Agenda reuniunii a inclus următoarele subiecte: dosarul nuclear iranian, stadiul procesului politic din Libia, situaţia din Tunisia, evoluţiile din cadrul Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM) şi Planul de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019.

Discuţia strategică a avut drept obiect procesul politic din Tunisia. Sprijinul UE pentru Tunisia în domeniile social, economic, politic şi de securitate a fost dezbătut atât în plenul reuniunii, cât şi în cadrul dejunului de lucru, la care au fost invitaţi să participe premierul tunisian Habib Essid şi ministrul de externe Taïeb Baccouche. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul ferm al României pentru parcursul democratic al Tunisiei şi a evidenţiat rolul strategic pe care acest stat îl joacă în Vecinătatea Sudică a Uniunii. S-a exprimat în favoarea coordonării eforturilor comunităţii internaţionale în sprijinul dezvoltării socio-economice şi a combaterii terorismului în Tunisia.

Miniştrii au salutat acordul de la Viena, din 14 iulie 2015, privind dosarul nuclear iranian şi au avut un schimb de opinii privind implicaţiile pe care le are acest acord pentru situaţia regională, dar şi oportunităţile pe care acordul le deschide pentru relaţiile UE-Iran. În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a remarcat importanţa implementării „Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune”. A salutat, de asemenea, acordul încheiat între Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Iran privind ”Foaia de parcurs pentru clarificarea chestiunilor nerezolvate din trecut și din prezent în privința programului nuclear iranian”. În acest context, a subliniat rolul esenţial al AIEA în asigurarea obţinerii de garanţii clare din partea autorităţilor de la Teheran referitoare la natura exclusiv paşnică a programului nuclear iranian. Alături de omologii europeni, şeful diplomaţiei române a exprimat deschidere pentru iniţierea unei discuţii aprofundate privind oportunităţile pentru Uniunea Europeană de angajare a unui dialog amplu cu partea iraniană pe multiple subiecte de interes comun, atât pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale UE-Iran, cât şi cu scopul identificării de soluţii politice pentru crizele cu care se confruntă atât vecinătatea UE, cât şi regiunea Orientului Mijlociu lărgit.

Discuţia consacrată relansării Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, la care a participat şi Reprezentantul Special al UE pentru PPOM, Fernando Gentilini, a vizat în special rolul pe care UE trebuie să îl asume, inclusiv în cadrul Cvartetului, dar şi în coordonare cu actori principali regionali. Partea româna se pronunţă în favoarea promovării unei agende pozitive a UE în relaţiile bilaterale cu cele două părţi ale Procesului, cu scopul de a încuraja părţile să se implice constructiv în reluarea negocierilor, inclusiv prin acţiuni de natură să conducă la dezamorsarea tensiunilor din teren și la reinstaurarea încrederii reciproce. Este de asemenea necesară identificarea unei soluţii urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei populaţiei din Fâşia Gaza. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

În contextul parafării, la 11 iulie 2015, a Acordului Politic Libian de către trei din cele patru părţi implicate în procesul politic, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul şi aprecierea pentru eforturile Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU, Bernardino Leon, care a făcut posibil acest progres. Miniştrii europeni au adresat un apel către cea de-a patra parte, Congresul Naţional General de la Tripoli (GNC), de a se alătura demersului RS SG ONU Bernardino Leon, creând astfel premisele formării unui guvern de unitate naţională care să coopereze cu toţi actorii relevanţi, inclusiv UE, în eforturile comunităţii internaţionale de stabilizare a situaţiei interne din Libia, în beneficiul securităţii regionale şi europene.

Miniştrii afacerilor externe din statele membre au salutat adoptarea Planului de Acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2015-2019. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a evidenţiat importanţa şi utilitatea acestui instrument în relaţia cu statele terţe, pentru protejarea şi promovarea drepturilor omului. A pus accent pe latura preventivă a acțiunii UE în acest domeniu şi a subliniat importanţa acțiunii UE împotriva pedepsei cu moartea, inclusă în Plan, amintind situația din acest punct de vedere din Asia de sud-est.

În marja reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu comisarul Johannes Hahn, la solicitarea acestuia, pe tema evoluțiilor din R. Moldova şi relațiilor acestui stat cu UE.

Informaţii suplimentare:
Programul de pregătire în diplomaţie şi relaţii internaţionale pentru diplomaţi şi funcţionari publici din Republica Moldova a fost lansat în anul 2010, aflându-se în prezent la cea de-a cincea ediţie.
Programul are o durată de 2 săptămâni şi se adresează unui număr de 20 de participanţi – diplomaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi funcţionari din cadrul instituţiilor administraţiei centrale din Republica Moldova.
Programul este finanţat de Ministerul Afacerilor Externe, prin bugetul asistenţei pentru dezvoltare.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut astăzi, 5 iunie 2012, o întâlnire cu studenţii cursului post-universitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale din cadrul Colegiului Naţional de Apărare.

