“Pentru România, abolirea universală a pedepsei capitale reprezintă unul dintre obiectivele prioritare promovate în cadrul ONU și la nivelul UE, în domeniul drepturilor omului. Pedeapsa cu moartea contravine principiilor respectării demnității și vieții umane.”, a declarat cu această ocazie ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.

România s-a angajat, de-a lungul timpului, să acţioneze pentru eliminarea pedepsei cu moartea sau, în funcţie de caz, pentru impunerea unui moratoriu asupra aplicării acesteia, ca etapă premergătoare unei decizii de abolire. În relaţia cu statele care menţin pedeapsa capitală,  România a insistat, în cadrul UE, pentru reducerea progresivă a numărului execuţiilor şi respectarea unui set de standarde minime, bazate pe normele internaţionale în domeniul drepturilor omului, precum şi asigurarea unei maxime transparenţe în ceea ce priveşte numărul persoanelor condamnate la moarte sau executate.

Încă de la aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră a devenit membră a grupului de lucru  privind abolirea pedepsei cu moartea. În această capacitate, România s-a implicat, în mod constant, în activităţile de definitivare a Planului de acţiune privind abolirea pedepsei cu moartea al UE, precum şi în elaborarea strategiilor de acţiune ale UE în relaţia cu alte organizaţii internaţionale în ceea ce priveşte combaterea pedepsei cu moartea.În linie cu poziţia Consiliului Europei şi al Uniunii Europene, România salută rezoluţia Adunării Generale a ONU adoptată la 18 decembrie 2014 cu privire la impunerea unui moratoriu asupra aplicării pedepsei cu moartea.

În România, pedeapsa capitală a fost abolită încă din anul 1990, iar ţara noastră, ca membru al Uniunii Europene, al Consiliului Europei, precum şi al Organizaţiei Naţiunilor Unite, se alătură eforturilor comunităţii internaţionale în vederea respectării drepturilor omului în întreaga lume şi adoptării unui moratoriu privind pedeapsa capitală.

Cu prilejul vizitei pe care o efectuează în Japonia în perioada 17-19 octombrie 2012, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut miercuri, 17 octombrie 2012, o serie de întrevederi pe teme bilaterale şi de securitate cu Akitaka Saiki, adjunctul ministrului afacerilor externe al Japoniei, respectiv cu Toyohisa Kozuki, director general pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Japonia. De asemenea, Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu Takashi Ishizeki, Secretar General al Ligii parlamentare de prietenie Japonia-România din Dieta Naţională a Japoniei.

În ceea ce priveşte problematica bilaterală, secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat în cadrul întrevederilor nivelul foarte bun al dialogului politic româno-japonez, care a imprimat actualul caracter, de tip strategic, al relaţiei bilaterale. A evidenţiat, în context, celebrarea în acest an a 10 ani de la semnarea Declaraţiei comune de prietenie, cooperare şi de parteneriat între România şi Japonia, prilej pentru intensificarea relaţiilor bilaterale şi extinderea domeniilor de cooperare dintre cele două ţări. Totodată, au fost examinate posibilităţile de întărire a parteneriatului româno-japonez, în contextul apartenenţei ţării noastre la UE şi NATO. În acest scop, a fost propusă organizarea unui calendar susţinut de contacte de lucru pe teme de interes pentru cele două state, respectiv contacte la nivel înalt.

Secretarul de stat a subliniat importanţa dezvoltării relaţiilor economice, pe bază de proiecte concrete, cum este cel al construcţiei liniei de metrou între Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă, cofinanţată de partea japoneză, şi a încurajat noi investiţii japoneze în România. A evocat în acest sens ideea organizării unui Forum de Afaceri bilateral în 2013. Totodată, a arătat că pentru partea română este extrem de importantă permanentizarea, la finele anului 2012, a regimului de călătorie fără vize pentru deţinătorii de paşapoarte româneşti, pentru sejur turistic şi a solicitat sprijinul interlocutorilor în acest sens.

A menţionat, totodată, în cadrul întrevederii cu membrii Ligii parlamentare de prietenie Japonia-România din Dieta Naţională a Japoniei, importanţa dialogului inter-parlamentar pentru dezvoltarea, în continuare, a cooperării între cele două state.

