri, 23 august este dedicată folclorului românesc, printr-un spectacol oferit de artişti consacraţi precum: Maria Dragomiroiu, Valeria Arnăutu, Amelia Stan, Sorin Şuteu, Gheorghe Turda şi mulţi alţii. 

Primăria Mangalia, împreună cu Fanomania Holding și Asociația Callatis Fest-Marea Neagră, organizează, în perioada 22-25 august, în Portul Turistic Mangalia, o nouă ediție a Festivalului Callatis. Cele patru seri ale evenimentului vor fi structurate astfel: Seara  I – Gala Premiilor VIP; Seara II – Dor de Callatis; Seara III – Miss Diaspora; Seara IV – Fanomania. Pe scena plutitoare din Portul turistic vor evolua artiști consacrați atât din domeniul muzical, dar nu numai. Printre numele care vor urca pe scena Festivalului Callatis, în serile I, III şi IV, se vor regăsi Compact și Felicia Filip, Timpuri Noi, Mihai Mărginean, Nicole Cherry, Julia și Romeo Saleno, Lia Lungu, Gheorghe Gheorghiu, DJ Ryno și Silvia, Ovidiu Komornic și mulți alții. La secțiunea dedicată muzicii populare (seara II), spectatorii prezenți vor putea asculta melodii ale unor interpreți celebri, printre care Maria Dragomiroiu, Aneta Stan, Valeria Arnăutu, precum și ansambluri de dansuri din România, Bulgaria și Republica Moldova. Ca și anul trecut, finanțarea Festivalului Callatis se va realiza fără implicarea bugetului local.