Cu acest prilej, secretarul de stat a trecut în revistă evoluţiile recente ale mediului internaţional de securitate, accentuând asupra rezultatelor Summit-ului NATO de la Chicago, profilului României în contextul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE, precum şi asupra preocupărilor ţării noastre în ceea ce priveşte cooperarea regională în materie de securitate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat decizia de declarare a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă ca fiind unul dintre cele mai importante rezultate ale reuniunii la vârf de la Chicago, de natură să reconfirme rolul important al ţării noastre de furnizor de securitate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Totodată, oficialul român le-a vorbit studenţilor despre celelalte obiective ale României, care au fost integral îndeplinite la Chicago: completarea mixului de capabilităţi aliate (nuclear şi convenţional) cu apărarea antirachetă, reflectarea în Declaraţia Finală a reuniunii la vârf a importanţei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică, precum şi a principiilor de drept internaţional ca bază a soluţionării paşnice a conflictelor prelungite, operaţionalizarea primelor proiecte concrete sub egida conceptului Smart Defense, dar şi cooperarea NATO-UE, caracterizată de Aliaţi ca fiind de importanţă strategică.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat profilul şi eforturile României în contextul implementării Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE (PSAC), evidenţiind că, la numai 5 ani de la aderarea la UE, se află printre primii contributori la misiunile de gestionare a crizelor derulate de Uniunea Europeană. De asemenea, a arătat că România se află printre statele membre care susţin necesitatea actualizării Strategiei Europene de Securitate, adoptată în 2003, considerând că acest demers va conduce la consolidarea viziunii strategice a UE.

În final, oficialul MAE s-a referit la cooperarea regională în domeniul securităţii, accentuând, printre altele, importanţa parteneriatelor strategice ale României cu Polonia şi Turcia, precum şi contribuţia acestora la consolidarea securităţii din spaţiul est-european.

Evenimentul a reprezentat o platformă pentru dezbateri publice, în care a fost analizat stadiul actual al relaţiei bilaterale româno-ucrainene, inclusiv aspectele de pe agenda bilaterală care mai trebuie soluţionate, extinderea interacţiunii româno-ucrainene în diferite domenii, sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, interesul pentru aprofundarea cooperării regionale şi transfrontaliere, inclusiv pe palierul economic.

În intervenţia sa, secretarul de stat Bogdan Aurescu a trecut în revistă evoluţiile recente în relaţiile româno-ucrainene şi a reiterat interesul României pentru dezvoltarea cooperării în vederea consolidării relaţiilor de bună vecinătate dintre România şi Ucraina. Totodată, a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei.

De asemenea, oficialul român a exprimat speranţa că substanţa dialogului bilateral va permite şi soluţionarea dosarelor sensibile din relaţia bilaterală în baza standardelor internaţionale cu accent pe asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, canalul Bâstroe, dar şi recuperarea creanţelor statului român din investiţia de la Krivoi Rog. La finalul intervenţiei sale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat rolul pe care societatea civilă şi cercurile de afaceri din România şi Ucraina îl pot juca în corectarea anumitor percepţii eronate care există între cele două state, subliniind şi necesitatea unei mai bune cunoaşteri a societăţilor română şi ucraineană în contextul vecinătăţii apropiate şi a valorilor comune.

Informaţii suplimentare

Evenimentul este organizat de Centrul Român pentru Politici Europene şi Institutul pentru Politici Mondiale din Ucraina, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din România. Evenimentul a fost organizat la Bucureşti şi finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al României, din fondul de asistenţă pentru dezvoltare, sub egida „Forumului ONG-urilor la Marea Neagră”.

Organizarea Forumului survine în contextul eforturilor de dezvoltare a relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina într-o logică a predictibilităţii şi a cultivării dialogului la toate nivelurile şi are ca obiectiv consolidarea dialogului bilateral, prin implicarea societăţii civile şi media din România şi Ucraina. La Forum au participat, pe lângă experţii din România şi Ucraina, reprezentanţi ai vieţii politice din ambele state, ai autorităţilor publice centrale şi locale, din mediile academice, economice, formatori de opinie şi jurnalişti, reprezentanţi ai instituţiilor europene şi organizaţiilor internaţionale.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut astăzi, 23 martie, o întrevedere cu vicepreşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Josep Casadevall, şi cu grefierul secţiei a III-a a CEDO, Santiago Quesada, în contextul vizitei oficiale pe care delegaţia Curţii de la Strasbourg o efectuează în România, la invitaţia MAE.