Partea japoneză a împărtăşit interesul pentru dezvoltarea relaţiilor cu ţara noastră, atât la nivel parlamentar, cât şi la nivel guvernamental, respectiv pentru intensificarea cooperării economice, inclusiv prin creşterea nivelului de investiţii japoneze în economia românească. De asemenea, partea japoneză a arătat că va depune toate eforturile pentru luarea deciziei permanentizării regimului de scutire de vize pentru cetăţenii români.

De asemenea, în cadrul întrevederilor a fost abordată şi tematica de securitate internaţională şi regională. Bogdan Aurescu a abordat în dialogul cu partea niponă stadiul implementării deciziilor Summit-ului NATO de la Chicago, accentuând susţinerea activă de către România a politicii Aliate de parteneriate şi dezvoltarea relaţiei Alianţei cu partenerii globali de interes strategic, precum Japonia.

Părţile au abordat şi alte teme de interes comun precum situaţia din Afganistan şi problematica apărării antirachetă. În contextul declarării capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă decisă la Chicago, oficialul român a informat partea niponă în legătură cu eforturile României de operaţionalizare a bazei de la Deveselu, subliniind că nu sunt înregistrate întârzieri ale calendarului agreat cu partea americană. A propus părţii japoneze, care are de asemenea o expertiză avansată în domeniu, organizarea de consultări la nivel de experţi dedicate apărării antirachetă.

Nu în ultimul rând, a fost abordată în cadrul întrevederilor situaţia din regiune, fiind exprimat, în context, interesul partenerilor japonezi pentru expertiza românească în domeniul dreptului mării.

De asemenea, secretarul de stat a avut o întrevedere la National Graduate Institute for Policy Studies (GRIPS), cu Prof. Shinichi Kitaoka (care este şi rector al International University of Japan), pe teme actuale ale agendei internaţionale, de securitate şi regionale.

Totodată, în contextul aniversării a 110 ani de la stabilirea primelor contacte diplomatice româno-nipone şi a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului de Prietenie şi Cooperare dintre cele două ţări, secretarul de stat Bogdan Aurescu a rostit o alocuţiune în prezenţa şefilor de misiuni acreditaţi în Japonia, la sediul Ambasadei României la Tokio, în care s-a referit pe larg la perspectivele de dinamizare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale.

Informaţii suplimentare

National Graduate Institute for Policy Studies (GRIPS) a fost fondat în 1997 ca instituţie publică de învăţământ superior şi de cercetare independentă având ca domeniu central de activitate studierea politicilor publice. GRIPS contribuie, prin programele de masterat şi doctorale şi prin studiile interdisciplinare pe care le oferă, la perfecţionarea cercetătorilor în domeniul politicilor publice şi la dezvoltarea competenţelor profesionale şi instruirea la standarde internaţionale a viitorilor lideri şi decidenţi politici, oamenilor de afaceri şi funcţionarilor din administraţia locală şi centrală. Educaţia de înaltă calitate oferită de GRIPS se bucură de o apreciere deosebită atât în Japonia, cât şi la nivel regional şi internaţional, absolvenţii acestei prestigioase instituţii de învăţământ provenind din 93 de ţări, inclusiv din România.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a participat, la 3 septembrie 2012, la deschiderea lucrărilor seminarului internaţional cu tema ,,Către o capacitate multinaţională în domeniul telemedicinei, destinată furnizării serviciilor medicale în cadrul răspunsului la dezastre şi gestionării crizelor”.

În alocuţiunea sa, secretarul de stat Bogdan Aurescu a salutat contribuţia Programului NATO Ştiinţă pentru Pace şi Securitate la acest proiect, menţionând că seminarul de la Bucureşti reprezintă o iniţiativă româno-rusă în cadrul Consiliului NATO-Rusia, care confirmă interesul ţării noastre pentru aprofundarea cercetării în domeniul telemedicinei, dar şi angajamentul politic pentru continuarea cooperării practice a Alianţei Nord-Atlantice cu Federaţia Rusă în domenii de interes reciproc.

Oficialul MAE a mai subliniat că dezvoltarea unor relaţii apropiate de parteneriat în domeniul cercetării reprezintă fundamentul Programului NATO Ştiinţă pentru Pace şi Securitate, care rămâne un instrument util în dialogul şi cooperarea cu partenerii Alianţei.

De asemenea, Bogdan Aurescu a exprimat speranţa că rezultatele seminarului vor evidenţia rolul important al telemedicinei în îmbunătăţirea răspunsului Aliaţilor şi statelor partenere la urgenţele civile.

Elemente suplimentare:

Seminarul de la Bucureşti , organizat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu NATO, se înscrie într-un proiect de cooperare mai amplu, în cadrul căruia România şi Federaţia Rusă deţin rolul de co-directori, şi se derulează cu sprijinul Programului NATO Ştiinţă pentru Pace şi Securitate, sub egida Consiliului NATO-Rusia. Proiectul urmăreşte crearea unui cadru de cooperare în domeniul telemedicinei şi identificarea de soluţii concrete pentru utilizarea telemedicinei în răspunsul la dezastre şi urgenţe civile. Acţiunea se bucură de participarea unor personalităţi în domeniu recunoscute la nivel mondial, provenind din state aliate şi partenere NATO, inclusiv Federaţia Rusă.

Cu acest prilej, au fost abordate probleme de actualitate de pe agenda de securitate, un accent aparte fiind atribuit punerii în aplicare a deciziilor Summit-ului NATO de la Chicago şi consolidării Politicii de Securitate şi Apărare Comune a Uniunii Europene (PSAC). Totodată, a fost trecut în revistă stadiul cooperării bilaterale.

Secretarul de stat român a remarcat calitatea şi substanţa deosebite ale Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia, precum şi intensificarea relaţiilor economice dintre cele două state, care au ajuns în 2011 la 3,24 miliarde de euro. Bogdan Aurescu a evidenţiat totodată că Summit-ul de la Chicago a consolidat relevanţa globală a NATO, reînnoind vitalitatea legăturii transatlantice. A arătat că, urmare deciziei Aliaţilor de declarare a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, Alianţa va beneficia de capabilităţi îmbunătăţite, pe lângă cele tradiţionale reprezentante de palierul nuclear şi convenţional. De asemenea, a exprimat disponibilitatea României de a împărtăşi Poloniei experienţa acumulată în contextul instalării pe teritoriul naţional a elementelor sistemului de apărare antirachetă.

Oficialul român a apreciat eforturile poloneze pe linia consolidării PSAC a UE, reiterând intenţia României de a menţine o contribuţie semnificativă atât pe palierul operaţional, cât şi conceptual, referindu-se, în context, la necesitatea modernizării Strategiei Europene de Securitate din 2003. De asemenea, a exprimat interesul ţării noastre pentru dezvoltarea dialogului şi cooperării în acest domeniu cu Polonia.

La rândul său, consilierul polonez pe probleme de securitate a confirmat dorinţa Poloniei de aprofundare a cooperării cu ţara noastră în cadrul Parteneriatului Strategic, remarcând convergenţa poziţiilor şi intereselor de securitate ale celor două state. În context, a subliniat importanţa menţinerii relevanţei operaţionale a NATO şi a împărtăşit evaluarea părţii române în ceea ce priveşte importanţa declarării la Chicago a capabilităţii interimare a Alianţei în domeniul apărării antirachetă. Oficialul polonez a exprimat disponibilitatea de a coopera strâns cu partea română în vederea revizuirii Strategiei Europene de Securitate.

Totodată, cele două părţi au reiterat interesul comun de a sprijini statele din Vecinătatea Estică în procesul lor de apropiere de Uniunea Europeană. La final, cei doi oficiali au convenit continuarea dialogului pentru valorificarea tuturor oportunităţilor de coordonare şi acţiune comună dintre România şi Polonia atât în cadrul NATO şi UE, cât şi la nivel regional.

În cadrul dialogului au fost trecute în revistă, în detaliu, evoluţiile recente în dosarul transnistrean, perspectivele viitoarelor reuniuni formale „5+2”, precum şi situaţia politică şi economică din regiunea transnistreană.

