Potrivit unui comunicat al FSB, serviciul rus de informații ar fi identificat o ucraineancă ce ar fi venit, împreună cu fiica ei de 12 ani, în iulie, în Rusia, ar fi închiriat un apartament în imobilul în care locuia Daria Dughina și ar fi urmărit-o pe aceasta inclusiv la festivalul la care a fost înainte de explozia mașinii.

FSB dă detalii despre pretinse autoturisme cu care ucraineanca ar fi circulat în Rusia, după atentat plecând în Estonia. Comunicatul spune că de planificarea și executarea atentatului s-ar fi ocupat serviciile secrete ucrainene, dar fără a oferi dovezi în acest sens.

„Subliniez că Ucraina nu are nimic de-a face cu asta, pentru că nu suntem un stat criminal ca Federaţia Rusă şi nici nu suntem un stat terorist”, a declarat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski.

Ucraina a negat ferm implicarea în atac.

Primarul oraşului, afiliat Mişcării 5 Stele (M5S, antisistem, membră a coaliţiei la putere), doamna Chiara Appendino, a mers la Via Nizza şi urmează să viziteze populaţia evacuată temporar şi instalată într-un centru de primire din zona târgului Lingotto, la marginea oraşului.

Este o bombă engleză de 500 de kilograme, având în centru 65 de kilograme de dinamită, lansată în urmă cu peste 70 de ani de avioane ale aliaţilor în timpul celui De-al Doilea Război Mondial.

În timpul operaţiunii de dezamorsare, spaţiul aerian de deasupra oraşului Torino va fi închis şi circulaţia trenurilor în gara Porta Nuova va fi oprită.

Comandantul Elvio Pascale, care coordonează operaţiunea de dezamorsare, a explicat că procedura că va consta mai întâi în dezactivarea siguranţelor bombei. „Va fi cea mai delicată parte care va dura până la şapte ore”, a spus ofiţerul italian.

Apoi, un camion va transporta dispozitivul dezamorsat până în localitatea Cirie, unde va fi aruncat în aer într-o carieră dezafectată.

Potrivit unui raport terifiant, care evaluează impactul unui atac terorist cu o bombă nucleară asupra capitalei Statelor Unite, un asemenea scenariu ar cauza daune devastatoare pe scară largă.

Rezultatele raportului sunt departe de a fi liniştitoare: pe o rază de 800 de metri în jurul impactului bombei sunt cele mai mici şanse de supravieţuire, iar cele mai multe clădiri, inclusiv cea a guvernului federal, ar fi distruse total, potrivit Daily Mail.

Studiu a simulat un atact nuclear pe străzile 16 şi K, aflate în inima oraşului şi foarte aproape de Casa Albă.

Casa Albă, Capitoliul, Departamentul de Trezorerie, vechea clădire a Biroului Executiv şi multe altele aflate de-a lungul National Mall ar fi distruse imediat.

Următorii 800 de metri, ar suferi pagube importante, incendii şi accidente grave, iar în următorii cinci kilometri s-ar produce pagube uşoare.

Studiul subliniază faptul că reziduurile radioactive ar putea varia în fucnţie de perioada anului.

În aprilie, zona Bethesda din Washington ar avea cel mai mult de suferit din cauza radiaţiilor, în timp ce în tot restul anului, regiunile mai sărace ale oraşului şi Virginia de Nord ar putea fi expuse.

Într-o limită de 16 până la 32 de kilometri, expunera populaţiei la radiaţii ar putea provoca greaţă şi vărsături în câteva ore de la explozie. Fără un tratament medical, urmează moartea.

Dar şi pe cei de dincolo de această limită îi aşteaptă un nivel ridicat de radiaţii, care ar putea provoca moartea, cu sau fără tratament medical, în cazul în care nu caută imediat adăpost.

Populaţia care va fi suficient de departe pentru a nu fi afectată imediat de radiaţii ar putea avea de suferit mai târziu, peste ani.

Raportul se încheie într-un mod înfricoşător: „Magnitudinea unui atac terorist de acest fel ar depăşi toate resursele disponibile de răspuns”.

Studiul oferă doar sugestii despre cum ai putea să supravieţuieşti: „Cea mai bună acţiune imediată, în urma unei explozii nucleare, este de a vă adăposti în clădirea cea mai apropiată şi capabilă de protecţie şi să ascultaţi instrucţiunile autorităţilor”.

„După lumina orbitoare inexplicabilă, nu vă apropiaţi de geamuri şi rămâneţi acoperiţi de o protecţie pentru a preveni leziunile provocate de obiecte şi resturi, cum ar fi sticlă spartă”.

„Oamenii trebuie să rămână adăpostiţi între 12 şi 24 de ore, înainte de retragerea către locuri mai puţin expuse radiaţiilor”, adaugă studiul.

Studiul mai arată ce tip de case sunt cel mai bine concepute pentru a proteja împotriva efectelor radiaţiilor.

Locurile cele mai expuse sunt afară şi pe terasele clădirilor, iar clădirile cu subsoluri oferă protecţia cea mai bună.

Sursa: Mediafax