În cadrul discuţiilor, oficialul român şi înalţii reprezentanţi ai Curţii au abordat, printre altele,  problematica restituirii proprietăţilor naţionalizate, în legătură cu executarea hotărârii pilot pronunţate în cauza Maria Atanasiu şi alţii c. României. Demnitarul român a evidenţiat că sugestiile cuprinse în hotărârea Curţii reprezintă punctul central în demersurile autorităţilor române în vederea identificării celor mai bune soluţii.

Agenda discuţiilor a cuprins şi subiecte legate de alte categorii de cauze repetitive ale României la CEDO, având ca obiect neexecutarea hotărârilor judecătoreşti şi durata procedurilor judiciare. Secretarul de stat a subliniat că reforma legislativă privind sistemul judiciar din România este în plină desfăşurare, adoptarea legii „Micii Reforme” a Justiţiei şi a noilor coduri de procedură civilă şi penală având ca efect accelerarea derulării procedurilor judiciare şi îmbunătăţirea executării hotărârilor judecătoreşti.

Cu privire la reforma Curţii, demnitarul român a accentuat importanţa procesului de reflecţie în domeniu, declanşat prin Conferinţa de la Interlaken din 2010 şi continuat prin Conferinţa de la Izmir din 2011. Secretarul de stat şi-a exprimat speranţa că liniile astfel trasate vor fi urmate în contextul Conferinţei de la Brighton, organizată de preşedinţia britanică a CoE în perioada 18-20 aprilie 2012. În acest sens, oficialul român a subliniat necesitatea respectării dreptului de recurs individual, precum şi importanţa evaluării măsurilor deja întreprinse, în deplin acord cu dispoziţiile Declaraţiei de la Interlaken.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu l-a primit astăzi, 16 februarie 2012, pe E.S. Oleg Sergheevici Malghinov, ambasador agreat al Federaţiei Ruse la Bucureşti, cu ocazia prezentării copiilor scrisorilor de acreditare.

Demnitarul român l-a felicitat pentru preluarea postului de la Bucureşti şi i-a urat succes noului ambasador, asigurându-l de sprijinul MAE în îndeplinirea mandatului sǎu.  A subliniat importanţa valorificării de către ambele părţi, prin acţiune comună, a oportunităţilor de dezvoltare pe baze pragmatice a relaţiilor bilaterale şi a evidenţiat dinamica pozitivă a contactelor la nivel de lucru din ultima perioadă, care vor continua şi în acest an, exprimând speranţa că aceasta se va traduce în viitor într-un salt calitativ al dialogului politic.

Ambasadorul Oleg Malghinov a evocat importanţa pe care Federaţia Rusă o acordă dezvoltării relaţiilor bilaterale cu România, ca stat membru al UE şi NATO, cu rol important şi vizibil pe plan regional, cu precădere în zona Mării Negre.

Dezvoltarea pozitivă a schimburilor comerciale, care au crescut în 2011 cu peste 20% faţă de anul anterior, şi a cooperǎrii economice din ultimii doi ani a fost evocată de ambele părţi ca un factor benefic pentru evoluţia de ansamblu a relaţiilor româno-ruse şi a fost recunoscută utilitatea continuării demersurilor comune pe aceste coordonate.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la 26 ianuarie 2012, o întâlnire de lucru cu generalul Stéphane Abrial, comandantul Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, care efectuează o vizită în România în calitate de reprezentant special al Secretarului General al NATO pentru iniţiativa Smart Defense.

Bogdan Aurescu a subliniat, în cadrul întrevederii, sprijinul politic pe care ţara noastră îl acordă acestei iniţiative a Secretarului General, care se va afla pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago, cu impact pozitiv asupra dezvoltării capabilităţilor Alianţei, şi a reiterat interesul României de a participa la proiecte sub egida Smart Defense. A exprimat convingerea că Summit-ul NATO de la Chicago va reprezenta o bună oportunitate pentru dezvoltarea conceptului, prin lansarea unor proiecte concrete, care pot aduce rezultate rapide şi tangibile.

De asemenea, oficialul român a subliniat că actuala perioadă de criză economică impune o utilizare adecvată a resurselor limitate pe care statele aliate le pot aloca domeniului apărării, proiectele de tip multinaţional oferind soluţii creative şi eficiente din punct de vedere economic. Generalul Abrial a prezentat stadiul în care se află iniţiativa Smart Defense, exprimând interesul pentru poziţia României şi mulţumiri pentru sprijinul pe care partea română îl acordă acestei teme de maximă importanţă pentru Alianţă.

Cei doi oficiali au evidenţiat, în contextul discuţiei, rolul şi contribuţia ţării noastre în cadrul Alianţei, atât în plan operaţional, cât şi în privinţa  dezvoltărilor conceptuale. În contextul în care unul dintre obiectivele Summit-ului de la Chicago este declararea unei capabilităţi interimare NATO în domeniul apărării antirachetă, secretarul de stat a informat asupra stadiului punerii în aplicare a Acordului dintre România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, intrat în vigoare la 23 decembrie 2011.