Bogdan Aurescu a reafirmat susţinerea pentru identificarea unei soluţii viabile în cadrul formatului de negociere „5+2”, care să conducă la soluţionarea reglementării transnistrene în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova în frontierele sale internaţional recunoscute.

Convorbirile au reconfirmat reSecretarul de stat Bogdan Aurescu a participat, la Londra, în intervalul 30-31 mai 2012, la conferinţa pe tema apărării antirachetă organizată de Royal United Services Institute (RUSI), ocazie cu care a intervenit, ca vorbitor, la sesiunea cu titlul „Dezvoltări NATO şi contribuţii europene”.

Cu acest prilej, oficialul român a evidenţiat în intervenţia sa semnificaţia declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO, arătând că aceasta reprezintă un prim pas important pe linia asigurării protecţiei antirachetă a tuturor teritoriilor, populaţiilor şi forţelor europene ale NATO. România, a subliniat Bogdan Aurescu, are interesul ca dezvoltarea capabilităţii de apărare antirachetă a NATO să se desfăşoare în acelaşi ritm, fără întârzieri.

De asemenea, a prezentat participanţilor principalele elemente ale Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a punctat interesul NATO pentru dezvoltarea colaborării cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Lisabona, reiterate şi confirmate şi la Summit-ul de la Chicago. „România vede cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă ca un joc de sumă pozitivă” a subliniat oficialul român, accentuând că această cooperare este în interesul strategic al ambelor părţi, fiind prin ea însăşi de natură să sporească încrederea dintre ele şi să descurajeze ameninţările.

În marja participării la conferinţă, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu Ellen Tauscher, reprezentant special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, fost subsecretar de stat şi şef al echipei americane de negociere a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA. Cu acest prilej, Bogdan Aurescu a evidenţiat progresele realizate în cadrul procesului de negociere pe marginea Aranjamentelor de Implementare a Acordului. Ellen Tauscher a exprimat satisfacţia părţii americane pentru stadiul avansat al dialogului româno-american, fapt ce va permite operaţionalizarea bazei de la Deveselu conform calendarului asumat.

Cei doi oficiali au salutat declararea, în contextul Summit-ului de la Chicago, a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, ceea ce reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări ale mediului de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice.

Informaţii suplimentare

Cea de-a 13-a ediţie a Conferinţei RUSI (Royal United Services Institute) se desfăşoară la 30-31 mai 2012, la Londra. Conferinţele RUSI oferă posibilitatea abordării, de o manieră informală, a unor subiecte de maximă actualitate de pe agenda internaţională, cu participarea de înalţi oficiali, experţi internaţionali, formatori de opinie.

Ediţia 2012 a Conferinţei, având ca focus tematic, pentru a doua oară, apărarea antirachetă, are loc în perioada imediat următoare Summit-ului NATO de la Chicago, reprezentând un prilej de evaluare a deciziilor aliate pe această temă.

laţiile foarte bune dintre România şi Statul Israel, cei doi demnitari având un schimb de opinii asupra priorităţilor de acţiune vizând aprofundarea relaţiilor bilaterale. Ca temă predilectă, a fost dezbătut subiectul modalităţilor de accelerare a implementării aspectelor convenite cu ocazia primei sesiuni a consultărilor interguvernamentale româno-israeliene (noiembrie 2011), îndeosebi în domeniile economic, al cercetării şi dezvoltării, al agriculturii, mediului, sănătăţii, turismului, IT şi comunicaţii.

Ministrul Andrei Marga a reconfirmat sprijinul României pentru consolidarea relaţiilor Statului Israel cu Uniunea Europeană.

Au fost abordate, de asemenea, subiectele de interes comun de pe agenda regională şi internaţională, ambii oficiali exprimând preocuparea cu privire la evoluţiile recente din regiune.

Au fost discutate, de asemenea, perspectivele procesului de pace în Orientul Mijlociu, şeful diplomaţiei române reafirmând susţinerea ţării noastre pentru o soluţie negociată, care să facă posibilă instaurarea unei păci durabile şi cuprinzătoare.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a participat, la data de 23 aprilie 2012, în calitate de vorbitor principal, la reuniunea ambasadorilor Republicii Polone din statele Europei de Sud-Est, care se desfăşoară în aceste zile la Bucureşti.

