Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată Polonia și România în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziţie, pe care, în urma încheierii pandemiei, țările au refuzat să le îndeplinească integral. În acest litigiu civil, Tribunalul de primă instanţă din Bruxelles a estimat că cele două ţări nu au reuşit să demonstreze că „Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligaţiilor contractuale”.

Comisia Europeană a negociat şi a încheiat aceste achiziţii de vaccinuri anti-COVID în numele statelor membre ale UE, aşadar instanţele belgiene au competenţa soluţionării litigiilor legate de aceste contracte. Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021

Greva la care nu s-au raliat feroviarii flamanzi va începe marți, 5 ianuarie 2016, la ora locală 22:00. Deşi vor intra în grevă doar lucrătorii feroviari din capitala Bruxelles şi din sudul ţării, dată fiind interconectarea reţelei feroviare belgiene, acţiunea din 6-7 ianuarie 2016 poate provoca perturbări ale traficului feroviar şi în restul ţării, motiv pentru care călătorii sunt sfătuiţi să ia în calcul variante alternative pentru deplasare.

Manifestanţii se vor reuni la  ora 10.30 (ora locală) în zona Gare du Nord şi se vor deplasa spre Gare du Midi, unde vor ajunge în jurul orelor 13.00 (ora locală), fiind aşteptate  perturbări serioase ale circulaţiei în centrul oraşului, inclusiv transportul în comun. 

Totodată, automobiliştii sunt sfătuiţi să evite centrul şi centura interioară, zona nord-sud. 

Pentru informaţii suplimentare privind devierile de trafic ale transportului în comun cetăţenii români pot consulta site-urile www.delijn.be, www.stib.be şi www.infotec.be.

În ceea ce priveşte traficul feroviar, acesta nu va fi perturbat.

La data de 2 august 2012, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, secretarul de stat pentru afaceri globale, Dan Petre, a înmânat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer doamnei Fabienne Reuter, şefa Delegaţiei Comunităţii Franceze Valonia Bruxelles şi a Regiunii Valone, cu ocazia încheierii misiunii. La ceremonie au participat reprezentanţi ai conducerii MAE, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Belgiei, şeful Antenei Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei la Bucureşti, diplomaţi şi personalităţi culturale.

Secretarul de stat Dan Petre a evocat activitatea diplomatică prodigioasă desfăşurată de şefa Delegaţiei Valonia Bruxelles în România, care a contribuit la dezvoltarea cooperării pe multiple planuri dintre ţara noastră şi Comunitatea franceză din Belgia.

Demnitarul român a subliniat, totodată, aportul semnificativ al doamnei Fabienne Reuter la consolidarea valorilor francofone în România, în particular prin contribuţia importantă la derularea programului OIF privind formarea în limba franceză a diplomaţilor şi funcţionarilor publici români şi implicarea activă în evenimentele francofone organizate de MAE şi Grupul ambasadelor, delegaţiilor şi instituţiilor francofone de la Bucureşti. În planul cooperării academice, şefa Delegaţei Valonia Bruxelles a contribuit la impulsionarea parteneriatelor dintre universităţile româneşti şi belgiene, afiliate la Agenţia Universitară a Francofoniei.

Ministrul afacerilor externe Andrei Marga a participat astăzi, 23 iulie, la cea de-a treia reuniune ministerială a Parteneriatului Estic cu participarea celor 27 de state membre UE şi a celor şase state partenere: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R. Moldova şi Ucraina. Reuniunea a fost prezidată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, iar Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Štefan Füle.

Reuniunea ministerială a avut ca obiectiv discutarea Foii de Parcurs a Parteneriatului Estic, document lansat în comun de Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant la 15 mai a.c. Foaia de parcurs cuprinde obiectivele şi paşii de urmat până la următorul Summit al Parteneriatului Estic (Vilnius, 2013).

În alocuţiunea prezentată, şeful diplomaţiei a reiterat sprijinul constant al României pentru statele din vecinătatea estică în aprofundarea relaţiei cu Uniunea Europeană. Andrei Marga a exprimat susţinerea fermă a României pentru obiectivele ambiţioase cuprinse în Foaia de parcurs, care vor contribui la avansarea procesului de asociere politică şi integrare economică a statelor partenere. Parteneriatul Estic reprezintă un instrument util în crearea unui spaţiu comun de securitate, stabilitate democratică şi dezvoltare socio-economică în vecinătatea estică a UE.

Totodată, ministrul afacerilor externe a salutat progresele înregistrate de statele partenere în cadrul negocierilor Acordurilor de Asociere şi a Zonelor Cuprinzătoare de Comerţ Liber, precum şi pe linia mobilităţii, evidenţiind, cu precădere, avansul important realizat de Republica Moldova în aceste domenii.

Statele membre şi partenere au adoptat în cadrul reuniunii o Declaraţie comună prin care au salutat lansarea Foii de Parcurs, care devine, astfel, un fundament pentru orientarea şi monitorizarea obiectivelor Parteneriatul Estic, aşa cum au fost ele definite în Declaraţiile Summit-urilor precedente de la Praga (2009) şi Varşovia (2011).

Elemente de background

Parteneriatul Estic a fost lansat cu ocazia Summit-ului de la Praga, la 7 mai 2009, în format 27 de state membre UE şi şase state partenere: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Obiectivul Parteneriatului Estic este consolidarea dialogului şi cooperării cu aceste state, în vederea avansării procesului de asociere politică şi integrare economică.

Parteneriatul Estic are două dimensiuni: bilaterală (care vizează negocierea de Acorduri de Asociere şi de Acorduri Cuprinzătoare de Liber-Schimb, precum şi posibilitatea unui regim de călătorie liber de vize) şi multilaterală (pe baza a patru platforme tematice „Democraţie, bună guvernare şi stabilitate”, „Integrare economică şi convergenţă cu politicile comunitare”, „Securitate energetică” şi „Contacte între persoane”).

O delegaţie a Ministerului Apărării Naţionale, condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Viorel Oancea, a participat joi, 22 martie, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE).

Lucrările CAE au fost precedate de o reuniune a Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare (EDA), în cadrul căreia au fost discutate perspectivele de dezvoltare a capacităţilor militare ale UE, în special prin prisma iniţiativei privind punerea în comun şi partajarea capacităţilor de apărare (Pooling and Sharing). Prin această iniţiativă se urmăreşte eficientizarea costurilor alocate sectorului de apărare, prin dezvoltarea în comun a acelor capacităţi care prezintă interes şi potenţial de colaborare / cooperare din partea mai multor state membre.

În cadrul lucrărilor Consiliului, agenda discuţiilor a cuprins teme privind operaţiile şi misiunile Uniunii Europene, cu accent pe evoluţiile din Cornul Africii (operaţia maritimă de combatere a pirateriei EUNAVFOR ATALANTA, misiunea de instruire a forţelor armate somaleze EUTM Somalia), respectiv din Bosnia şi Herţegovina (operaţia militară EUFOR ALTHEA). Totodată, au fost abordate aspecte referitoare la parteneriatele UE cu alte organizaţii internaţionale cu relevanţă în domeniul securităţii şi apărării (NATO), precum şi la cele cu statele terţe participante la misiuni şi operaţii sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună.