• Oana-Ana-Maria Mardare – clasa a X-a la Liceul Teoretic „Traian”, specializarea științe ale naturii;
• Sadri Sali – clasa a XI-a la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, specializarea științe ale naturii, bilingv franceză;

Ana și Sadri completează echipa de conducere a Asociației Elevilor din Constanța din mandatul iunie 2016-iunie 2017, care este compusă și din: Constantin-Alexandru Manda, Alex-Nicolae Burghelia, Ștefan-Cristian Peltea, Roxana-Maria Chirițoiu și Geanina-Maria Bostan.

„Le urez bine au venit la bord Anei și lui Sadri pentru a doua jumătate a mandatului 2016-2017. Prezența lor în echipă este un plus pentru activitatea de reprezentare a drepturilor și intereselor elevilor din județul din Constanța. În perioada următoare vom face o radiografie a anului 2016 și ne vom stabili prioritățile pe termen scurt și mediu. Îi asigur pe toți elevii din județul Constanța că și în anul 2017 AEC le va apăra drepturile și interesele comune și se va lupta pentru rezultate precum: creșterea burselor în municipiul Constanța; acordarea burselor în cât mai multe localități din județ, asigurarea pazei de către autoritățile locale, creșterea sumelor acordate pentru cheltuieli materiale cu bunuri și servicii etc.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.

În luna decembrie 2015, instanța a respins acțiunea,  fără a judeca fondul cauzei, considerând acțiunea inadmisibilă. După analizarea motivării, comunicată pe 23 iunie 2016, Asociația Elevilor din Constanța a sesizat că hotărârea Curții de Apel Constanța a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. Din acest motiv și considerând decizia instanței de fond injustă față de cei aproximativ 130,000 de elevi navetiști din România, pe data de 12 iulie 2016, AEC a atacat aceasta cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

După plafonarea decontării navetei elevilor care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu, în august 2013, peste 35.000 de elevi din România au abandonat școala, din cauza lipsei banilor pentru a ajunge la cursuri. În anul 2013, înainte de momentul în care decontarea navetei a fost plafonată, în țara noastră exista un număr de 198,941 de copii navetiști, într-un singur an numărul acestora scăzând la 163,872 , cauza vizibilă fiind lipsa banilor pentru asigurarea costurilor de transport.

Totodată, creșterea ratei de părăsire timpurie a școlii este alarmantă și trebuie să ne îngrijoreze, dată fiind amplitudinea problemei. Înaintea plafonării navetei, rata părăsirii timpurii a școlii era 17,4%, iar în aproape 2 ani aceasta a crescut cu aproximativ 2%, la momentul aprilie 2016 fiind de 19,1%, conform Eurostat, în acest moment România aflându-se pe locul 3 în Uniunea Europeană la rata abandonului școlar.

Plafonarea costurilor aferente decontării navetei, prin OG nr. 29/2013, a fost un act iresponsabil și neconstituțional, care a condus la distrugerea viitorului a peste 35.000 de copii din România, care nu au mai mers la școală din lipsa banilor. Neconstituționalitatea acestei decizii constă în faptul că un drept al elevilor, prevăzut de o lege organică, și anume legea educației, a fost modificat printr-o ordonanță simplă a Guvernului, care este asimilată legilor ordinare, în conformitate cu art. 115, alin. (1) din Constituția României. Decontarea parțială a navetei este neconstituțională și raportat la art. 32, alin. (4) din legea fundamentală, care consacrează gratuitatea învățământului de stat. Prin constrângerea de a plăti mai bine de ¾ din costurile pentru a ajunge la școală, celor peste 130,000 de elevi navetiști le este încălcat dreptul constituțional la învățământ gratuit.

Pentru a sesiza neconstituționalitatea acestei măsuri, Asociația Elevilor din Constanța, alături de Organizația Salvați Copiii și Consiliul Național al Elevilor, s-a adresat Avocatului Poporului, solicitându-i sesizarea Curții Constituționale a României. De asemenea, AEC a purtat mai multe discuții, la nivelul Parlamentului României și a Guvernului, depunând diligențe pentru ca elevilor navetiști să le fie decontate integral costurile aferente transportului. Din nefericire, până în prezent, atât Guvernul, cât și Parlamentul, au refuzat să trateze această problema, încălcându-și obligația constituțională de a asigura șanse egale la educație pentru toți elevii din România, indiferent de venitul familiilor acestora.

„În acest moment ne aflăm într-o situație paradoxală. Prin Strategia Europa 2020, România și-a asumat la nivelul Uniunii Europene că v-a scădea abandonul școlar la 11,3% până în anul 2020, dar, în momentul de față măsurile luate de statul român sunt de natură să crească părăsirea timpurie a școlii, în niciun caz să o scadă. Toți cei 35.000 de copii care au abandonat școala din lipsa banilor reprezintă fiecare o tragedie, de care statul român se face vinovat, prin indolența de care a dat dovadă. Decizia de a plafona decontarea navetei, luată în vara lui 2013, a avut consecințe îngrozitoare asupra echității din sistemul românesc de educație, în prezent aflându-ne în situația în care elevii proveniți din familii cu o situație materială precară sunt nevoiți să părăsească școala, astfel plecând cu un handicap în viață.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța

Suntem de părere că suma aferentă cuantumului burselor ar trebui să fie stabilită în funcție de valoarea salariului minim pe economie. De aceea, propunem ca valoarea bursei de merit să reprezinte 10% din salariul minim pe economie, bursa de studiu și cea de performanță 15%, iar bursa de ajutor social 20%. În prezent, sumele în valoare absolută ar fi: 105,00 lei – bursa de merit, 157,50 lei – bursa de performanță, 157,50 lei – bursa de studiu și 210,00 lei – bursa de ajutor social.

Cuantumurile propuse mai sus ar necesita un efort bugetar de aproximatv 1,1 milioane de lei/lună. În sedința Consiliului Local Municipal din 9 septembrie s-a aprobat suma de 2 milioane de lei pentru acordarea burselor în perioada rămasă din actualul exercițiu bugetar (octombrie-decembrie). Pentru acordarea burselor în cuantumurile propuse de AEC este nevoie de aproximativ 3,3 milioane lei, fiind necesari încă 1,3 milioane lei. Această suma există în buget, la capitolul “Învățământ” existând suma de 1,4 milioane lei neexecutată, aceasta fiind destinată inițial proiectului pentru elevi și studenți “Și eu pot”, care nu a mai avut loc.

“În sfârșit, Primăria își îndeplinește obligația legală și acordă burse elevilor școlarizați în municipiul Constanța. Din nefericire, cuantumul burselor de merit și de studiu este extrem de mic, elevii neputând să își asigure nici costul unui abonament redus la transportul local în comun, pe o linie, care este 27,5 lei. Propunerea noastră, conform căreia cuantumul bursei se stabilește în funcție de salariul minim economie ar avea ca efect creșterea periodică a sumei, aceasta fiind raportată la condițiile socio-economice existente. Îi asigur pe toți elevii din municipiul Constanța că AEC va întreprinde toate acțiunile necesare, pentru ca aceste cuantumuri să fie mărite” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.

Asociația Elevilor din Constanța (AEC)

Principiul gratuității învățământului de stat este consacrat de prima teză a articolului 32, alineatul (4) din Constituția României, acesta fiind reiterat și în Legea educației naționale, la articolul 9, alineatul (3). Din păcate, unitățile de învătământ sunt nevoite, de cele mai multe ori, să ceară acești bani elevilor, pentru a acoperi lipsa finanțării complementare din partea autorităților locale, refuzul acordării acestui tip de finanțare, din care, conform legii educației, trebuie realizate investiții în școlii, asigurată pază ș.a., fiind, din nefericire, o practică comună în rândul unităților administrativ-teritoriale.

Fondul școlii a devenit o practică cutumiară în rândul societății românești, acordarea acestuia avându-și originile în perioada comunistă și perpetuându-se și în epoca post-decembristă, în mentalul colectiv al comunității intrând faptul că acest lucru este normal. CNE și AEC consideră că această practică poate fi oprită doar prin introducere unor prevederi, prin care să poată fi sancționați drastic toți cei care pretind sau oferă fondul școlii. De asemenea, concomitent cu introducerea sancțiunilor pentru colectarea fondului școlii, suntem de părere că art. 103 din legea educației trebuie modificat, în sensul în care finanțarea complementară să devină obligatorie, în prezent norma fiind permisivă, iar autoritățile locale luând decizia, de cele mai multe ori, să nu acorde aceste sume de bani. Totodată, solicităm Ministerului Educației, Asociației Municipiilor din România (AMR), Asociației Orașelor din România (AOR), precum și Asociației Comunelor din România (ACR), să facă presiuni pe lângă conducerea unitaților administrativ-teritoriale, în vederea acordării unei finanțări complementare corespunzătoare unităților de învățământ din raza acestora.

“Învățământul este conform legii gratuit, însă cu toții ştim foarte bine că asemeni multor altor prevederi ce au legătura cu educația, foarte puține şcoli respectă acest lucru. Nu putem nega faptul că rădicina problemei este la unitățile administrativ-teritorie care refuză să acorde finanțare complementară pentru a asigura buna funcționare a şcolilor şi inerent nu admit faptul că educația ar trebui să fie o prioritate. Cercul vicios se continuă cu şcolile, cele care se eludează de orice răspundere, dispunând colectarea fondului şcolii prin ceea ce ei numesc cotizația (voluntară) la asociația de părinți. Evident, în acest mod banii cheltuiți nu vor respecta legea achizițiilor publice, şcoala comandând bunuri prin asociație. Acesta cotizație voluntară naşte însă controverse, cei care refuză să o plătească cu toată presiunea de grup fiind sancționați în diferitr feluri.” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele Consiliului Național al Elevilor.

“Statul va refuza să acorde o finanțare corespunzătoare sistemului de învățământ, atâta timp cât va știi că elevii și părinții sunt dispuși să cotizeze cu fonduri suplimentare, pentru a beneficia de condiții decente, imperioase pentru derularea unui proces educațional de calitate. Atât elevii, cât și părinții acestora, își doresc condiții optime de învățare. Dar, soluția nu este să cotizăm cu bani către unitățile de învățământ. Întreaga comunitate școlară trebuie să facă presiuni pe lângă autoritățile locale pentru acordarea unei finanțări complementare corespunzătoare. Din păcate, fondul școlii a devenit o practică comună în rândul elevilor, părinților și profesorilor. De aceea, singurul de mod de stoparea a acestui fenomen este introducerea unor sancțiuni.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.