În intervenţia sa cu acest prilej, secretarul de stat român a trecut în revistă stadiul relaţiei de Parteneriat Strategic între România şi Polonia, subliniind că aceasta reprezintă o expresie firească a abordărilor convergente ale celor două ţări pe o gamă largă de teme de interes, la nivelul afacerilor europene, de securitate şi regionale.

În context, a subliniat că poziţia geopolitică a celor două ţări – la frontiera estică a NATO şi a UE – generează abordări similare, în special pe problematica de securitate şi cea europeană, evocând în acest sens prima rundă a Dialogului Strategic bilateral la nivelul adjuncţilor de ministru din Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării Naţionale, care a fost organizată la Varşovia, în intervalul 1-2 martie 2012.

Oficialul român a subliniat în intervenţia sa interesul constant al ţării noastre pentru regiunea extinsă a Mării Negre, arătând că menţinerea acestei teme în atenţia NATO şi UE contribuie la consolidarea securităţii şi stabilităţii regionale. În intervenţie a mai fost accentuată necesitatea menţinerii unei legături transatlantice puternice. Totodată, oficialul român s-a referit şi la necesitatea actualizării Strategiei UE de Securitate, adoptată în 2003.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a trecut în revistă obiectivele ţării noastre la Summit-ul NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), cu accent pe susţinerea declarării capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă şi problematica Afganistanului, în special în ceea ce priveşte finalizarea tranziţiei şi pregătirile pentru perioada post-tranziţie.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a participat joi,  22 martie 2012, la conferinţa cu tema „Vespasian Pella – Founder of International Criminal Law”, organizată cu ocazia împlinirii a 115 ani de la naşterea şi a 60 de ani de la moartea ilustrului diplomat şi jurist, unul dintre principalii fondatori ai dreptului penal internaţional şi promotor al creării unei Curţi Penale Internaţionale permanente.

Conferinţa a l-a avut ca invitat special pe John Hocking, Grefierul Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie. „Trebuie să vă imaginaţi că la începutul anului 1994 nu aveam nimic, a trebuit să construim totul din nimic pentru a ajunge astăzi la un sistem şi un mod de gândire în domeniul dreptului penal internaţional. Această constatare mă determină să realizez ce a însemnat Vespasian Pella ca vizionar – gândindu-se la un asemenea concept încă din 1928 şi expunând idei atât de specifice încât au ajuns să fie implementate în 1993. (…). După 20 de ani de activitate a Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie cred că Vespasian Pella ar fi mândru de ceea ce am realizat şi ar fi considerat că visul său a fost împlinit, chiar dacă mai avem multe de făcut în continuare”, a declarat John Hocking.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a expus, la rândul său, aspecte importante din personalitatea şi activitatea ilustrului jurist român. „Contribuţia juristului Vespasian Pella la crearea unei Curţi Penale Internaţionale (CPI) nu numai că este remarcabilă pentru timpul în care a trăit, dar şi foarte modernă şi actuală. Ceea ce a conceput Vespasian Pella pentru fundamentarea CPI, regăsim astăzi în metodele Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugsolavie, de exemplu, cât şi în activitatea Curţii Penale Internaţionale din Haga”, a evidenţiat secretarul de stat. Totodată, oficialul MAE a declarat că România a propus în 2007, la Haga, ca una dintre sălile viitorului sediu permanent al CPI să poarte numele lui Vespasian Pella şi a cerut, în acest sens, sprijinul corpului diplomatic străin şi al mediului academic.

Cu acest prilej, a fost lansată şi cartea „Vespasian V. Pella – în slujba ştiinţei dreptului şi cauzei păcii” (ed. Karta-Graphic, Ploieşti, 2011), ediţie îngrijită de domnul prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă. Prof. univ. dr. Gheorghe Sbârnă a arătat că personalitatea lui Vespasian Pella trebuie înţeleasă sub trei aspecte esenţiale – cel academic, cel ştiinţific şi cel diplomatic. „Pella ocupă un loc aparte în cultura şi ştiinţa românească. (…). Eu nu am făcut decât un prim pas spre cunoaşterea unui om de o valoare şi un prestigiu extraordinar şi care face parte din moştenirea noastră culturală. Am credinţa că momentul lansării acestui volum  va fi continuat, în cursul acestui an, cu alte evenimente dedicate personalităţii sale”, a subliniat profesorul Sbârnă.