InformaĹŁii suplimentare:

Vizita în România a generalului Stéphane Abrial reprezintă partea finală a unui turneu în care oficialul NATO mai vizitează Albania şi Slovenia.

Iniţiativa Smart Defense, lansată de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor apărării NATO din luna martie 2011, vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, în scopul acoperirii deficitelor de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre şi al reducerii, pe acest fond, a bugetelor de apărare din statele membre.

Smart Defense îşi propune să abordeze problematica gestionării acestor reduceri în mod deschis, fiind în egală măsură un instrument de eficientizare a cheltuielilor de apărare şi de evitare a duplicării eforturilor. Problematica Smart Defense se va afla pe agenda reuniunii ministeriale comune a miniştrilor de apărare şi externe NATO din luna aprilie a acestui an, precum şi pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago.

România a manifestat un sprijin constant faţă de iniţiativa cooperării multinaţionale şi a arătat interes pentru unele dintre proiectele propuse sub egida acestei iniţiative.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut astăzi, 19 ianuarie 2012, o întrevedere cu Nikolina Nikolova, ministru adjunct pentru dezvoltare regională şi lucrări publice şi punctul naţional de contact pentru Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării din Republica Bulgaria, cu ocazia vizitei acesteia în România.

În cadrul discuţiilor au fost abordate o serie de subiecte prioritare aflate pe agenda europeană şi aspecte de interes privind colaborarea bilaterală şi promovarea de proiecte în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), având în vedere contextul negocierilor privind viitoarea perspectivă financiară UE post-2013.

Totodată, cei doi oficiali au apreciat excelenta colaborare la nivelul relaţiilor bilaterale, confirmată şi de organizarea, la Bucureşti, în data de 12 octombrie 2011, a primei Şedinţe comune de Guvern româno-bulgare. Au subliniat necesitatea coordonării periodice în perspectiva promovării poziţiilor similare ale celor două state, la nivel UE, pe dosarele de interes comun.

Secretarul de stat a evidenţiat mai ales necesitatea, împărtăşită de demnitarul bulgar, ca România şi Bulgaria să coopereze strâns în negocierile viitorului cadru financiar multianual al UE, astfel încât să fie asigurată o finanţare corespunzătoare proiectelor prioritare transfrontaliere româno-bulgare din cadrul SUERD.

Cu privire la proiectele comune SUERD, ambele părţi au exprimat speranţa că, până la finele anului 2012, va fi inaugurat podul Vidin-Calafat şi că proiectele altor două noi poduri peste Dunăre vor fi iniţiate în viitorul apropiat. Oficialul român a subliniat importanţa identificării de proiecte comune bilaterale care ar putea să vizeze inclusiv dezvoltarea turismului transfrontalier şi stimularea schimburilor interculturale.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a apreciat cooperarea cu partea bulgară în cadrul axei prioritare a Strategiei Dunării, „Cultură şi turism”, în special din punct de vedere al demersurilor întreprinse pentru identificarea de proiecte comune în cadrul turismului cultural.

De asemenea, au fost discutate şi aspecte legate de cea de-a doua reuniune a coordonatorilor naţionali şi a punctelor naţionale de contact din cadrul SUERD, care se va desfăşura la Bucureşti, în perioada 30-31 ianuarie 2012. Demnitarul român a apreciat că reuniunea de la Bucureşti reprezintă un bun prilej, pentru statele riverane Dunării şi reprezentanţii Comisiei Europene, de a evalua stadiul actual al implementării SUERD, prin prisma a patru criterii importante: organizarea internă, aspectele financiare, implementarea proiectelor şi comunicarea SUERD.

Totodată, ambele părţi au convenit să coopereze strâns pentru implementarea Sinergiei Mării Negre, pentru promovarea creării viitoarei Strategii UE pentru Marea Neagră, precum şi pentru implicarea mai activă a UE în proiectele regiunii Mării Negre, inclusiv în cele care să vizeze dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului marin şi costier.

InformaĹŁii suplimentare:

Bulgaria, alături de România, coordonează domeniul prioritar 3 privind promovarea culturii şi turismului, din cadrul Planului de Acţiune al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. De asemenea, al doilea domeniu prioritar coordonat de Bulgaria, împreună cu Germania, este cel privind securitatea şi lupta împotriva crimei organizate în Regiunea Dunării. România mai coordonează domeniile prioritare 1a – navigabilitate pe râurile interioare (împreună cu Austria) şi 5 – gestionarea riscurilor de mediu (împreună cu Ungaria).

Â

Â

Â