Totodată, cu ocazia vizitei în România a domnului John Hocking, Grefierul Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, acesta a avut o întrevedere cu Bogdan Aurescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Informaţii suplimentare

Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie a fost înfiinţat prin rezoluţia 827 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, adoptată la 25 mai 1993 pentru a judeca persoanele responsabile de încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar, săvârşite la începutul anilor 1990 pe teritoriul fostei Iugoslavii.

Vespasian Pella a avut o activitate deosebit de importantă în cadrul unor organizaţii relevante pentru domeniul dreptului internaţional, cum ar fi, spre exemplu, Asociaţia Internaţională de Drept Penal, al cărei preşedinte a fost între 1946 si 1952. Profesor de drept internaţional la Universitatea din Bucureşti, la Universitatea din Iaşi, la Academia de Drept Internaţional de la Haga şi la Institutul de Înalte Studii Internaţionale de la Geneva, scrierile sale au avut o influenţă profundă asupra dezvoltării dreptului internaţional penal.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a participat astăzi, 15 martie 2012, la inaugurarea expoziţiei filatelice româno-ucrainene pe tema „De la Bucureşti la Kiev, o călătorie filatelică”, dedicată aniversării a 20 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Ucraina.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a menţionat că panourile filatelice şi mărcile poştale prezentate cu ocazia manifestării vin să întregească tabloul de valori şi simboluri autentice din relaţiile româno-ucrainene. De asemenea, a salutat ideea realizării în cursul anului 2013 a unei emisiuni comune de mărci poştale dintre România şi Ucraina, subliniind astfel sub aspect simbolic calitatea de veritabil ambasador al mărcilor poştale pentru crearea de punţi culturale între cele două societăţi.

Oficialul român a apreciat, totodată, noua calitate a relaţiilor dintre România şi Ucraina, evidenţiind dinamica pozitivă a raporturilor bilaterale, ca urmare a eforturilor ambelor ţări: „Personal, ca diplomat român, am fost martorul multor momente de referinţă ale relaţiei bilaterale. Dar mă bucur să pot constata astăzi că relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev au înregistrat, în ultimul timp, o schimbare de dinamică cu orientare clar ascendentă, ca rezultat al iniţiativelor şi demersurilor ambelor părţi vizând consolidarea încrederii şi a cooperării. Acest progres este rezultatul perseverenţei noastre comune şi al unei maturităţi crescute în modul de asumare conştientă a unei răspunderi comune faţă de importanţa pe care relaţia dintre ţările noastre o are pentru fiecare dintre noi.”

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat şi relevanţa Ucrainei pentru România şi în regiune şi a reiterat sprijinul României pentru calea europeană asumată de Ucraina: „Ucraina este, din punct de vedere geografic şi politic, cel mai mare vecin al României şi are o importanţă deosebită în ecuaţia stabilităţii şi securităţii regionale şi europene. Ca stat membru UE şi NATO, România a sprijinit şi sprijină, ferm şi consecvent, aspiraţiile europene ale Ucrainei şi este direct interesată de continuarea parcursului ei european şi a reformelor democratice. Dorim o Ucraină din ce în ce mai aproape, în mod ireversibil, de UE.” Diplomatul român a mai arătat că dialogul intens, orientat spre viitor, este singurul în măsură să aducă soluţii problemelor aflate încă pe agenda bilaterală, precum şi beneficii concrete şi certe cetăţenilor celor două state vecine.

Informaţii suplimentare

Evenimentul –  la care au mai participat Viorel Kotik, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, Cristina Popescu, director general Romfilatelia, şi un număr important de ambasadori şi diplomaţi acreditaţi la Bucureşti – s-a desfăşurat la sediul Muzeului Municipiului Bucureşti, în organizarea S.C. Romfilatelia S.A., în parteneriat cu Ambasada Ucrainei la Bucureşti şi cu  participarea Ministerului Afacerilor Externe al României.